Adama Sultan iulie 2020
update 4 Aug 2020

Cânepa românească, o soartă nemeritată

  • Publicat în Agrotehnica

Cânepa este printre puținele plante de cultură care poate fi valorificată integral, fiind în acelaşi timp şi o cultură ecologică. După recoltarea acesteia, terenul rămâne curat de buruieni, fiind o excelentă premergătoare pentru majoritatea culturilor. Pe lângă aceste avantaje este şi faptul că lemnul produs la hectarul de cânepă echivalează cu cantitatea de lemn ce se realizează prin creşterea anuală a unui hectar de pădure matură de brad.

În ultimii ani, cultura cânepii de fibră a cunoscut un declin îngrijorator, de la 45.000 ha, în anul 1989, la cca 2.000 ha, în ultimii ani. România a fost al III-lea producător de fibră de cânepă pe plan mondial, producţia fiind cantonată cu precădere în judeţele Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, favorabile culturii cânepii.

Pe lângă fibra de cânepă, a stat în atenţie şi valorificarea puzderiei, prin darea în folosinţă a Secţiei  de plăci aglomerate din cadrul topitoriei de cânepă  Sânnicolau Mare, județul Timiş. Pe toată perioada de funcţionare, producţia de plăci, în proporţie de 80%, a fost destinată exportului.

Întreprinderile de prelucrare primară a tulpinelor de cânepă (topitoriile) au fost privatizate, iar noii proprietari, le-au dat la fier vechi. Astfel, din 14 topitorii existente în anul 2000, care puteau produce 35.000 t de fibră cânepă/an, astăzi au mai rămas 2 topitorii care pot  produce doar a zecea parte din ceea ce s-a produs.                           

Fiind denumită generic cannabis, cânepa de fibră este considerată un drog. Pentru a o cultiva, fermierii sunt supuşi unor acţiuni birocratice (avize, controale, monitorizări, aprobări de la organele de poliţie, sănătate şi agricole), descuranjându-i să mai cultive cânepă.


Soiurile româneşti nu sunt droguri. Au un conţinut de TCH (tetrahidrocanabinol) sub 0,2%, nivel impus de UE.

În asemenea  condiţii s-au împuţinat şi cultivatorii de cânepă, aceştia orientându-se spre alte culturi mai rentabile, cu un grad ridicat de mecanizare, cum ar fi: floarea-soarelui, rapiţa, orzoaica şi altele.

În ultimii ani, s-au semnalat tendinţe de revigorare a cânepii spre alte nişe de producţie, cum ar fi producerea de ulei din seminţele de cânepă şi extragerea fibrelor de cânepă prin decorticarea mecanică a tulpinilor.

Exemplificăm: fabrica de ulei din seminţe de cânepă Salonta, județul Bihor, care are o capacitate de procesare de 2.000 t seminţe/an.

Firma olandeză Hemp-Flax a  deschis în județul Alba prima fabrică de obţinere a fibrelor de cânepă prin decorticarea mecanică a tulpinilor, eliminându-se topirea acestora în bazine, care necesită un volum mare de forţă de muncă şi staţie de epurare a apelor uzate,

Tradiţia de cultură a cânepii s-a făcut prezentă în ultimii ani prin nişte oameni inimoşi care preţuiesc calităţile acestei plante valoroase. Este cazul doamnei Leontina Prodan, originară din județul Sălaj, care a iniţiat întâlniri şi dezbateri de reînnoire a tradiţiei noastre strămoşeşti de confecţionare a costumului popular şi a ornamentelor casnice. Multiplul campion olimpic Ivan Patzaikin este implicat și el într-un proiect care prevede folosirea inului şi a cânepii într-o  perspectivă modernă cu tentă ecologică.

După ani de interdicţie, cânepa se va putea cultiva şi în gospodăriile familiale, pe o suprafaţă de până la 15 ari, încurajându-se în acest fel practicarea vechilor tradiţii de confecţionare a costumelor populare şi a altor obiecte de artă.


Pentru stimularea producţiei de fibră sunt necesare o serie de măsuri, cum ar fi:
  • revizuirea condiţiilor de eligibilitate pentru plata subvenţiilor acordate de APIA;                                                        
  • majorarea cuantumului plăţii de înverzire deoarece cânepa este o plantă ecologică şi producătoare de cantităţi însemnate de lemn;
  • având un grad de mecanizare mai redus în special la recoltarea tulpinilor, este necesar să se prevadă fonduri importante pentru dotarea cu maşini de recoltat MRC 2,4 de provenienţă românească sau din import.

Ing. agronom  Vladimir GONCEARU