Logo
Imprimă această pagină

Agricultura ecologică nu-i pentru oricine

Să lucrezi în agricultura ecologică este o provocare, așa răspund majoritatea celor angrenați în sistem. Unul dintre ei este Lucian Dragomir, un țăran responsabil, după cum spune despre sine. Lucrează în agricultura ecologică și livrează legume cu gust în județul Brașov. Nu a făcut dintotdeauna acest lucru, ba chiar a lucrat și în multinaționale, însă atunci când a fost sfătuit să mănânce cât mai mult organic, a decis să-și producă singur mâncare. De aici și până la a avea o afacere în agricultura ecologică au mai fost doar câțiva pași.

Legumicultură din necesitate

„Am început să cultiv legume mai întâi în curtea casei din Sânpetru; am făcut niște solarii strâmbe, așa cum m-am priceput. Am văzut că legumele nu mai au gust și, nefiind din branșă, am început să citesc, să întreb și am ajuns să am legături și în alte țări cu alți pasionați de legumicultură. Așa că în 2013 am înființat firma, am început să lucrez și terenul din Vad, unde am avut un solar improvizat, care oricum s-a prăbușit în următorii 2 ani, și mai multe culturi în câmp“, a punctat Lucian.

În acest moment ferma este certificată ecologic de 2 ani, iar dezvoltarea ei a venit de la un an la altul. Treptat s-a dezvoltat și clientela, deci și firma. Agricultorul a apelat inclusiv la credite bancare, iar investiția se ridică în acest moment la peste 50.000 de euro. În spații protejate lucrează 800 m², diferența până la jumătate de hectar reprezentând culturi în câmp. A lucrat o suprafață mai mare, de cca 1 ha, dar a redus pentru că nu găsește forță de muncă. Mai în glumă, mai în serios, spune că lucrează doar cu stânga și cu dreapta. A dat anunțuri pe toate platformele cunoscute, chiar și în ziare și tot nu găsește oameni. La un moment dat a angajat o fată din sat, care însă a plecat după câteva luni în Germania, pentru a lucra tot în agricultură, însă pe un salariu mult mai mare, pe care el nu și-ar fi permis să-l ofere.

Varietate de tomate

Tomatele ocupă un loc important în cadrul fermei, motiv pentru care Lucian le acordă o atenție deosebită. De exemplu, în acest an a plantat printre tomate diverse alte plante aromatice, două soiuri asiatice, țelină și chiar praz. A făcut acest lucru pentru a potența gustul tomatelor, dar și pentru că au rol de paznic împotriva dăunătorilor. Alege an de an doar soiuri heirlomm, iar în acest an are 23 de soiuri cu diferite forme și culori.

„Încep însămânțarea în 3-5 ianuarie, în 60 de zile răsadul ajunge la maturitatea când poate fi plantat și atunci îl plantez după o metodă rusească. Ce presupune această metodă? Plantarea răsadului într-un unghi de 45 grade și astfel se mărește suprafața radiculară a tomatei cu peste 60%, iar la o singură plantă pot să am între 3 și 6 coloane de rod. Eu zic că este metoda ideală de a mări cantitatea de tomate recoltate pe un singur fir. Acest sistem permite și un ciclu mai lung de culegere; eu încep pe 15 iunie și uneori ajung până spre 1 decembrie. În faza de răsad stropesc de 3 ori cu decoct de coada calului, la plantare din nou, apoi aplic un tratament foliar cu Zeolit, singurul input pe care îl cumpăr, și săptămânal fac o hrănire cu un compost de gunoi de grajd de la păsări și urzici. Execut defolieri o dată la 2 săptămâni și irigatul are loc prin picurare. Prefer acest sistem în primul rând pentru că se realizează o economie de apă, apoi pentru că permite o fertilizare de înaltă precizie, și nu în ultimul rând, pentru că prezintă riscul de ardere a plantei dacă irig în miezul zilei; se știe că apa căzută pe plante poate provoca arsuri grave“ a menționat Lucian.

Anul trecut a avut o producție de 7 tone de tomate pe 600 mp. Nu a avut boli în solarii pentru că în agricultura ecologică cel mai bine este să previi, după cum ne spune. Își produce singur răsadurile, doar cu sămânță ecologică, iar la tomate, pe perioada de rod, alege cele mai sănătoase tomate, extrage semințele, le usucă și apoi le dezinfectează într-o soluție de cenușă și usturoi.

„La început aveam probleme pentru că oamenii voiau roșiile livrate pe categorii, dar s-au obișnuit cu mixurile și eu zic că este minunat să ai într-o salată 12 culori de tomate cu texturi și gusturi diferite. Toate lucrările de înființare și întreținere le execut manual, am externalizat doar lucrările de pregătire a terenului“, a specificat acesta.

Soiuri de salate plantate la cerințele șefilor bucătari

Lucian are și un loc de joacă în fermă, unde face diferite experimente. De exemplu, în acest an a încercat o cultură conglomerată a mai multor categorii de legume – un rând de usturoi, menit murăturilor pe care le va pune în toamnă, apoi morcovi mov, ardei iute, ceapă de apă, din nou morcov mov și usturoi, ceapă de apă, intercalată cu țelină de tijă și trei sortimente de varză kale. „Spun că este un experiment pentru că o bună parte din plante nu se pretează a fi puse una lângă cealaltă, cum ar fi ceapa cu usturoiul, ceapa cu varză iar nu merge, dar intercalând ardei iuți și morcov se anihilează toate deranjurile care s-ar putea produce“, menționează fermierul.

