Singurul soi de castravete amar aclimatizat la condițiile din ţara noastră, cultivat la Fierbinți
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Agrotehnica
Cultura castravetelui amar este una dintre ideile de afaceri cu potențial mare de profit chiar și în cazul unor investiții pe suprafețe mici, de câteva mii de metri pătrați, după cum ne spune și Steluța Munteanu, care a înființat o astfel de plantație în anul 2019 în Fierbinți, județul Dâmbovița.
Inamicul pancreatitei și al diabetului
Familia Munteanu manageriază o firmă ce se ocupă de 10 ani de import și personalizează produse promoționale, dar cu agricultura au început să cocheteze abia în anul 2019, când au înființat o plantație de castravete amar pe o suprafață de 2.000 mp. „Povestea noastră este simplă; ne-a plăcut mereu să lucrăm în aer liber, dar jobul nostru a fost de birou, prin urmare ne doream de mai mulți ani să facem ceva outdoor. În urmă cu 4 ani am făcut o criză de pancreatită, mama și soacra mea au diabet și tot căutând remedii naturale am descoperit castravetele amar. Așa s-a născut ideea de a planta această cultură, dar a existat și dorința de a-i ajuta pe alții. Am plecat la drum cu fonduri proprii, sperând ca anul acesta să putem accesa fonduri europene, însă pandemia a pus stop la orice speranță“, spune cultivatoarea.
Cultura… în regim ecologic
Cu toate că, la nivel de țară, încă nu putem vorbi de suprafețe impresionante cu o astfel de cultură de nișă, producția mare obținută pe suprafețe mici îi inspiră pe toți mai mulți tineri să înceapă o afacere agricolă cu castravetele amar supranumit și insulina vegetală, în regim ecologic, mai adaugă Steluța. „Am avut avantajul de a începe pe un teren ce nu a fost lucrat de ceva timp și cu o plantă care nu are mulți dăunători și cerințe foarte speciale. Folosim un sistem de palisare din două rânduri unite pentru a crea o boltă pe care planta să se poată dezvolta armonios. Desigur că la o asemenea suprafață folosim un sistem de picurare și folie de mulcire pentru combaterea buruienilor. Pentru a proteja plantele de arșița specifică lunilor de vară folosim un sistem de plase de umbrire ce reduce temperatura, dar apără și de păsări. Totul în regim ecologic, fiind deja în conversie ecologică cu cei de la EcoCert.“
Rodeo - singurul soi aclimatizat la condițiile de la noi din țară
În primul an aceștia au avut o varietate de soiuri de la Priya, Konkan,Vivek la Moon Beauty, dar cel mai productiv s-a dovedit a fi Rodeo, specifică cultivatoarea. „Răsadurile sunt certificate și achiziționate de la SCDL Buzău, unde dl ing. Costel Vânătoru a brevetat soiul Rodeo – singurul aclimatizat la condițiile de la noi din țară. Un fruct din soiul Rodeo ajunge cu ușurință la 200-250 g și peste 20 cm. Anul acesta am decis să rămânem doar cu acest soi pentru o producție mai mare. Tot acesta a avut bunăvoința și răbdarea de a ne îndruma pas cu pas de la început, cu tot ce este necesar unei asemenea plantații, dar și cu cărți și materiale de specialitate.“
Anul acesta familia din Dâmbovița a plantat castravete amar pe o suprafață de 5.000 mp; la început preconizau o producție semnificativă, dar planurile le-au fost date peste cap. „Estimam la început o producție de 20 de tone, dar seceta ne-a încetinit foarte mult. Nu folosim absolut niciun fel de produs fitosanitar. Planta, fiind încă nouă pe meleagurile noastre, nu are dăunători și nici boli. Până acum nu am avut probleme majore, doar seceta ne-a afectat anul acesta foarte tare. Lipsa forței de muncă și restricțiile impuse de pandemie au fost singurele notabile“, mai spune Steluța Munteanu.
La fel ca în cazul oricărei culturi de nișă, desfacerea producției este cea care pune cele mai mari probleme, odată cu apariția situației pandemice. „Distribuția ar fi trebuit să se facă către câțiva producători de ceaiuri, doar că anul acesta s-au retras din cauza pandemiei. Prețul către persoane fizice variază între 20-30 lei/kg. Ne dorim certificarea pentru ambalare și distribuție în regim propriu a produselor noastre, valorificarea lor în magazine naturiste și de specialitate, rețele de retail și diverse platforme online. Recomandarea mea este aceea de a avea un plan bine pus la punct de la început, de la răsad până la clientul final. Pandemia are și părți bune în ceea ce privește managementul timpului“, încheie Steluța Munteanu, cultivatoare de castravete amar din Fierbinți, județul Dâmbovița.
Beatrice Alexandra MODIGA
Articole înrudite
-
„Turul inovației în legumicultură“, maratonul hibrizilor și tehnologiilor de cultură
in Actualitate -
Sprijin pentru piscicultori prin Centrul de Consiliere de la Staţiunea Nucet
in Pescuit -
Aroma cafelei domnești din Târgoviște
in Magazin -
Tehnici ecologice utilizate pentru îmbunătățirea fertilității solului
in Agrotehnica -
Epureni, județul Vaslui: Lavandă în sistem ecologic pe o suprafață de 10 ha
in Agrotehnica -
Cum va arăta noua strategie Agro-Ecologică a Uniunii Europene? GREEN DEAL – PACT şi IMPACT
in Actualitate -
La început de an agricol, tinerii fermieri sunt pe baricade
in Actualitate -
Dâmbovița, unul dintre județele cu cel mai mic grad de urbanizare, visează să se salveze prin turism
in Social -
Poiana lu’ Şerban. Ferma de capre din Cucuteni, Dâmboviţa
in Zootehnie -
Proiectul Tehnologii ecologice postrecoltă. Soluții inovative de păstrare și procesare minimală a fructelor ecologice
Articole recente - Lumea Satului
- Asociația Semne Cusute câștigă Premiul European pentru Patrimoniu / Premiul Europa Nostra 2022
- Botoșani - 50% din culturile agricole au fost afectate de grindină
- „Turul inovației în legumicultură“, maratonul hibrizilor și tehnologiilor de cultură
- Ziua grâului și orzului la INCDA Fundulea - Prezentarea progreselor genetice (I)
- FarmConect România - Târgul Agriculturii Românești, la prima ediție
- Clubul Fermierilor Români lansează o petiție privind includerea finanțărilor pentru sistemele de irigații și desecare-drenaj în PNRR
- APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor
- Scrisoarea reprezentanților Camerelor agricole și organizațiilor profesionale agricole din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația, către Comisia Europeană privind revizuirea directivei privind utili
- Regulamentul SUR pune la zid fermierii români
- Cum funcționează utilajul care execută 6-7 lucrări pe an în plantațiile pomicole