ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Sep 2021

Atenție la calitatea apei folosite la irigat!

Schimbările climatice permanentizate scot în evidență că, în anumite zone, agricultura nu mai este posibilă fără irigații. Sursele de apă în țara noastră sunt: Dunărea, râurile interioare, inclusiv Canalul Siret–Bărăgan, pânza freatică și ar fi de dorit să se amenajeze cât mai multe lacuri de acumulare a apei din precipitațiile abundente care cad în anumite perioade ale anului, ploi torențiale care nu pătrund în sol, se scurg, provoacă eroziune, inundații și colmatări, se deplasează spre mare, deci se pierd. Anii secetoși au demonstrat că apa este factorul decisiv al producției agricole.

În viața plantelor apa are multiple roluri:

  • are putere de dizolvare și menținere a nutrienților sub formă de ioni;
  • asigură absorția și conducerea substanțelor nutritive în corpul plantelor;
  • menține turgescența și temperatura stabilă în corpul plantelor;
  • participă la fenomenele de hidroliză, oxidare, reducere, fotosinteză.

Apa folosită la irigat trebuie să aibă următoarele însușiri:

  • conținutul în săruri solubile (cloruri, sulfați, carbonate) să fie sub 5 g/l;
  • să aibă reacție neutră pHul 6,5-7,2. Poate fi tolerată și apa cu pHul 5,5 – 6,4 și 7,3-7,6;
  • conținutul în aluviuni să fie de 1-3 g/l;
  • temperatura apei să fie de 20-28°C (apa din subteran are 12-13°C);
  • să aibă un bun grad de aerație cu 7-14 g/m3 oxigen.

Irigarea nerațională poate avea unele urmări negative:

  • mărește nejustificat cheltuielile și deci prețul produselor agricole;
  • umezirea exagerată și repetată este nefavorabilă atât plantelor, cât și activității microbiologice din sol;
  • cantitățile mari de apă deteriorează structura solului;
  • cel mai grav este că produce sărăturarea secundară și înmlăștinirea solului.

Sărăturarea secundară constă în ridicarea apei freatice mineralizate spre suprafața solului, apa se evaporă, iar sărurile rămân concentrate în zona respectivă. Tot sărăturare secundară este și atunci când se folosește apă cu un conținut de săruri mai mare de 5 g/l.

Aceasta se întâmplă când adâncimea apei freatice este de 2-3 m, numită adâncime critică.

Fenomenul de înmlăștinire are loc atunci când nivelul pânzei freatice ajunge la suprafața solului. În afară de folosirea cantităților mari de apă la irigat, asemenea fenomene mai au loc atunci când prin canalele de adâncime, neetanșate, au loc pierderi de apă de până la 70%.

Pentru prevenirea sărăturării secundare este necesar:

  • să se cunoască adâncimea apei freatice și gradul ei de sărăturare;
  • să se cunoască gradul de capilaritate a solului.

Pentru a împiedica ridicarea apei la nivelul solului trebuie:

  • să se ia măsuri de evitare a infiltrării apei în canalele de aducțiune prin compactare, betonare, cu folie de polietilenă, prin plantarea de arbori de-a lungul canalului care pot elimina prin transpirație 20.000 m3/ha apă.
  • să funcționeze corect rețeaua de evacuare și drenaj;
  • să se aplice norme de udare moderate, pe teren bine nivelat și cu prezența perdelelor forestiere;
  • nivelul pânzei freatice să se găsească la peste 10 m adâncime.

Din cele de mai sus rezultă că, pentru aplicarea tehnologiilor de cultură în zonele irigate, este necesar un grad de profesionalism mai ridicat al fermierilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Articole recente - Lumea Satului