reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jan 2022

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare cu fructe

Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

Articole înrudite