Espro Premia 260x100 mai2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Jun 2021

Resturile vegetale - sursă eficientă de fertilizare a solului

Cu fiecare recoltă, într-un an agricol, se consumă din sol cca 10 t/ha materie organică. Pentru menținerea și sporirea fertilității solului această materie organică trebuie completată pentru a avea raportul humificare/mineralizare echilibrat.

Din resturile vegetale se pot asigura 4-5 t/ha iar diferența trebuie asigurată prin îngrășăminte organice – gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi etc.

Cu reducerea sectorului zootehnic posibilitatea aplicării îngrășămintelor organice este tot mai incertă, astfel încât trebuie valorificate cu maximă eficiență toate resturile vegetale.

Trebuie să renunțăm la ideea eliberării terenului după recoltare sau la folosirea resturilor vegetale în alte scopuri sau, și mai grav, arderea acestora. Resturile vegetale constituie materia primă din care se formează humusul, elementul de bază al fertilității solului.

Ele nu necesită cheltuieli pentru încărcare, transport și distribuire pe teren. Sunt bine tocate și uniform repartizate de combină și, foarte important, conțin în proporții corespunzătoare toate elementele necesare plantelor. Fără existența materiei organice în sol, indiferent câte îngrășăminte chimice s-ar aplica, recoltele nu cresc, rămân plafonate.

Resturile vegetale tocate la 5-6 cm de combină sunt încorporate în sol până la 12-15 cm adânime pentru a beneficia de descompunere aerobă cu formare de humus și substanțe nutritive pentru plante.

Cantitatea de resturi vegetale obținută este, în medie, de 4-6,5 t/ha la păioase, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță din care se poate obține humus în cantitate de 1.600 kg/ha la păioase, 1.800 kg/ha la porumb, 2.000 kg/ha la rapiță etc.

Analizând o tonă de resturi vegetale, aceasta conține 5 kg azot, 5 kg P2O5, 9 kg K2O, 5,5 kg CaO.

Resturile vegetale sunt formate din 60% mono și poliglucide (celuloză, hemiceluloză, amidon), 10-30% lignine, 1-10% proteine și 1-8% lipide, taninuri, rășină.

Ajunse în sol, ele intră în procesul de descompunere de către micororganisme.

Procesul de descompunere se desfășoară cu atât mai repede, mai ușor și cu cheltuieli reduse de energie cu cât resturile organice sunt mai bine mărunțite.

Fragmentele tocate de combină și de grapa cu discuri intră într-un proces de mărunțire de către microfauna din sol (viermi, râme, acarieni), după care intră în acțiune ciupercile care atacă celuloza, lignina și alte părți mai dure, creând astfel câmp larg de acțiune bacteriilor care finalizează procesul de descompunere cu formare de humus și nutrienți.

Rata de descompunere depinde de raportul C/N (carbon/azot). Când acest raport este mai mic de 15 are loc o descompunere foarte intensă; între 15 și 30 descompunerea este medie, iar peste 30 este redusă.

Microflora din sol ar solicita un raport C/N egal cu 5. S-ar mulțumi și cu 24. Dar resturile vegetale au mai puțin, și anume – cerealele păioase 80, porumbul – 57, rapița – 33, floarea-soarelui – 60. Raportul cel mai mic îl au leguminoasele –20-30 și sunt descompuse cel mai ușor.

Pentru cele cu raportul C/N mare este necesar să se aplice câte 10-15 kg azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale uscate. În caz contrar, bacteriile consumă azotul din humus și apare așa-numita foame de azot.

Există și anumite produse care grăbesc procesul de descompunere:

- cu 50 l/ha extract lichid de râme are loc o descompunere rapidă și sporește conținutul în humus;

- cu BACTO FIL 10 – o cultură de bacterii, are loc descompunerea rapidă a resturilor vegetale și doza de azot poate fi redusă cu 30-35 kg/ha.

Niciun efort nu este prea mare pentru a folosi fiecare bucățică din resturile vegetale în scopul fertilizării solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU