reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jan 2022

Cristina Cionga, APPR: Sorgul, cultura-cheie a viitorului

Deși la nivel mondial există peste 40 de milioane de hectare cultivate cu sorg, în România avem doar 9.000 de hectare. Nici la nivelul Europei nu se bucură încă de atenție, deși beneficiile sunt mari atât ca hrană pentru animale, cât și pentru oameni. Sorgul este o cultură puțin pretențioasă și rezistentă la secetă. Este, așadar, o cultură potrivită pentru România, o țară unde seceta pedologică crește invers proporțional cu dezvoltarea sistemului de irigații.

De ce este sorgul o cultură-cheie a viitorului și care sunt avantajele cultivării acestei cereale puțin pretențioase ne-a explicat Cristina Cionga, Director Relații Europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). Potrivit Cristinei Cionga, dintre principalele motive pentru cultivarea sorgului sunt „efortul agricultorilor de a deveni mai sustenabili, de a se conforma cerințelor consumatorilor, a societății, iar asta înseamnă creșterea biodiversității, reducerea pesticidelor. Iată, așadar, că se vorbește tot timpul despre aceste exigențe, practici agricole sustenabile pe care fermierii doresc să le adopte cu siguranță.“

Modificarea practicilor agricole are nevoie de timp

În această ordine de idei, trebuie specificat de la bun început că fermierii europeni, români și, mai specific, membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare nu se opun modificării practicilor agricole, agronomice, dar doresc să o facă într-un ritm rezonabil și să fie recompensați pentru eforturile lor. „Pentru că toate eforturile de sustenabilitate presupun costuri mai mari de producție și atunci pentru a nu ieși din zona de profitabilitate, de competitivitate, trebuie să fie cumva recompensați. Iar Comisia Europeană vorbește de instrumente prin care să sprijine această trecere, unul dintre instrumente fiind ecoschemele, de pildă, care vizează inclusiv introducerea și adoptarea de culturi mai multe, de rotații lungi, de creșterea biodiversității“, a explicat Cristina Cionga.

Sorgul este, așadar, o astfel de cultură, este mai puțin pretențios decât porumbul, necesită mai puține tratamente fitosanitare, fiind destul de puțin prezent în Europa și în România, căci vorbim de o cultură de numai 9.000 de hectare. „Este o cultură ce poate fi ușor introdusă în hrana animalelor ca substitut pentru porumb și desigur că vom lucra cu FNC-urile, cu Asociația Producătorilor de Furaje, pentru a introduce în rețetele lor de furajare acest produs. În mod special APPR este interesată de promovarea sorgului și pentru că suntem membri ai Confederației Porumbului și Sorgului“, a mai spus Cristina Cionga.

Care este ciclul sorgului

Plantă anuală autogamă, sorgul are un randament fotosintetic bun, ceea ce îi conferă o eficiență mai bună în condiții de căldură și secetă. Dacă vorbim de provocări pentru această cultură, ei bine, una dintre acestea ar fi susținerea unei structuri bune a solului și o atenție sporită la pregătirea patului germinativ. Succesul culturii este legat de calitatea încolțirii, în mare parte. Distanța dintre rânduri poate varia de la 30 la 80 de cm, distanța optimă fiind de 40-60 de cm pentru a permite o mai bună distribuire a plantelor. Pentru varietățile timpurii, se recomandă o distanță redusă între rânduri și este bine să se aleagă o semănătoare de precizie.

Cum se combat buruienile

Cultură sensibilă la concurența precoce a buruienilor, sorgul trebuie plivit, fiind importantă eliminarea ierburilor în curs de creștere și care nu depășesc stadiul de 2-3 frunze. Metoda se poate utiliza și pentru combaterea buruienilor dicotiledonate clasice. Mai mult, umiditatea de la suprafața solului în momentul tratării și în zilele ce urmează este esențială pentru reușita plivirii.

Fertilizare

Sorgul este o specie puțin pretențioasă în ceea ce privește fosforul și potasiul, dar se recomandă un aport din aceste minerale în cazul în care se cultivă în soluri mai sărace în fosfor și potasiu.

Puțin expus bolilor și dăunătorilor

Sorgul este o cultură puțin atacată; prezența bolilor și a dăunătorilor fiind redusă, intervențiile sunt nejustificate. Totuși, principalele boli care pot afecta sorgul în vegetație sunt legate de ciupercile de tipul Fusarium sau Macrophomina. Se poate reduce riscul prin diminuarea densității însămânțării.

Recoltare

Sorgul se recoltează din luna septembrie dacă umiditatea este mai mică de 20%, pentru recoltare nefiind nevoie de echipamente speciale în afara unei combine agricole dotate pentru recoltarea de cereale păioase. Această plantă atinge maturitatea fiziologică atunci când conținutul de apă din boabe este de aproape 35%; recoltarea se poate face de la 30% umiditate, în general, boabele deshidratându-se rapid, astfel că recoltarea se poate face la o umiditate de 18-25%.

Piața de desfacere a sorgului

Utilizat atât ca hrană animală dar și umană, sorgul are o compoziție chimică similară porumbului, dar cu un nivel de proteine ușor superior. Sorgul este o alegere bună pentru a fi integrată în hrana păsărilor, porcilor, rumegătoarelor. În hrana umană se gătește ca orezul, quinoa etc. și poate intra chiar în compoziția berii sau a altor băuturi alcoolice. Bogat în antioxidanți, energizant, fără gluten, sorgul este și sursă de proteine, fier, vitamina B6, fibre alimentare și potasiu.

Peste 40 de milioane de hectare la nivel mondial

Sorgul ocupă locul 5 în topul celor mai cultivate cereale din lume, cu peste 40 de milioane de hectare, primii exportatori fiind SUA, Argentina și Australia. La polul opus, primii importatori sunt China, Japonia și Mexic. Sorgul se cultivă cel mai mult în zonele tropicale și temperate; puțin peste 40% din această producție fiind destinată alimentației umane, în special în Africa și Asia, unde este consumat bobul întreg. La nivel mondial, sorgul este destinat hranei pentru animale, în proporție de 40-45%. În Europa, principalele țări producătoare de sorg sunt: Rusia (peste 225.000 de hectare), Ucraina (peste 70.000 de hectare), Franța (53.000 de hectare), Italia (46.000). După cum se vede, în România suprafața cultivată de sorg este încă foarte mică, doar 9.000 de hectare. La nivelul Europei se mai cultivă sorg în: Austria, Spania, Ungaria, Bulgaria.

Simona-Nicole DAVID

Media

Articole înrudite