Adama 04 mai 2020
update 4 Jun 2020

Tehnologia strip-till, o soluție pentru protecția solului

  • Publicat în Agrotehnica

Eroziunea solului este o problemă care de ceva vreme dă multe bătăi de cap specialiștilor din agricultură. În mod natural, un singur centimetru de humus, partea fertilă a solului, se produce în 300 de ani. În condițiile unei agriculturi intensive, însă, se distruge într-un timp mult mai scurt. Cauzele sunt multiple. Vântul și ploile îl dislocă și îl transformă în mâlul care ajunge în albia râurilor. Circulația intensă a utilajelor îl tasează. Expunerea la razele solare distruge microorganismele pe care le conține și care îi conferă calitățile ce îl fac o gazdă bună pentru plante. Or, în lipsa unui sol bogat în humus, agricultura care să poată într-adevăr hrăni populația unei țări devine posibilă doar în teorie.

Prelucrarea solului doar pe fâșia de cultivare

În România eroziunea solului afectează, mai mult decât ne-ar veni să credem, zone întinse din partea sudică a țării. În Oltenia, dar și în Bărăgan, în ultimii ani structura solului s-a modificat vizibil. Pământul, cândva negru, acum a devenit mai deschis la culoare. De asemenea, este mai nisipos decât în urmă cu câțiva ani. Asta o simt cel mai bine fermierii. Deși deocamdată nu este cazul să intrăm în panică, este timpul să dăm importanța cuvenită semnalelor de alarmă pe care specialiștii din domeniu le tot trag de câțiva ani încoace!

Între cei care iau în serios această chestiune sunt și membrii AIDER. Aceasta este o asociație care reunește fermieri din toată țara al căror obiectiv este să practice o agricultură integrată durabilă, dar și economic rentabilă. De aici rezultă și inițialele asociației. Periodic, membrii AIDER se întâlnesc ca să facă schimb de experiență, legat de câte un domeniu anume. La ultima lor întâlnire, ce a avut loc la Focșani, în luna decembrie, tema a fost tehnologia strip-till.

Pe scurt, această tehnologie constă în lucrarea doar a fâșiei de pământ pe care se seamănă, și aceasta dintr-o singură trecere. Semănatul se face odată cu tăierea paielor de la suprafață, cu afânarea pământului, cu plasarea îngrășământului din patul germinativ (dacă se dorește acest lucru).

Avantaje multiple și rezultate frumoase

Avantajele oferite de această tehnologie sunt multiple: tasarea solului este redusă considerabil, căci toate lucrările se fac la o singură trecere. Pământul este protejat, căci miriștea rămasă de la recolta anterioară oprește razele soarelui. În același timp, evapotranspirația este considerabil redusă, astfel încât apa din straturile superficiale este păstrată mult mai bine. Resturile vegetale rămase pe loc putrezesc și restituie mare parte din materia organică pe care au preluat-o din sol, ceea ce face ca necesarul de îngrășăminte suplimentare să scadă considerabil. În același timp, la adăpostul oferit de resturile vegetale, bacteriile din sol se dezvoltă mai bine, la fel ca și râmele. Astfel, solul devine mai afânat și mai bogat în substanțe hrănitoare.


După răsărire, resturile vegetale rămase între rânduri acționează ca un mulci, care împiedică răsărirea buruienilor între rânduri și păstrează umiditatea. Există și avantaje economice. Trecerile mai puține se cuantifică în consum redus de combustibil. De asemenea, sunt necesare mai puține utilaje și o forță de muncă redusă.

Desigur că, la fel ca în orice situație reală, apar și unele dezavantaje. Cele mai importante sunt acelea că această tehnologie nu se poate aplica pe soluri argiloase. Apoi, strip-till nu permite semănatul cu densități mari. Ca urmare, este avantajoasă în cazul culturilor de toamnă înființate timpuriu, astfel încât plantele să aibă suficient timp să înfrățească. În fine, un alt dezavantaj îl constituie viteza redusă de lucru față de tehnologiile clasice. Dar dacă luăm în calcul că e suficientă o singură trecere, față de cel puțin trei la tehnologiile clasice, atunci acest dezavantaj dispare.

În Vrancea funcționează de trei ani!

Gazda întâlnirii AIDER din acest an a fost Gelu Scutaru, proprietarul Comcereal Vrancea. Împreună cu fiul său lucrează peste 4.500 ha de teren. Dintre acestea, mai mult de 1.000 sunt lucrate cu tehnologia strip-till. Este deja al treilea an în care fermierul vrâncean folosește acest concept, astfel încât este în măsură să tragă anumite concluzii.

În primul rând, tehnicienii firmei au explicat în amănunt cum funcționează utilajul folosit pentru această tehnologie. Este vorba despre un ansamblu care cuprinde trei zone. Prima intră în lucru zona de cultivare, constituită din discuri crenelate, care taie paiele de la suprafață, permițând resturilor vegetale să alunece liber în lateralul fâșiei prelucrate. Urmează apoi o gheară cu autoreglare, care realizează patul germinativ, eliberat de resturi vegetale. Plasarea îngrășământului sub sămânță reduce necesarul de fertilizare și asigură un start rapid și sănătos al culturii. După aceea intră în lucru zona care realizează reconsolidarea terenului, asigurând o germinare rapida și o dezvoltare rapidă a sistemului radicular. Este vorba despre o roată care practic așează pământul în zona de cultură. În sfârșit, în cele din urmă intră în funcțiune și organul mecanic pentru semănat, de tip „gheară“, care funcționează total independent față de cultivator, asigurând un control constant al adâncimii de semănat și un bun contact al seminței, pentru o germinare rapidă și omogenă.

Costuri scăzute de înființare a culturii

La Comcereal Focșani este folosit un utilaj Mzuri, cu o lățime de patru metri, produs în Polonia. Calculele costurilor de înființare ale unei culturi de cereale au fost făcute prin comparație cu cele rezultate prin folosirea unor utilaje Horsch. Astfel, pentru un hectar de teren pe care s-a semănat direct au fost cheltuiți 45 RON pentru erbicidarea miriștii, 59 RON pentru tocat resturile vegetale și 364 de lei pentru semănat. Adică un total de 468 de lei. În schimb, în cazul unei culturi convenționale, s-au cheltuit 350 lei pentru trecerea cu un cultivator tip tiger/top down.  Alți 124 de lei a costat trecerea cu combinatorul și 42 fertilizatul. În sfârșit, semănatul a mai costat 182 de lei, ceea ce a urcat totalul la 698 RON/ha. O diferență de 230 lei/ha înseamnă o avere la o fermă de peste 4.500 ha...

În ceea ce privește modul în care arată în câmp cultura, am văzut la fața locului. Poate că nu este la fel de estetică precum una clasică, dar sola cultivată cu orz de toamnă arăta, la început de decembrie, deosebit de viguroasă, ca o promisiune de recoltă bogată!

Alexandru GRIGORIEV