Soiul românesc de lavandă Codreanca, cultivat la Vărăști
Scris de Lumea SatuluiDana și Lucian Ștefan, doi tineri din Vărăști, județul Giurgiu, au pornit afacerea Anne’s Lavender în anul 2019 din dorința de a face altceva pe lângă jobul actual. După câțiva ani de discuții și căutări, s-au oprit la cultura de lavandă deoarece a fost cea mai apropiată de dorințele lor.
O cultură frumoasă necesită tăieri la timp, mult soare și o atentă îngrijire
„Ideea numelui a venit de la fiica noastră, Anne-Marie; ne-am gândit să fie o afacere pe care să o continue când va crește. De ce lavandă!? Pentru aspect, miros și toate beneficiile pe care le aduce. După părerea noastră, este cea mai frumoasă plantație pe care o poate înființa cineva, dar care, în ciuda frumuseții, se întreține foarte greu. Ne-am oprit la un soi aclimatizat pentru România, mai exact Codreanca. Soiul acesta se pretează atât pentru obținerea de ulei esențial cât și, pentru aranjamente. Avem plantați aproximativ 3.500 mp și în jur de 4.000 fire. Totul se face manual. De la plantare până la îngrijire. În primul an le-am prășit de cinci ori pentru a le feri de buruieni. Din anul 2 am început să folosim și o motosapă printre rânduri. Nu știu dacă este un secret, dar o plantație de lavandă necesită multă muncă, mai ales dacă nu se folosesc erbicide. Mulți spun că nu există dăunători și că rezistă perioadelor secetoase, dar în primii doi ani am folosit sistemul de picurare din lipsa precipitațiilor; din cauza culturilor din jur, a fost afectată și de păianjenul roșu“, adaugă Dana.
Distribuția, cea mai problematică parte
Inițial au început cu buchețele și săculeți parfumați, apoi s-au extins încet-încet la siropuri, ulei esențial, apă de lavandă, ulei de masaj, lumânări parfumate, sare de baie, ceai și body scrub. „Distribuția se face prin intermediul Internetului sau prin recomandări. Asta este cea mai problematică parte! Mulți se plâng de o piață de desfacere aproape inexistentă.“
Pe lângă costul inițial al butașilor și al terenului pe care se înființează plantația, principalul cost este timpul, adaugă tânăra. „Necesită o atenție deosebită pentru îngrijire și întreținere, dar și pentru fabricarea produselor. Recomandarea noastră pentru cei care vor să înființeze o astfel de plantație este să nu o facă! Sau, dacă într-adevar își doresc, să se înarmeze cu multă răbdare și putere de muncă! Și să ia în calcul că vânzarea este cea mai importantă în valorificarea plantației“, încheie Dana Ștefan.
Beatrice Alexandra MODIGA
Lasă un comentariu
Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.
Articole recente - Lumea Satului
- Conferința finală a proiectului „Îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor pentru cetățeni - o administrație publică transparentă și responsabilă” cod PNP002
- Conferința internațională ”Științele Vieții pentru Dezvoltare Sustenabilă”, cu participarea a peste 250 specialiști în Științele vieții, din 15 țări, la USAMV Cluj-Napoca
- Obligații și responsabilități privind supravegherea și prevenirea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om
- Grebla Poettinger Mergento V9220, un echipament care reduce pierderile de la recoltarea furajelor
- Ziua europeană a agriculturii ecologice la Primăria orașului Breaza
- Povestea impresionantă a tânărului care a ales să studieze agricultura „Primul meu ghiozdan a fost o sacoșă de rafie“
- USAMV Cluj-Napoca organizează a doua ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, la Apoldu de Sus
- Fermierii campioni la rapiță din județul Timiș
- Care sunt “secretele” unei culturi de rapiță sănătoase și cu producții bune?
- Adaptarea la era digitală