Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021

Dinamica activității biologice din sol

Putem compara o parcelă de teren cu un cartier al unui oraș cu activitate foarte intensă în care populația din sol activează continuu, nu în schimburi, ci zi și noapte, procesând materia organică din care rezultă humus și substanțe nutritive, dar și produse secundare și, în primul rând, CO2

Analizând terenul respectiv, el conține:

  • 95% substanțe minerale;
  • 5% substanțe organice.

Substanțele organice sunt constituite din:

  • humus – 85%;
  • rădăcini – 10%;
  • organisme – 5%.

Referindu-ne la organismele care reprezintă populația solului, aceasta este alcătuită din:

  • microflora, reprezentată de bacterii și actinomicete – 40%;
  • ciuperci și alge – 40%;
  • mezo și microfauna (protozoare, viermi, acarieni) – 3%;
  • macrofauna (cârtițe, reptile, șoareci) – 5%;
  • râme – 12%.

Se apreciază existența a 15 t/ha ființe vii, din care pe stratul 0-25 cm există 5-7 t/ha ființe vii (2 t/ha bacterii).

Pe 1 g de sol se găsesc sute de mii de protozoare și zeci de milioane de microfloră. Viața acestei populații este condiționată de prezența materiei organice. Ele prelucrează minimum 10 t de materie organică la hectar pe an care trebuie să fie asigurată prin aplicarea îngrășămintelor organice și a celor verzi și prin totalitatea resturilor vegetale.

În procesul de recoltare combinele toacă totul la 5-6 cm lungime și împrăștie amestecul obținut uniform pe teren. Se intervine imediat cu lucrarea de dezmiriștit care continuă mărunțirea miriștei și a rădăcinilor și amestecă totul cu stratul superficial al solului, rezultând un mulci.

În stratul de mulci intră în activitate protozoarele, acarienii și viermii (numite utilaj de mărunțire), care continuă fragmentarea materiei organice.

Este cunoscut că intensitatea descompunerii materiei organice este cu atât mai mare și cu consum mai redus de energie cu cât materialul vegetal este mai bine mărunțit.

Pe materialul mărunțit se instalează actinomicete și ciupercile. Actinomicetele distrug componentele cu molecule mari (lignina, celuloza), iar ciupercile distrug cuticula exterioară și pătrund în interior. În acest fel se creează un câmp de acțiune pentru bacteriile care finalizează descompunerea cu formarea de produși intermediari și finali (fenoli, aminoacizi). Sub acțiunea microorganismelor aceștia se unesc, se condensează și polimerizează, rezultând acizi humici (se formează humus).

Din descompunerea materiei organice rezultă și glucoza, care constituie sursă de energie pentru procesele metabolice ale microflorei.

Râmele, la rândul lor, trec prin aparatul digestiv 40 t sol/an/ha.

Solul cu 80-100 râme/m3 are suficientă porozitate, nu necesită lucrări.

Intensitatea descompunerii materiei organice depinde de raportul C/N. Când raportul C/N este mai mic de 15 descompunerea este foarte intensă, când este de 15-30 descompunerea este medie, iar la peste 30 este redusă.

Resturile vegetale din cereale au raportul C/N mare, 50-100. În acest caz, pentru fiecare tonă de material vegetal se aplică 7-10 kg N pentru a preveni foamea de azot.

În condiții normale, din activitatea biologică din sol rezultă zilnic 75 kg CO2/ha de la microorganisme și 60 kg CO2 din activitatea rădăcinilor.

Să ne referim puțin la acest CO2 care este atât de hulit pentru efectul de seră care provoacă schimbările climatice.

Să cunoaștem mai întâi ce avantaje prezintă:

1) Corpul plantelor este alcătuit 97-98% din CO2 + H2O în procesul de fotosinteză și numai 2-3% din substanțe minerale. În spațiile protejate fermierii folosesc concentrații ridicate de CO2 pentru creșterea producției de legume.

Toată masa vegetală existentă pe Terra are la bază CO2.

2) CO2 împreună cu apa formează acidul carbonic care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

Exemplu: CaCO3 + H2CO3 = (CO3H)Ca

                insolubil                    solubil

3) Gazele rezultate în procesul de descompunere a substanței organice, printre care și CO2, cresc porozitatea solului, dându-i aspectul de teren dospit, cu o anumită elasticitate care previne fenomenul de tasare-compactare produs de utilajele agricole.

4) CO2 + H2O = H2CO3 care prin disociere rezultă HCO3–, CO3– și H+ care sunt foarte importanți în schimbul de ioni în procesul de absorție.

Prin urmare, nu CO2 este de vină, ci noi pentru că nu știm să-l captăm, să-l stocăm în masa vegetală care se întoarce în sol, procedeu prin care rămâne stocat în humus.

Recomandarea de „permanent verde“ nu este un moft, ci o cerință pentru a avea o planetă sănătoasă.

Articole recente - Lumea Satului