Imprimă această pagină
Agrotehnica 05 Octombrie 2020, 15:52

2 tone de mure: producţie bună pentru un fermier din Ciocadia

Scris de

Ilie Adrian Valeriu are o plantaţie de mur în județul Gorj, la poalele Munților Parâng, în comuna Bengeşti, satul Ciocadia. Suprafața plantată de acesta nu este foarte mare deoarece piața de desfacere este suprasaturată în acest moment, spune acesta.

Rep.: Aţi mizat pe cultura murului. Dar ce v-a determinat să vă orientaţi spre această plantaţie?

Adrian Valeriu: Povestea noastră este una simplă. Neavând o suprafață foarte mare de teren și dorind să scap de culturile de grâu și porumb care se puneau an de an, am hotărât să încep cu această plantaţie, asta fiind undeva prin anul 2015, când nu erau aşa mulți producători ca acum. De ce am ales cultura de mur? A fost mai mult din nostalgie deoarece, copil fiind, aveam în curtea bunicilor câteva tufe productive pe care ne băteam toți verișorii când începeau să se coacă; de fapt, le mâncam mai mult necoapte, doar pârguite un pic.

Rep.: De ce aspecte aţi ţinut cont în ceea ce privește verigile tehnologice?

A.V.: Plantația este înființată din fonduri proprii, cu tot ce înseamnă investiție necesară, utilaje, îngrădire teren, instalație picurare, cameră frigorifică, ambalaje etc., iar tehnologia de cultivare este una relativ simplă. Iniţial, am început cu o analiză de sol, după care am achiziționat plante certificate sanitar de la o pepinieră care aducea din Polonia, după care în fiecare an am urmat cursul lucrărilor de întreținere (tăiere, legare, irigare, hrănirea plantelor). Soiul pe care îl avem este unul semitimpuriu, pe care l-am ales datorită rezistenţei la ger, până la – 25°C, rezistent la boli şi produce în jur de 4-5 kg/ plantă. Suprafața plantată nu este foarte mare, doar 1.000 mp, în jur 500 plante. Nu m-am extins mai mult deoarece piața de desfacere este suprasaturată în acest moment și nu are rost sa produc mai mult decât valorific. Noi nu facem vin, gemuri sau siropuri pentru că asta ar însemna o altă linie tehnologică pentru care momentan nu suntem destul de pregătiţi. Producția noastră anuală este în jur de 2 tone, deci mai mult decât suficient.

Rep.: Reuşiţi să vă descurcaţi în perioada culesului cu întreaga familie? Dar cu distribuţia?

A.V.: Probleme am întâmpinat la cules deoarece nu am găsit oameni care să culeagă exact ce vreau eu; dacă pun într-o lădiţă 5-6 fructe necoapte este suficient, au stricat tot și atunci am preferat să culegem doar „de-ai casei“, dimineața până la ora 11 maximum, când se încălzește prea tare și încep și fructele să își schimbe starea. Distribuția o facem personal la domiciliul clientului, iar prețul este undeva la 12-13 lei/kg, preț în care intră întreținerea plantaţiei, costurile de depozitare la camera frigorifică, munca, ambalajele, distribuţia. Per total, un preț cam de 7 lei/kg.

Rep.: Vă gândiţi să extindeţi suprafaţa şi cu alte culturi?

A.V.: La capitolul perspective am început extinderea plantaţiei cu câteva rânduri de zmeură, afine și căpșuni, dar suntem de-abia la început cu acest proiect și mă gândesc și la o livadă cu cireși deoarece am un teren cu pruni care au îmbătrânit și nu mai produc nimic. Recomand celor care sunt interesați să înfiinţeze astfel de plantaţii, să își facă bine calculele și să studieze cât de mult pot pentru că nu este deloc uşor, mai ales cu piața de desfacere.


„Tratamente fitosanitare folosesc puține, doar primăvara după tăiere, cu o soluție pe bază de cupru, pentru a închide rănile provocate de foarfecă, după care în momentul fructificării, adică la stadiul de fructe mici și verzi, „le hrănim cu ceva bio“.


Beatrice Alexandra MODIGA


Vizualizari 2235
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite