Cultivarea rodiului în România

Schimbările climatice contribuie semnificativ la schimbarea agriculturii din țara noastră și astfel sunt introduse în cultură noi specii de plante. Este și cazul Punica Granatum, rodiu sau rodier cum este cunoscut în România, adică planta care ne oferă rodiile. Însă trebuie spus că rodiul poate fi și arbust decorativ.

Scurt istoric

Rodiul face parte din familia Punicaceae, este originar din Asia și este cultivat de milenii, inclusiv în zona Mediteranei. A fost numit adesea mărul punic. În Europa, cultivarea acestui arbust este o îndeletnicire încă din secolul al VIII-lea, pentru că în Spania rodiul a fost introdus de arabi, iar un oraș i-a preluat chiar numele, Granada. Rodiul a fost cultivat și în Franța, regiunea Provence, încă din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea; mai apare și în Anglia și din anii 1700 inclusiv în California și Arizona. În prezent, rodiile sunt printre cele mai consumate fructe exotice, iar plantațiile de rodiu s-au răspândit în mai toate zonele ce au climatul potrivit.

Specificul plantei

Trebuie menționat faptul că genul Punica este reprezentat de două specii: Punica Granatum și Punica Protopunica. Prima dintre ele este cea mai cunoscută, arborele crește între 2-4 m, are frunzele verzi, lanceolate, florile sunt fie solitare, fie reunite în grupuri la extremitatea ramurilor, pot fi roșii, roz sau albe, iar fructele se coc în perioada iunie-august. Cea de a doua, Punica Protopunica, nu este foarte cunoscută, se mai găsește într-o insulă din Oceanul Indian, poate ajunge la 3-5 m, are florile roșii, iar fructele își schimbă culoarea din verde în roșu închis.

În cele ce urmează vom vorbi despre Punica Granatum, iar dintre soiurile pe care le putem regăsi în plantații se numără: Acco, Spanish Ruby, Paper Shell, Musket Red, Vellodu, Wanderfull, Meles melli, Bala Mursal etc. La noi în țară arbustul poate ajunge la 2 metri înălțime, atunci când este plantat în grădină, iar iarna are nevoie de protecție în cazul când temperaturile scad sub -18°C. De aceea, este recomandată plantarea rodiului în vestul țării, pe litoral și în general în sudul țării, unde riscul de îngheț este mai redus.

Rodiile sunt fructe sferice, diametrul lor poate ajunge la 8 cm, coaja este pieloasă, iar în interior semințele au un înveliș gustos și pot fi consumate. S-a demonstrat că într-un singur fruct pot fi chiar și 600 de semințe.

La 6 luni după înflorire, fructele ajung la maturitatea necesară recoltării. În zona mediteraneană, fructele sunt recoltate în lunile septembrie și octombrie, iar la noi în țară în octombrie-decembrie. Rodiile sunt considerate fructe străvechi, iar trimiteri către acestea se regăsesc inclusiv în Biblie și în Coran.

Pom fructifer sau arbust decorativ

Dacă vrei să plantezi rodiu pentru a obține fructe trebuie să știi că cel mai bine este să faci acest lucru toamna, însă, dacă planta este la ghiveci, se poate transfera și în altă perioadă, cu condiția ca groapa săpată să aibă un diametru de două ori mai mare decât ghiveciul. Fiind o plantă exotică, are nevoie de lumină și căldură, de un sol reavăn, cu un pH slab, nu suportă băltirea apei, de aceea este recomandată plantarea pe un mușuroi pentru a permite scurgerea apei. Rezistă destul de bine la secetă, însă în zilele de vară toridă este benefică udarea acesteia. Pomul poate oferi primele fructe la câțiva ani de la plantare, în funcție de adaptabilitatea soiului pe care l-ați ales.

Planta de rodiu se tunde primăvara, atunci când este în repaus vegetativ, și se urmărește îndepărtarea ramurilor ce prezintă urme de îngheț, subțiri și îmbătrânite, astfel încât să se ajungă la formarea unei coroane. În cel de-al doilea an după tăiere, pe ramuri se vor obține fructe. Nu trebuie să vă așteptați la creșterea imediată a pomului, rodiul are o creștere lentă.

Dacă alegeți să aveți un rodiu la ghiveci, ca plantă decorativă, ar fi bine să alegeți un ghiveci corespunzător în funcție de mărimea plantei și, începând din luna septembrie, numărul de udări trebuie redus pentru a pregăti plata să intre în repaus vegetativ. Iarna trebuie să depozitați rodiul în spații răcoroase – hol, poate chiar o seră sau un solar, și să nu îl udați foarte des. În acest caz, planta poate ajunge la 1 metru înălțime.

Consumul de rodie

• Reprezintă un aport important de vitamine C, A și E, precum și minerale pentru corp.
• Reduce tensiunea arterială.
• Previne anemia și îmbunătățește memoria.
• Protejează articulațiile și inima.
• Pot fi consumate și de diabetici.
• Are efecte anticancerigene, antimutagene, antivirale și anticarcinogene.
• Scade riscul de cancer la prostată și sân.
• Ajută la arderea grăsimilor.
• Are efecte contra paraziților intestinali, a diareei.
• Accelerează metabolismul.
• Reduce febra.
• Are efecte antiîmbătrânire.
• Contribuie la îmbunătățirea fertilității.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO