Adama 04 mai 2020
update 29 May 2020

Culturile din urgența I însămânțate în mustul zăpezii

  • Publicat în Agrotehnica

Este cunoscut și verificat de-a lungul timpului faptul că reușita culturilor de primăvară este condiționată de pregătirea terenului din toamnă. Cu atât mai mult se impune această cerință pe măsură ce procesul schimbărilor climatice este tot mai frecvent. Nivelul și calitatea recoltelor la culturile din urgența I sunt determinate de calitatea pregătirii patului germinativ și a semănatului în epoca optimă.

Cum se pregătește terenul în toamnă

Se cunoaște că primăverile în țara noastră, în special în Câmpia Română, sunt secetoase și cu vânturi uscate care provoacă mari pierderi de apă din rezerva solului. Culturile de primăvară, în special cele din urgența I (grâu, orz, ovăz de primăvară, mazăre, lucernă, linte, bob, năut, lupin, muștar, in, sfeclă de zahăr etc.) pretind la semănat ca solul să aibă conținut ridicat de apă și se mulțumesc cu temperaturi reduse de 1-2 grade Celsius până la 3-4 grade Celsius. De aceea trebuie să fie însămânțate foarte timpuriu.

Realizarea acestei cerințe este condiționată de pregătirea terenului din toamnă. Culturile respective trebuie considerate culturi de toamnă din punctul de vedere al pregătirii terenului. În situația în care, la intrarea în iarnă, terenul este arat, dar are bolovani și denivelări, trebuie urmărit ca în prima fereastră a iernii, după ce au avut loc câteva fenomene de îngheț-dezgheț și bolovanii se sfărâmă ușor, să se treacă cu grapa cu discuri prevăzută în spate cu grapă-tăvălug care poate realiza o bună mărunțire și nivelare a solului. Ulterior, mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea rezervei de apă din sol și o bună afânare, mărunțire și nivelare.

Condiții pentru semănat

Terenul astfel pregătit se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, putându-se intra la semănat chiar în mustul zăpezii. Semințele mici care se încorporează în sol la adâncimea de 2-3 cm se pot semăna direct, fără o prealabilă pregătire a patului germinativ deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în solul afânat la această adâncime. Important este ca sămânța să fie plasată pe un substrat așezat, cu densitate aparentă (Da) 1,3/cmᶟ pentru a asigura aportul capilar al apei la nivelul seminței, iar deasupra solul să fie mai afânat, cu Da 1-1,1g/cmᶟ, pentru a favoriza pătrunderea aerului și a căldurii și a ușura răsărirea plantelor. Semănatul realizat în astfel de condiții asigură o germinare explozivă și uniformă, cu plante viguroase care pot lupta ușor cu buruienile. Dacă după răsărire apar perioade cu temperaturi negative de -4 grade Celsius sau -6 grade Celsius, aceastea sunt suportate ușor de tinerele plante, dar este important că ele își parcurg prima parte a perioadei de vegetație la temperaturi moderate și evită o bună parte din perioada de secetă și arșiță. Pentru culturile însămânțate mai adânc (mazăre, sfeclă de zahăr, năut, lupin etc.) patul germinativ se pregătește numai cu combinatorul, corect reglat, care să afâneze solul uniform numai până la adâncimea de încorporare a seminței.

  • Asigurând o bună rezervă de apă în sol, în terenul pregătit din toamnă, se pot realiza semănatul culturilor din urgența I în mustul zăpezii, se pot realiza producții profitabile și în anii dificili din punct de vedere climatic.
  • În niciun caz nu trebuie folosită grapa cu discuri la lucrările solului în primăvară. Aceasta răscolește solul cu mari pierderi de apă care pot echivala cu o ploaie de 15 l/m². Totodată, lucrează la adâncime mai mare, greu de controlat, fără posibilitatea de a asigura acel „pat tare“ pe care se așază sămânța. O lucrare cu grapa cu discuri primăvara a dus la reducerea densității culturii la sfecla de zahăr cu 30%.

Prof.dr. ing Vasile POPESCU