Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

Cultivi cânepă? Autoritățile îți bat în poartă!

Leontina Prodan din satul Gâlgău Almașului, comuna Bălan, județul Sălaj, cultivă cânepă în sistem gospodăresc din anul 2014. Face asta pentru că este designer vestimentar, dar și pentru că a intrigat-o interzicerea acestei culturi și distrugerea tuturor unităților de procesare din țară (topitorii, filaturi, țesătorii și fabrici de confecții). Legea în acest moment este confuză și interpretabilă în cazul culturii de cânepă.

Îmbrăcăminte naturală din in şi cânepă

Leontina Prodan, după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara în anul 1980, a lucrat ca economist până în 1991, când a început o afacere în domeniul producţiei de confecţii. „Activitatea pe care o desfăşor şi astăzi, are ca segment de piaţă vestimentaţia şcolară, îmbrăcămintea naturală din in şi cânepă, ateliere de promovare a meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale. Între timp, am absolvit secţia de Design vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj, specializarea Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară. Am avut şansa de a copilări la ţară împreună cu părinţii şi bunicii de la care am deprins bucuria muncii pământului, dar şi alternativele unei meserii, bunicii fiind cojocari, ne spune aceasta.“

Ziua Cânepii

A început să cultive cânepă în sistem gospodăresc începând cu anul 2004, din simplul motiv că este designer vestimentar, mai adaugă Leontina. „Am promovat ţesăturile natural româneşti în colecţii inspirate din arta populară, colecţii prezentate la Paris, Dusseldorf și Bruxelles, în anii 1996-2007. În acest sens în anul 2000 pentru relansarea şi procesarea cânepii am depus un proiect la Bruxelles intitulat „Cânepă fibră naţională“, ţinând cont de faptul că România a fost cel mai mare producător de cânepă din Europa. Cea mai mare suprafaţă cultivată de mine a fost 15 ari, apoi câte 2-5 ari, pentru că locuiam în Timişoara. Acolo am înfiinţat în anul 2016 Muzeul Cânepii, iar la data de 6 august organizez la mine în sat Ziua Cânepii, eveniment transformat în Festivalul Cânepii.

Legea interzice fără distincție între Cannabis sativa şi indica

Cânepa are multiple întrebuinţări, mai specifică cultivatoarea. „Este utilizabilă 100% (ţesături, construcţii, ciupercării, plastic, hârtie, alimentaţie, leacuri). Cânepa, prin desime şi înălţime, sufocă buruienile, nu necesită alte lucrări după semănare până la cules. Ceea ce m-a determinat să o cultiv a fost interzicerea ei şi distrugerea tuturor unităţilor de procesare (topitorii, filaturi, ţesătorii, fabrici de confecţii). România şi Japonia deţineau tehnologia cea mai performantă de filare a firului de cânepă. Soiurile româneşti, considerate cele mai bune din lume datorită condiţiilor pedoclimatice, se certificau la Staţiunile de Cercetare de la Secuieni-Neamţ, Lovrin-Timiş, Fundulea-Bucureşti.“

Legea nr. 134/2000 interzice cultura de cannabis fără a face diferenţierea dintre cele două specii: C. sativa şi C. indica, adaugă cultivatoarea. „Mulţi nu ştiau că este vorba despre cânepă, cercetarea nu a mai fost susţinută, fabricile s-au privatizat strategic, iar presa, în goană după spectacol şi rating, a sprijinit dezastrul. Legea este confuză şi interpretabilă, iar controalele de la DIICOT, Direcţia Agricolă, Agenţia Naţională Antidrog, poliţie au descurajat complet cultivatorii şi procesatorii, ei fiind singurii care cunoşteau potenţialul şi beneficiile plantei. Am fost în audienţă la toţi miniştrii Agriculturii, am făcut publică activitatea mea și m-am lovit de incompetenţă, rea-intenţie, slugărnicie şi o politică a dezastrului naţional.“

Cannabis sativa, „cânepa noastră“

Cânepa s-a utilizat în medicină, este consemnată în China în urmă cu 2000 de ani ca anestezic, iar la sate în alimentaţie era cunoscută untura de animale şi uleiul de cânepă, vorbește Leontina despre beneficiile acestei plante. „În studiile Academiei Române din perioada 1957-1978, în satele României sunt consemnate reţete de leacuri utilizate la oameni şi animale (tuberculoză, dureri menstruale, cicatrizarea rănilor). Nu am întâlnit în scrierile populare vreo referire la efectele halucinogene ale cânepii, se vorbea cu respect şi admiraţie despre planta care îi ajuta să se îmbrace, să-şi construiască adăposturi, să se lecuiască la nevoie. Cânepa a fost scoasă din manualele şcolare, ştim din presă şi de la TV că este drog, dar Cannabis sativa, cânepa noastră, pe care o cultiv și eu are nevoie de 112 zile de creştere, poate ajunge până la 7 m, iar conţinutul de THC (tetrahidro cannabinol), considerat halucinogen, este de 0,01%-0,02%, de multe ori nedetectabil. Sămânţa, frunza, tulpina nu conţin THC, doar mugurii în faza de inflorescenţă 1-3 zile. În schimb, Cannabis indica este o tufă de maximum 1 m şi are nevoie de 220 zile cu temperaturi de 32 grade Celsius. „Aceasta s-a folosit ca relaxant în ţările care au interzis prin religie băutura; conţinutul de THC fiind de 5-20%.“

Casetă

„Politicienii ar trebui să răspundă pentru această lege criminală care a distrus tradiţii, meşteşuguri, identitate şi o plantă care ne-a personalizat în lume. Avem nevoie de libertate, de tradiţii, de identitate, încă mai păstrăm gena ţărănească ce ne poate ajuta să renaştem. Dacă presa le-a făcut până acum jocul, cred că este timpul să cunoască sufletul şi tradiţiile acestui neam.“

Beatrice Alexandra MODIGA