Adama 04 mai 2020
update 4 Jun 2020

Producții agricole bune în anul 2019, perspectivă rezervată pentru anul acesta

  • Publicat în Agrotehnica

Județul Suceava este cunoscut ca o zonă de excelență pentru cultura cartofului, pomicultură, în special măr, fiind renumit pentru murăturile din bazinul Milişăuţi – Iaslovăţ, dar și pentru partea zootehnică din zona montană. Suprafața agricolă a județului este de 354.820 ha (41,47%), structurată astfel: pajiști permanente – 171.456 ha (din care 93.052 ha pășuni, restul fiind fânețe); livezi – 3.140 ha; teren arabil – 180.224 ha (pe culturi: 60.230 ha plante de nutreț; 39.189 ha cereale păioase; 37.759 ha porumb; 21.053 ha cartofi; 21.993 ha alte culturi (legume, floarea-soarelui, rapiță, soia).

Conform specialiștilor din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava, pierderea majoră, ca suprafață, în structura culturilor județului o înregistrează cultura cartofului, cauzele fiind multe și greu de rezolvat pe termen scurt.

Agricultura suceveană, influențată de trei factori

Realizările în agricultura suceveană sunt determinate, în principal, de trei factori importanți, respectiv: factorul tehnologic, factorul genetic și factorul mediu. Primii doi factori sunt factori controlabili de către producătorii agricoli, în schimb intervențiile asupra celui de-al treilea factor sunt reduse.

„Caracterizate pe scurt, condițiile meteorologice pentru anul agricol 2018-2019 au fost cât se poate de grele. Afirmația este susținută de faptul că la înființarea culturilor de toamnă am avut o secetă puternică, cu efecte negative asupra procesului de germinație și răsărire la culturile de rapiță și cereale păioase de toamnă. Au fost situații în care, pe anumite suprafețe, rapița nu a răsărit, iar cerealele păioase au răsărit pe parcursul iernii sau chiar în primăvară. Pentru culturile de primăvară campania de semănat a fost lungă, cu temperaturi scăzute mai ales în timpul nopților, fapt ce a determinat înființarea culturilor până aproape la sfârșitul lunii mai. A urmat apoi o perioadă lungă cu precipitații care au îngreunat mult executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Reușita fiecărui producător agricol la executarea lucrărilor de întreținere a fost cuantificată prin prisma producțiilor realizate. Perioada cu temperaturi scăzute din primăvară, urmată de cea cu precipitații de durată și în cantități mari, a afectat toate speciile cultivate, dar a avut efecte negative semnificative în producție la cartofi, legume și pomicultură, în special la cireș și vișin. Trebuie adăugate aici și pierderile la culturile furajere la care în multe cazuri prima coasă a fost compromisă. Cu toate acestea, la sfârșit de an, analizând producțiile realizate la nivelul județului Suceava, se poate sublinia faptul că bilanțul este unul pozitiv“, ne-a spus ing. Haralampie Duțu, director executiv Direcția Agricolă Suceava.

Rezultatele bune obținute în agricultura județului Suceava în anul 2019

Anul trecut, pe cele 21.176 ha cultivate cu grâu, producția medie a fost de 3.958 kg/ha, la secară – 3.900 kg/ha, la triticale – 3.922 kg/ha, la ovăz – 2.051 kg/ha, rapiță – 2.016 kg/ha, cartofi – 12.188 kg/ha, floarea-soarelui – 2.705 kg/ha, porumb – 6.081 kg/ha, sfeclă de zahăr – 46.339 kg/ha.

Analizat prin prisma producțiilor medii realizate, se poate evidenția faptul că anul agricol 2018-2019 a fost unul bun pentru producătorii agricoli din județul Suceava. Trebuie menționat faptul că în ultimii ani se constată o creștere semnificativă a producțiilor și asta nu numai la nivelul marilor cultivatori, dar și la micii producători.

„Creșterile sunt ca urmare a abordării cu mai multă atenție a celor doi factori determinanți controlabili, respectiv factorul genetic = soi sau hibrid și factorul tehnologic.

În anul 2017 condițiile meteorologice au favorizat realizarea unor producții deosebite la cultura grâului, fiind o creștere medie de 2.500-3.000 kg/ha în condițiile în care factorii controlabili s-au menținut la același nivel ca în anii anteriori. În condițiile în care s-a utilizat același soi, s-a aplicat aceeași tehnologie de cultivare, iar pe anumite parcele s-a realizat și 10 tone de grâu pe hectar (SC Nordintermed Dornești).

În anul 2018 cultura favorizată de condițiile meteorologice a fost porumbul. Sunt mulți producători agricoli, mari și mici, care au realizat producții de peste 10 tone porumb boabe pe hectar.

În anul 2019 speciile în top, cu rezultate bune ca producție și eficiență financiară, au fost sfecla de zahăr, cultivată doar pe 675 ha, floarea-soarelui, care a ocupat o suprafață de 5.206 ha, și soia, care a fost recoltată de pe 2.052 ha. În legumicultură rezultatele sunt la un nivel mediu ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile din primăvară și de la începutul verii. În pomicultură 2019 a fost anul cu producții la nivel mediu pentru pruni, dar cu producții foarte bune la mere, ponderea celorlalte specii fiind mică“, a precizat directorul Haralampie Duțu.

Perspectivă rezervată pentru anul agricol 2019-2020

Perspectiva anului agricol 2019-2020, analizată prin prisma condițiilor meteorologice înregistrate până la această dată, este una rezervată, dar cu o pornire mai bună față de anul agricol încheiat datorită faptului că toamna anului 2019 „a fost și bună, și rea“. A fost o toamnă de excepție din punctul de vedere al temperaturilor înregistrate, dar săracă în precipitații. Au existat condiții deosebite pentru recoltarea culturilor și satisfăcătoare pentru înființarea culturilor de rapiță și cereale păioase și destul de grele pentru executarea arăturilor. Cu toate acestea, suprafețele semănate cu rapiță arată bine la această dată, iar cele semănate cu cereale păioase sunt în stadii de vegetație diferite, în funcție de data și condițiile în care s-a executat semănatul. Pentru a avea siguranța unor rezultate sunt necesare precipitații pentru echilibrarea regimului hidric în sol, nivelul de umiditate în sol fiind destul de scăzut.

Agricultorii suceveni speră ca scăderea temperaturilor cu mult sub zero grade să nu găsească culturile însămânțate în toamnă fără stratul protector de zăpadă. Și livezile sunt în pericol, perioada de repaus vegetativ fiind perturbată. Pomicultorii din Bazinul pomicol Fălticeni–Rădășeni spun că temperaturile ridicate din lunile decembrie și ianuarie influențează negativ formarea mugurilor, care nu se află complet în repaus vegetativ și încep să se dezvolte mai devreme, existând riscul înghețării lor în cazul unor temperaturi foarte scăzute la începutul primăverii. Temperaturile ridicate din această iarnă vor afecta și producția de miere, remarcă apicultorii. Potrivit lor, albinele trebuiau să stea în cuib în această perioadă, în stare de anabioză, dar în zona de șes, acolo unde este mai cald, au ieșit prea devreme din hibernare și au consumat deja hrana din stupi.

Silviu BUCULEI

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului