Acțiuni privind supravegherea și prevenirea bolilor transmisibile la păsări

Creșterea păsărilor, în general, este o preocupare importantă pentru un segment de populație, activitate care asigură crescătorului o sursă de hrană în gospodăria proprie, dar şi venituri substanţiale prin valorificarea păsărilor vii, sau a ouălor obținute de la păsările existente în exploataţii nonprofesionale, ori comerciale cu sistem de creștere ecologic sau industrial.

Dintre bolile transmisibile cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de păsări domestice şi sălbatice, boli care generează pierderi economice importante din cauza mortalităţii ridicate, a restricţiilor privind mişcarea păsărilor vii şi a produselor provenite de la acestea, cele mai grave sunt pseudopesta, gripa aviară, salmonelozele, dar şi alte boli infecţioase, boli produse de paraziți sau tehnopatii specifice păsărilor crescute în hale închise.

Pseudopesta aviară

Este o boală contagioasă cauzată de un virus care afectează majoritatea păsărilor de curte sau de crescătorie (găini, curcani, bibilici, fazani, prepeliţe, struţ, porumbei) sau sălbatice (ciori, vrăbii etc.).

Contaminarea păsărilor se realizează prin nerespectarea măsurilor de profilaxie generală, a normelor de igienă și microclimat, prin contact cu păsări domestice şi sălbatice bolnave, prin apă, furaje, secreţii fecale, îmbrăcăminte umană contaminată.

Prevenirea și supravegherea bolii se realizează prin:

- vaccinarea pe flux tehnologic a păsărilor crescute în exploataţiile comerciale şi în campanii organizate sau, la solicitarea proprietarilor, a păsărilor din gospodăriile populaţiei, cu prioritate în zonele de protecţie a fermelor de profil;

- administrarea corectă a medicaţiei specifice în funcţie de specie şi categorie de vârstă;

- supravegherea bolii prin efectuarea examenelor de laborator din probele recoltate conform procedurilor stabilite;

- efectuarea de controale periodice în exploataţiile comerciale şi la gospodăriile populaţiei pentru verificarea stării de sănătate a păsărilor, a măsurilor de biosecuritate şi bunăstare;

Coordonarea şi implementarea eficientă a măsurilor stabilite prin programele specifice pentru fiecare boală specifică păsărilor, se realizează în baza strategiilor stabilite, la nivelul autorităţilor sanitare veterinare centrale şi locale, prin:

• Asigurarea bazei materiale pentru efectuarea acţiunilor programate (produse biologice, medicamente, instrumentar, dezinfectante, kituri şi reactivi pentru laborator etc.);
• Colaborarea permanentă cu crescătorii de păsări, organizaţi ca persoane fizice, juridice sau în asociaţii de profil, prin întâlniri periodice cu caracter informaţional, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a obligaţiilor ce le revin în implementarea măsurilor stabilite;
• Supravegherea bolilor transmisibile prin prelevarea de probe pentru examene de laborator şi alte operaţiuni specifice la efectivele de păsări din exploataţiile comerciale şi individuale ale populaţiei;
• Monitorizarea modului de implementare a normelor de biosecuritate în exploaţiile comerciale cu păsări, protecţia şi bunăstarea pe specii şi categorii de exploatare;
• Monitorizarea efectuării acţiunilor de dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în adăposturile destinate pentru creşterea păsărilor;
• Controlul calităţii surselor de aprovizionare şi a modului de administrare a furajelor, a medicamentelor și a furajelor medicamentate;
• Informarea medicului veterinar arondat privind suspiciuni sau semne clinice de boală de către deţinătorii de exploataţii cu păsări.

  ---

Gripa aviară (Influenţa aviară)

Este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia şi s-a răspândit în întreaga lume, fiind predispuse la infecţie cu gripă aviară toate specile de păsări domestice şi sălbatice.

Păsările migratoare (raţele sălbatice, în mod special) sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţie. Păsările domestice, inclusiv găinile și raţele, sunt deosebit de predispuse la această boală cu final fatal.

Pentru protejarea efectivelor de păsări receptive, acţiunile de supraveghere a bolii se asigură prin:

- stabilirea zonelor de risc pe culoarul râurilor, în localităţiile cu gospodării care au contact cu luciul de apă şi în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări;

- supravegherea clinică a stării de sănătate a păsărilor domestice şi sălbatice din zonele ţintă;

- inspecţia permanentă, prin examen de laborator pe probe de sânge, tampoane traheale şi tampoane cloacale la păsările migratoare din Delta Dunării, la păsările domestice din exploataţiile aflate în localităţile din judeţe cu risc crescut de contaminare, din zona transfrontalieră şi a păsărilor din import aflate în perioada de carantină;

- supravegherea comerţului intracomunitar şi a importului cu păsări vii provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe;

- stabilirea de măsuri pentru limitarea circulaţiei păsărilor de curte în perimetrele gospodăriilor populației, informarea și instruirea fermierilor asupra condiţiilor de circulaţie a păsărilor în și din exploataţiile comerciale;

Salmonelozele

La păsări sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. typhimurium etc.) care cauzează pierderi prin mortalitate, infecunditate şi scăderea producţiei de ouă la toate speciile de păsări domestice şi sălbatice (raţe, găini, curci, fazani, canari, porumbei, etc.).

Diagnosticul prezumtiv în salmoneloze se pune pe baza semnelor clinice şi a datelor epidemiologice şi se confirmă numai prin examene complexe de laborator.

Carnea şi ouăle (mai ales cele de raţă) provenite de la păsările infectate cu salmonele mobile constituie un permanent pericol pentru sănătatea publică, putând să producă toxiinfecţii alimentare grave la om.

Programul de prevenire şi combatere a salmonelozelor la păsări este canalizat pe două direcţii, respectiv găini ouătoare şi pui de carne broiler, prin:

- supravegherea clinică a efectivelor de găini ouătoare şi a efectivelor de pui de carne crescuți în exploataţiile comerciale;

- supravegherea prin examene bacteriologice efectuate în laboratorul de diagnostic acreditat, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la păsări moarte şi fecale, conform programului stabilit prin programul anual.

Dr. Ioan Viorel Penţea – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu