Logo
Imprimă această pagină

Sorgul și secara în hrana puilor de carne

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securității alimentare a UE, în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că regiunile sudice din Europa vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. De asemenea, se prevede că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În acest context, valorificarea eficientă a unor resurse furajere locale precum boabele de sorg (Sorghum L) și secară (Secale cereale), ca soluții nutriționale alternative la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanțelor productive ale puilor de carne, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din INCDBNA-IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 1.4.2, finanțat de MADR. Datorită randamentelor mai mari, capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, noii hibrizi de sorg și secară pot fi o alternativă atractivă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului, în special pe soluri nisipoase infertile. Ca urmare, profitabilitatea utilizării noilor hibrizi de sorg și secară în hrana animalelor este mai mare în comparație cu alte cereale (de exemplu, porumb, grâu).

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă, fiind adaptabilă la zonele semiaride, cu fertilitate redusă. Este o cultură larg răspândită pe glob, ocupând locul 5 în lume după grâu, porumb, orez, și orz (http://www.feedipedia.org).

În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform EUROSTAT, în România suprafaţa cultivată şi producția de sorg obținută, în perioada 2015-2020, a înregistrat o creștere semnificativă.

În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin.

Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine ​​și energie pentru păsări, și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În pofida conținutului ridicat de proteine din sorg, de circa 11%, digestibilitatea anumitor aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina și treonina, este relativ mai scăzută decât cea a porumbului, iar carotenul se găsește în cantități reduse. Problema principală a sorgului o prezintă variabilitatea concentrației de tanini, așa-ziși factori antinutriționali, ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților; reducerea conținutului în tanini are ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților, mai ales cea a proteinei.

Există mai mult de 30 de specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al noilor varietăți create (0,5-1%; denumite varietăți low-tanin), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor.

Secara (Secale cereale), este o cereală extrem de adaptată la condiţiile mai vitrege de sol şi climă din România, comparativ cu grâul, cu care se înrudeşte, cel puţin ca aspect fenotipic. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Studii anterioare au investigat posibilitățile de înlocuire în hrana puilor de carne a porumbului cu secară, însă limitarea ratei de includere a fost dată de prezența unor factori antinutriționali de tipul polizaharidelor non-amidon (non starch polysaccharides; NSP), precum arabinoxilanii, care pot duce la o vâscozitate crescută a digestei și o absorbție deteriorată a nutrienților care, la rândul lor, deprimă performanța de creștere.

Sorg – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, la 4 hibrizi de sorg (Tabel), a confirmat faptul că sorgul are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic ridicat (10,93 – 12,50%), și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.307 – 3.320 EM kcal/kg).

Tabel. Compoziția chimică și valoarea nutritive

date tehnice sorg

Secara – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul IBNA Balotești, la hibridul Suceveana achiziționat de la SCDCPN Dăbuleni, a confirmat faptul că secara are un potențial nutrițional valoros atât prin conținutul proteic (11,83%), cât și prin valoarea energetică comparabilă cu cea a grâului (3040 EM kcal/kg).

secara suceveana

Eficiența utilizării boabelor de sorg sau de secară în structura rețetelor de nutreț combinat pentru pui de carne a fost studiată în Biobaza IBNA Baloteşti, pe un efectiv de 400 de pui din hibridul comercial Ross 308 (perioada de vârstă 0-42 zile). Rezultatele obținute privind performanțele productive au demonstrat faptul că, atunci când nutrețurile sunt corect echilibrate în energie, proteine și aminoacizi limitanți, boabele de sorg sau de secară pot fi utilizate până la un nivel de substituire a porumbului de 100%, respectiv 50%, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și a gradului de valorificare a hranei.

Georgeta CIURESCU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului