Moruga White, Aztec Black,Trichosanthes Cucumerina, Marina di Chioggia sunt câteva dintre denumirile legumelor exotice, impresionante prin dimensiunea sau aspectul lor nonconformist, cultivate în grădinile micilor legumicultori din România. Despre procesul de aclimatizare și implicațiile tehnologiei de cultură ne-a vorbit Petruța Lukas, o doamnă care a testat adaptarea mai multor specii și soiuri străine de legume la condițiile pedoclimatice din țara noastră.

Schimb de semințe cu mari colecționari din străinătate

Petruța Lukas din Șintereag, județul Bistrița, este unul dintre micii agriculturi care au îndrăznit să renunțe la culturile clasice în favoarea celor exotice. De aproape șapte ani își dedică timpul liber cultivării unor specii și soiuri de legume cu aspect inedit, fără să fi avut vreo specializare în acest sens sau măcar o experiență anterioară în agricultură. Spiritul autodidact foarte dezvoltat a ajutat-o să descopere „anatomia“ și ritmul de creștere a plantelor exotice. „Fac naveta 28 de km până Bistrița unde lucrez ca operator cablaje auto, iar după ce revin acasă îmi ocup tot timpul rămas cu această pasiune pentru legume mai mult sau mai puțin ciudate. Mulți oameni văd pentru prima oară legume exotice și sunt mirați de formele lor. După câțiva ani în care am cultivat legume tradiționale i-am zis soțului meu să încercăm și cultivarea unor legume din alte țări pentru a vedem cum sunt la gust, ce culoare și forme au. Primele legume pe care le-am adus au fost fasolea la metru, cartoful mov, ridichiile cu miezul mov și roz, dovlecelul la metru și ulterior am cultivat și alte specii. Această primă experiență ne-a plăcut foarte mult și în următorul an am căutat pe Internet și alte legume.“

În prezent, Petruța Lukas are în colecția sa multe soiuri de roșii, ardei gras, ardei iute, dovlecei, dovleac, pepeni, fasole, castraveți, porumb, burete vegetal. Semințele le-a achiziționat din țări precum Indonezia, Brazila, America, Franța, Germania, Polonia, Rusia, Ucraina, Finlanda și, mai mult decât atât, a reușit sa facă chiar și schimb de semințe cu mari colecționari de semințe din străinătate. Cert este că an de an portofoliul său de legume exotice s-a mărit.

„Cineva m-a întrebat care este leguma care m-a impresionat cel mai mult. Fiecare specie și soi sunt deosebite într-un anumit fel, dar mie cel mai mult îmi place soiul de ardei iute Carolina Reaper. Iuțeala lui exagerată i-a asigurat primul loc în Cartea Recordurilor. Momordica Charantia m-a cucerit prin forma, culoarea și gustul amar. Amar nu înseamnă  neapărat bun, dar cu siguranță înseamnă sănătos.“

Tehnologia de cultură

Multe dintre soiurile de legume pe care le-a cultivat, spune Lukas Petruța, nu au avut probleme de aclimatizare, dar au fost și câteva care nu s-au adaptat. 

„Calendarul de însămânțare pentru fiecare legumă depinde de perioada de vegetație, perioada de germinație, climă. De exemplu, la soiurile de ardei iuți Carolina Reaper, Moruga și altele asemănătoare semănarea se face din decembrie, ianuarie, în funcție de clima zonei în care vor fi plantate. Roșiile, spre exemplu, le semăn în martie pentru că în această regiune este temperatura mai scăzută. În general, pentru a putea fi plantat afară în grădină un răsad bun de tomate trebuie să aibă între 45 și 50 de zile. În primii ani am făcut răsadnița în grădină, bineînțeles acoperită bine, dar în timp am renunțat la ea pentru că nu-mi permitea timpul să am grijă de ea și, în plus, mă confruntam cu tot felul de dăunători. Așa că am început să semăn în alveole, cu substrat Kekkila, pe care le țin în interior. Așa pot controla temperatura, lumina și necesarul de apă pe tot parcursul dezvoltării lor până la plantarea în grădină. Primăvara, după topirea zăpezii, afânez și nivelez solul (asta dacă am făcut arătura din toamnă și dacă am aplicat îngrășământ). Pământul de grădina îl fertilizez cu gunoi de grajd, găinaț de la găini și mai folosesc și dolomita ca sursă de calciu și magneziu. Dolomita se poate aplica toamna în timpul pregătirii terenului sau poate fi încorporată în sol odată cu semănatul sau plantatul plantelor. După plantare, legumele trebuie îngrijite. De asemenea, e necesar să se realizate niște lucrări pe parcursul dezvoltării lor. Se prășește, se leagă și copilesc, se irigă, se stropesc pentru boli și dăunători, se realizarea fertilizare foliară și chiar radiculară a plantelor. Cei care au posibilități pot instala chiar și plase de umbrire pentru perioadele foarte calde“, spune Petruța Lukas.

„Pentru ca semințele să rămână viabile mai mulți ani trebuie depozitate într-un spațiu răcoros, de preferat la o temperatură de 4° Celsius, să fie ferite de lumină și, cel mai important, de umiditate. Recoltarea semințelor se face de la legume sănătoase, ajunse la maturitate. Semințele trebuie să fie pline, nu seci.“ – Petruța Lukas.

„Fiecare legumă are anumite caracteristici. De exemplu, roșia neagră  este bogată în vitamina B, caroten, licopen, antocianine, acestea din urmă fiind un antioxidant folosit în terapia complementară a diabetului, obezității, ajută la scăderea colesterolului din organism. Momordica Charantia, castravetele amar, conține vitamine, minerale, oligoelemente și mai este cunoscut și sub denumirea de „insulina verde“. Acesta scade nivelul glicemic, îmbunătățește nivelul de zahăr din sânge, stimulează producția de insulină“ – Petruța Lukas.

(D.Z.)