O metodă veche, redescoperită la Săcele. Încălzirea serelor cu compost
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Agrotehnica
Am descoperit la Săcele pe unul dintre cei mai mari iubitori ai plantelor din județul Brașov. Despre grădina lui Mate Levente se poate povesti, fără răgaz, ceasuri întregi. L-am provocat și la o discuție despre un subiect de actualitate, încălzirea serelor pe timpul iernii.
Materia primă pentru microcentrală
Levente și-a construit o mică afacere cu plante autohtone sau aduse de la mii de kilometri distanţă, dar spune că cel mai important lucru este pasiunea pentru grădinărit, nu profitul. Are în fiecare an, o mulțime de plante ornamentale, aromatice sau flori exotice, aduse din toate colțurile lumii. Dar o bună parte a celor peste 500 de specii de care se ocupă au nevoie de căldură și iarna. Levente s-a gândit care ar fi cea mai ieftină modalitate de încălzire, într-o zonă în care frigul nu iartă… Iată și rețeta pe care ne-a dezvăluit-o: „Anul trecut m-am gândit să fac un experiment, să încerc încălzirea cu compost de la plante, paie și gunoi de grajd. Cunoșteam metoda de pe Internet și m-am apucat, toamna trecută, de lucru. Ca materiale, am folosit ce am găsit la îndemână: lucernă proaspata cam 2-3 roabe, frunze și tulpini de porumb, tot 2-3 roabe, gunoi de grajd de la vite... Am citit că e mai bun cel de cal, dar e bun de la orice animal de curte, am cumpărat o căruță de gunoi cu 100 de lei, amestec de cal și vacă... Având o afacere în grădinărit am găsit destule buruieni, deci am pus și 2-3 roabe de buruieni, apoi tot vreo 2-3 roabe de compost, vechi de 3-4 luni. După o săptămână a fost nevoie să suplimentez cantitatea pentru că întreg materialul a scăzut cam cu 30-40 cm, astfel că am mai pus deasupra 2 roabe de lucernă și 2 roabe de tulpini de porumb. La urmă se pune apă din belșug pentru a face ca umiditatea să fie de cel puțin 40-60%. Acesta a fost principiul acestei centrale pe compost improvizate și a dat rezultate mulțumitoare. Astfel, în microcentrala mea aveam deja 40 de grade, după doar 2 zile. Nu am pus țeavă pentru a scoate și apă caldă. Tot compostul l-am acoperit cu baloți de paie, să nu se piardă căldura. Am vrut sa testez doar dacă se încălzește și dacă degajă destulă căldură, în mod pasiv, fară nimic suplimentar, ventilatoare, pompă de apă etc. După câteva zile temperatura din interiorul compostului, ajutată de bacteriile termofile, a urcat până la peste 50 de grade și s-a menținut constantă o bună parte a sezonului rece.“
Experiment reușit
Prin experimentul lui Mate Levente a menținut în seră o temperatură peste limita înghețului și în nopțile reci de iarnă, cu o cheltuială minimă. A folosit, în mare parte, doar ceea ce i-a oferit natura. Horticultorul din Săcele ne-a spus că pentru această iarnă se va pregăti mai bine pentru că are un an de experiență.
Încălzirea cu compost a fost experimentată pentru prima dată, la mijlocul secolului trecut de inventatorul francez Jean Pain care a făcut prima centrală pe compost în sudul Franței. Metoda sa își poate găsi utilitatea și în epoca supertehnologiilor, mai ales în serele mici, care nu au nevoie de multă căldură. Încălzirea este ecologică și poate asigura, cu metode 100% naturale, o temperatură optimă sau apa caldă în fermele de mai mici dimensiuni sau, precum am văzut la Săcele, menținerea prin arderile din interiorul compostului a unei temperaturi constante în seră pe timpul iernii.
Sistemul inovativ pe bază de compost poate să asigure fermei, casei de la țară și solarului toată căldura și apa caldă necesară pe timp de iarnă, facilități generate în mod 100% natural. La baza centralei verzi se află proprietatea compostului de a genera căldură, temperaturile din interior putând atinge și 65 de grade Celsius. Mai este nevoie de o pompă, de țeavă și de plasa de oțel, iar sistemul poate asigura nevoile de încălzire pentru o suprafață de 1.500 de metri pătrați, timp de cel puțin 12-16 luni, după care compostul trebuie schimbat. Dimensiunea standard recomandată pentru acest sistem este cea cu un diametru de 5 metri și înălțime de 2,5 metri. Sistemul este folosit în multe gospodării și ferme din întreaga lume, iar în străinătate se organizează chiar și seminarii în care toți cei interesați învață cum să își construiască singuri sursa de apă caldă și căldură.
Vasile BRAIC
Articole înrudite
-
Grădinile urbane și compostarea biodeșeurilor nepericuloase
in Mediu -
Primarul Allen Coliban: Brașovul se transformă în Capitala Verde a României
in Turism -
„Producem calitate, nu cantitate“
in Zootehnie -
Ferma familiei Nan
in Zootehnie -
Herghelia din satul de suflet al prințului Charles
in Zootehnie -
Va fi SC Fabrica de Zahăr Bod salvată de primăria Brașov?
in Actualitate -
Adoptă un urs
in Magazin -
Trei frați din Rotbav duc mai departe o fermă veche de 300 de ani
in Zootehnie -
Nouă platformă comunală în Drăguș
in Actualitate -
Brățări tricolore create de copii, din suflet, pentru iubita lor Românie
in Traditii
Articole recente - Lumea Satului
- Oieritul tradițional, pe cale de dispariție. Transhumanța, propusă în patrimoniul UNESCO
- Ultimul ceteraș al Năsăudului
- Ideile sale lansate în urmă cu un secol, valabile și astăzi. Un mare vizionar, fost ministru al Agriculturii, Constantin Garoflid
- Peste 109 milioane de euro fonduri europene nerambursabile pentru apicultori prin AFIR
- Stabilitatea sistemului energetic din România este garantată de producția de biomasă
- Munca în zadar și postulatele lui Koch (I)
- Presa agricolă, în sărbătoare
- Omul care dă ora exactă. Povestea ceasului din turnul Palatului Culturii din Iași
- Zumzetul indonezian, printre templele hinduse și orezăriile din Bali (I)
- Speranță pentru ultimii 20 de arbori Karomia gigas din lume