Transformarea deșeurilor organice în hrană pentru pământ este o soluție eficientă nu doar pentru recolte ci și pentru natură. Iar când se realizează fertilizanți din subproduse ale altor industrii vorbim despre soluția viitorului.

Dacă nu realizăm că distrugem planeta, ar trebui să ne amintim că aceasta nu ne aparține... Cum greșit credem. Iar deșeurile nu înseamnă doar resturi vegetale, ci și subproduse ale altor industrii.

Dar iată că specialiștii care cercetează și găsesc noi soluții vin cu vești bune pentru viitorul planetei și pentru cei care produc și comercializează legume. În următorii ani, legumicultorii români vor avea la îndemână o soluție ecologică pentru a-și crește producția, dar și calitatea legumelor din solarii. Este vorba despre geluri proteice, o alternativă la tratamentele chimice, se arată într-un comunicat transmis de Marcoser, coordonatorul unui proiect la care au participat: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie – Sucursala Institutului de Cercetare Pielărie-Încălțăminte (INCDTP-ICPI), Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) și o companie din Turcia – Kazlýçeþme Deri Ürünleri Ar-Ge San. Tic. Ltd. Ști. (Kazlýçeþme).

Specialiștii și-au unit forțele pentru a obține finanțarea unui proiect Eureka, denumit Gel-Treat. Acesta prevede realizarea unor geluri proteice, obținute din subproduse din industria de pielărie, creșterea ovinelor sau procesarea peștilor, pentru ca apoi să fie folosite ca fertilizanți în legumicultură.

Gelurile proteice, gata de teste

Fertilizarea sub formă de geluri reprezintă ultima generație de produse de fertilizare, marcând de altfel, o inovație pentru legumicultura din România. Acestea vor aduce o serie de beneficii plantelor cărora se aplică, printre care: creșterea producției și a calității legumelor, stabilitate, reducerea pierderilor din cauza umidității, ploilor sau irigațiilor, doze mai mici de aplicare datorită concentrației mai mari etc.

Primele teste vor fi făcute în solarii de tomate ale USAMV București

„Principiul de funcționare a noului produs este simplu: reduci cantitatea de îngrășăminte și menții un nivel ridicat de producție. Momentan, am dezvoltat un concept și avem la dispoziție trei ani, pentru a-l pune în practică. Abia apoi vom putea începe vânzarea propriu-zisă a produsului. Acesta va fi testat mai întâi, pe tomate, iar apoi pe toate celelalte legume“, a menționat directorul general de la Marcoser, Marius Petrache. Potrivit coordonatorului proiectului, primele teste vor fi făcute în solariile de tomate de la USAMV București, urmând ca apoi gelurile să fie testate la scară mare în solariile Marcoser, din Matca, județul Galați.

Așteptările sunt mari

De-a lungul timpului, USAMV s-a implicat în proiecte pe care profesorii le-au simțit viabile, nu s-au „aruncat“ cu capul înainte doar de dragul de a se implica într-un proiect. Tocmai de aceea așteptările sunt mari și pentru Gel-Treat.

„Credem că produsul final va avea impactul scontat în piață, în primul rând prin faptul că este natural, nu este chimic și apoi prin toate beneficiile pe care le oferă plantelor. Acesta a fost deja obținut de către ICPI, iar în acest moment, așteptăm să ne fie livrat. Apoi, urmează să îl condiționăm pentru a-l aduce într-o formă comercială, după care începem testarea la tomate și urmărim evoluția în timp. De asemenea, vom alege o variantă de condiționare, pe care o considerăm cea mai bună și o trimitem la Marcoser pentru testare la nivel mare, în vederea demonstrării productibilității procedeului și comercializării cu succes a produsului finit“, a explicat prof. dr. Ștefana Jurcoane, din cadrul USAMV București.

Ajută planta „să lupte“ mai eficient

Ce urmează după finalizarea testelor? Ei bine, dacă rezultatele obținute în urma testelor se vor încadra în parametrii prevăzuți, se va începe și producția în sine. Astfel, produsul inovator va fi disponibil pe piața românească, alături de celelalte produse din portofoliul Marcoser.

De menționat este și faptul că aceste îngrășăminte vor oferi inclusiv „armele“ potrivite pentru ca planta să se lupte cu schimbările climatice, una dintre principalele provocări ale viitorului nu foarte îndepărtat.

„Noi considerăm că aceste produse, care sunt realizate din subproduse din alte industrii, reprezintă soluția viitorului. Acestea răspund la conceptul de economie circulară și la tot ce înseamnă ecologie, fiind un produs organic cu proprietăți de a elibera și azotul organic, pe timp mai îndelungat și mai biocompatibil, fiind de origine organică. Acesta va oferi eficiență nu doar în nutriție, ci și în biostimulare, ajutând planta să se dezvolte mai bine, precum și rezistență la schimbări climatice“, a conchis dr. ing. Carmen Gaidau, din cadrul ICPI.

Un proiect de aproape 2 milioane de lei

Potrivit Marcoser, în toamna acestui an proiectul a primit undă verde pentru o finanțare care se ridică la suma de 1.787.000 lei, din care 1.500.000 lei sunt asigurați de la bugetul de stat, iar 287.000 lei provin din alte surse de finanțare.

Simona-Nicole David