În cadrul fermei găsim și ceapă, usturoi, varză, dovlecei, castraveți, măcriș și diverse soiuri de salată. La salată alege în primă fază soiuri rezistente la ger, iar pentru salata de vară alege alte soiuri. Întrebat care sunt costurile semințelor ecologice, fermierul a specificat faptul că uneori prețul poate fi și de 10 ori mai mare față de cel plătit pentru semințele convenționale, iar aceste costuri nu reies din prețul de vânzare a produselor.

„La salată plantez soiuri rezistente la temperaturi scăzute. De exemplu, în acest an cultura a fost însămânțată în 26 februarie, iar între timp a mai avut parte de cel puțin 20 de nopți cu temperaturi negative, dar plantele s-au comportat foarte bine. Am diverse soiuri, unele plantate la cerințele bucătarilor cu care lucrez. Salata o comercializez în mixuri, la gramaj, nu per bucată“, a spus Lucian.

Livrări la domiciliu

ECOLOGIC

Produsele obținute în fermă sunt livrate către persoane fizice din Brașov pe baza unui abonament, ce reprezintă o sumă pe care o stabilește fiecare beneficiar. Astfel că există familii cu abonament de 500 lei, iar altele și de 4.000 lei. Abonamentele se plătesc în avans pentru anul următor și beneficiarii primesc apoi produse în funcție de sezon pe baza unui contract fiscalizat, totul fiind bine pus la punct. De asemenea, legume ajung și în sistemul Horeca, 10-12 restaurante din Brașov având în meniu preparate care au la bază produse din ferma lui Lucian. Livrează o dată pe săptămână pe timpul primăverii, iar vara și toamna de două ori pe săptămână. Legumele ajung doar în județul Brașov, pentru că: „Eu nu depășesc limitele județului; ce culeg seara, livrez a doua zi. Sunt 55 km până în Brașov și vreau ca marfa să ajungă cât mai proaspătă la beneficiari. În această perioadă de pandemie vânzările au scăzut cu 15%, doar 4 restaurante au avut sistem de livrări și doar acolo am putut distribui legume. Însă eu voi rămâne alături de ei, așa cum au fost și ei alături de mine“, a mai spus el.

Ce înseamnă un an bun în agricultura ecologică? Un an în care ieși pe profit, chiar și cu un leu, spune legumicultorul, care a mai precizat faptul că nu stabilește prețul legumelor în funcție de cum merge piața, ci aplică un calcul ca la o fabrică de cuie – cât îl costă să scoată produsul, plus o marjă de 30% care să-i sigure continuitatea firmei.

Provocările din domeniu

Chiar dacă nu este agricultor de meserie, Lucian este mai bine ancorat în realitățile din teren decât mulți alți producători. A conștientizat faptul că este nevoie de asociere pentru a fi o voce în sector. Așa că alături de alți producători a înființat o cooperativă pentru a putea livra o gamă mai mare și mai variată de produse.

„În România, agricultura ecologică nu este la un nivel ridicat, deși avem cel mai mare potențial din Europa. Poate și pentru că nu avem un sprijin special pentru acest sector, nu avem un cadru legislativ bine definit. Microferma ar trebui definită în România. Produsul valoros, curat nu se poate face decât într-o fermă de dimensiuni reduse, chiar și Comisia Europeană recunoaște acest lucru, deci ar trebui să fie și la noi microferma prioritatea 0. Și noi, agricultorii, trebuie să facem mai multe. De exemplu, nevoia de asociere a venit în urma nevoii de a aduce în piață produse procesate, manufacturate, așa cum se întâmplă de exemplu în Franța. Astfel de produse ar aduce plus valoare nu doar fermierului ci și zonei, turismului și tuturor factorilor implicați“, a punctat agricultorul.

Pentru a nu risipi legumele și fructele care nu pot fi comercializate, acesta le pune „La borcan“, după cum se numește și firma. Bulion, suc de roșii, trei feluri de zacuscă, murături, dulceață, toate sunt livrate în același sistem. Numărul și felul borcanelor variază de la an la an, în funcție de producții, iar în această primăvară stocurile s-au epuizat mult mai repede ca urmare a pandemiei, atunci când toată lumea era preocupată să facă provizii.

Nici planurile de viitor pe care le are țăranul responsabil nu sunt de ici de colo. Plănuiește să publice o carte despre agricultura ecologică care va cuprinde tehnologii pentru gama de legume pe care o cultivă, dar și un calcul economic în care vrea să demonstreze cum să ai rulaj de 20.000 euro într-o microfermă de 2.000 mp, precum și alte recomandări pentru microferme. A accesat programul de credit IMM Invest, a trecut de primele faze și așteaptă răspunsuri pentru că își dorește să ridice un solar de 500 mp, cu titlu experimental, bazat pe energie verde, care să includă și un sistem live streaming, care să permită clienților să vadă ce se întâmplă în solar zi de zi, de la înființarea culturii și până la desființare.

Determinat să facă lucrurile bine, Lucian spune că 12 ore de muncă pe zi sunt prea puține pentru că își dorește să obțină produse de calitate și nu vizează neapărat cantitatea.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media

Revista Lumea Satului