Lumea satului 750x100

update 26 Oct 2020

Asigurarea spațiului de nutriție optim fiecărei plante, garanția valorificării la maximum a potențialului productiv

Am urmărit cu atenție firele izolate de porumb din straturile de ardei și varză ale unor grădinari. Dacă terenul este bine fertilizat pentru legume, aprovizionat cu apă, dar mai ales lumina solară le scaldă toată ziua și pe toată lungimea lor, plantele respective sunt riguroase, au culoarea verde-închis și toate frunzele sunt în funcțiune pentru un maxim de fotosinteză. Ele formează câte trei, mai rar doi știuleți de mărime normală și cu boabe până în vârf. În asemenea condiții se valorifică aproape întregul potențial genetic de producție al porumbului. Am avut și parcele experimentale cu densitatea de 90-100.000 plante/ha. Plantele de porumb, în acest caz, au crescut înalte, subțiri, firave, cu un slab țesut mecanic și cu frunzele uscate în partea de jos. Unele dintre aceste plante au făcut câte un știulete mic, iar altele au fost sterile. Spre maturitate se frângeau, făcând imposibilă recoltarea mecanizată.

Condiții pentru stabilirea densității

Lăsând la o parte aceste extreme, prin experiențe riguroase de lungă durată se stabilesc densitățile optime la fiecare specie de plante și la fiecare soi (hibrid) în funcție de condițiile pedoclimatice și de tehnologia de cultură aplicată. Se are în vedere că nu este important cât produce o plantă, ci care este numărul de plante uniform repartizate în spațiu care asigură maximum de producție la hectar. Creând spațiu de nutriție uniform fiecărei plante, acestea vor crește și se vor dezvolta uniform, cu suprafața foliară bogată, vor ocupa rapid terenul și vor înăbuși buruienile, vor menține umiditatea relativă ridicată a aerului în interiorul lanului, contribuind la reducerea transpirației, a consumului de apă, la rezistența la secetă. Se consideră densitate optimă limita la care reducerea productivității unei plante nu poate fi compensată de creșterea numărului de plante/ha. Cu creșterea numărului de plante, crește suprafața foliară, însă se reduce asimilația netă. Trebuie ca prin densitatea plantelor să se asigure un indice optim al suprafeței foliare care să realizeze asimilația netă corespunzătoare unei producții maxime. Se apreciază că fiecare zi în plus când planta se menține verde și face fotosinteză aduce un spor de recoltă de 0,15 t/ha.


Cerințe
Pentru a realiza culturi uniforme, bine repartizate în spațiu, este necesar:
  • să se realizeze un pat germinativ afânat numai pe adâncimea de încorporare a seminței;
  • sămânța să ajungă la aceeași adâncime pe substratul de sol așezat, cu aspect capilar al apei la nivelul seminței;
  • să se folosească semințe de mărime uniformă, cu germinație ridicată.
  • În aceste condiții germinarea și răsărirea sunt explozive, cu plante uniforme și viguroase care ocupă în scurt timp terenul.
  • La stabilirea densităților plantelor se ține seama de:
  • soi (hibrid), care este perioada de vegetație, arhitectura frunzelor, rezistența la cădere;
  • fertilitatea naturală a solului și tehnologia de cultură aplicată;
  • starea de umiditate a solului la semănat.

Aprecierea densității unei culturi, de porumb spre exemplu, nu se face după numărul de plante la hectar, ci la m² deoarece pot exista 50.000 de plante la hectar, dar sunt zone cu 2-3 plante/m² și zone cu 7-8 plante m², ceea ce nu corespunde cerinței de uniformitate.

Indicii de calitate ai recoltelor depind de densitatea culturilor astfel:

Floarea-soarelui

asigurarea spatiului nutritie tabel floare

La 40.000 de plante/ha, densitatea optimă socotită, se obține producția cea mai mare și indici de calitate buni. La densitate mai mică are indici de calitate mai buni, dar producția este mai mică. La densitate mare producția este scăzută și indicii de calitate inferiori.

Porumb

asigurarea spatiului nutritie tabel porumb

Ca și la floarea-soarelui, la densitate scăzută sunt indici de calitate superiori, dar producția este scăzută. Este ceea ce aminteam la firele de porumb izolate din culturile grădinarului.

Cu privire la densitatea culturilor au apărut unele puncte de vedere contradictorii lansate de doi mari specialiști cu o bogată experiență practică.

Dr. D. Muscă dorește să obțină 750-800 de spice de grâu/m² numai de la tulpinile principale și nu de la frați care consumă mult, dar produc puțin sau deloc. Folosește o cantitate mai mare de sămânță la semănat, rezultând culturi cu densitate mare care necesită fertilizări și tratamente corespunzătoare.

Dr. L. Buzdugan consideră că 300 de plante/m² la grâu sunt suficiente. Fiecare produce câte un frate productiv, realizând 600 de spice a câte 35 de boabe/spic cu MMB de 40 g asigurându-se o producție de 8.400 kg/ha.

La orz merge pe 200 de plante/m² a câte doi frați și rezultă 600 de spice.

La porumb a redus distanța între rânduri la 50 cm și numai prin aceasta a realizat un spor de producție de 150 kg/ha. Menționează că pătratul nutrițional optim la porumb are latura de 37,5 cm, iar la grâu de 6 cm.

Fermierii din marile societăți comerciale agricole vor încerca pe suprafețe mici asemenea propuneri și le vor alege pe cele mai bune.

Dacă se va ajunge ca la plantele prășitoare  să se reducă mult distanța între rânduri va fi necesară o altă sistemă de mașini pentru lucrările de întreținere și recoltare.

Sunt necesare tractoare cu balonul îngust de tipul fostului L-445 produs la Brașov. Poate ar fi timpul, cu această ocazie, să se dezvolte industria de tractoare în România. Acest tractor ar putea fi produs la IRUM Cugir și la Craiova. Pentru prășit, la asemenea distanțe, sunt necesare cultivatoare speciale care ar putea fi fabricate la Ceahlău-Piatra Neamț. Măcar pe acestea să nu mai fim nevoiți să le importăm.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU