reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Feb 2020

De ce ne speriem de editarea genomului?

  • Publicat în Agrotehnica

„La ora actuală, în Uniunea Europeană se desfășoară un proces în cadrul căruia tot mai multe molecule sunt retrase din uz. În același timp, din cauza modificărilor climatice, presiunea dăunătorilor și a bolilor crește. În aceste condiții, fermierilor le este din ce în ce mai greu să facă față!“, declara recent Andrei Măruțescu, reprezentant al firmei Syngenta.


„Fermierii din Turcia au la îndemână peste 1.100 de substanțe pentru a trata culturile împotriva bolilor și dăunătorilor. În schimb noi, în Uniunea Europeană, avem doar 456 de substanțe, iar tendința este de a mai reduce în fiecare an din ele.“ Vasile Iosif, președintele AIPROM

În acest context apar, în mod firesc, două întrebări: până când și ce punem în loc? La această din urmă întrebare se afirmă cu tot mai multă vigoare un punct de vedere care, cel puțin oficial, nu convine conducerii UE, dar este puternic susținut de comunitatea științifică și de către fermieri: o genetică nouă.  În lipsa unor substanțe noi, care să poată fi folosite pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor, doar niște soiuri ori hibrizi noi, rezistenți la acestea, ar putea reprezenta o soluție. Acest fapt este pe de-a-ntregul posibil, mai ales în condițiile descoperirii unor noi tehnici de editare a genomului, precum CRISPR – Cas 9. Practic, prin această metodă nu se face altceva decât se creează posibilitatea manifestării mai pregnante a uneia sau mai multor gene deja existente în organismul respectiv ori, dimpotrivă, se inhibă exprimarea altora.

„De ce nu luptăm împotriva sării, a zahărului, a tutunului?“

Cu toate că inclusiv Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), cel mai înalt for științific în domeniu al UE, a dat aviz favorabil utilizării rezultatelor acestei tehnologii, părerea politicienilor a prelevat. Aceste produse continuă să fie considerate organisme modificate genetic (OMG) și producerea lor să fie interzisă în UE. Însă, pe de altă parte, hrana preponderentă a animalelor din Uniune constă în șroturi de soia modificată genetic, importată din SUA, Brazilia, Argentina și, mai nou, India. Adică nu cultivăm, dar consumăm cu plăcere!

Referindu-se la tehnicile prin care sunt obținute varietățile de soia GM, Vytenis Andriukaitis, până la începutul acestei luni comisarul UE pentru Sănătate și Siguranța Alimentelor, a spus: „Este o tehnică de ameliorare dezvoltată științific, rezultând culturi pline de proteine bogate cu care să puteți hrăni animalele.“ Comisarul, care este medic de profesie, a descris soia MG ca pe o „realizare științifică excelentă.“

„Pentru mine este ciudat că aici, în Europa, oamenii luptă împotriva inovației. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară autorizează toate furajele modificate genetic care intră pe piața UE pentru că ele sunt sigure.(...) Știți câți oameni mor din cauza consumului de alimente modificate genetic? Pot să vă spun că nu se cunoaște niciun caz în care oameni să fi murit din cauza consumului de alimente modificate genetic – nicio persoană de pe glob. Dar știți câți oameni mor din cauza fumatului? Aproximativ 700.000 pe an în Uniunea Europeană. Mulți oameni mor din cauza consumului excesiv de alcool, tutun, zahăr și sare. De ce nu luptăm împotriva sării, a zahărului, a tutunului, ci luptăm împotriva culturilor modificate genetic? Pentru că acestea sunt o sperietoare!“, a ilustrat situația înaltul funcționar.

Transferul genetic are loc și în mod spontan

Pe de altă parte, un studiu recent, publicat în Plant Molecular Biology, descrie transferul genic orizontal provocat de Agrobacterium, descoperit recent la 39 de specii de plante dicotiledonate. Această descoperire dovedește că plantele transgenice se găsesc în natură la scară neașteptat de mare. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg din Rusia și cei de la Institutul de Biologie Moleculară pentru plante din Franța au arătat că cel puțin 16 specii de plante dicotiledonate din 256 studiate sunt specii transgenice naturale. Așadar, procesul de transfer genetic poate avea loc și în mod spontan în natură. De fapt, chiar are loc, aceasta fiind cheia pe care se bazează cercetătorii atunci când creează noi hibrizi. Doar că, în loc să facă lucrul acesta rapid, îl fac prin încrucișare naturală și repetată, astfel încât procesul durează cel puțin trei ani, dar de multe ori ajunge să se întindă pe durata unor decenii. Culmea este că, de cele mai multe ori, laboratoarele nu pot face diferența între hibrizi obținuți pe cale naturală sau cei produși prin editarea genomului.

Mai doriți ciocolată?

La ce ajută aceste tehnologii? Fermierii din alte țări, precum SUA, Canada sau state din America Latină, au aflat deja! Pare o adevărată magie. Culturile devin rezistente la boli, ba chiar și la atacul unor insecte. Altele devin mult mai tolerante la secetă, la arșiță sau, dimpotrivă, la umiditatea excesivă. Fructele nu se mai oxidează, iar cartofii din soiurile obținute prin modificare genetică nu mai putrezesc. Unele culturi sunt adaptate cultivării pe soluri sărăturate. Într-un cuvânt, se poate face aproape orice. Fermierii români mai în vârstă își amintesc și acum, cu nostalgie, cum până la aderarea țării noastre la UE, în 2007, obțineau producții de soia de peste 4,5 tone/ha pentru că foloseau soia MG. Acum se bucură dacă obțin 2,5 tone de pe aceeași suprafață...


Statisticile mai arată că acolo unde sunt practicate culturile MG consumul de erbicide și de pesticide s-a redus considerabil, uneori cu peste 70%.
Ca un ultim argument vom aduce un exemplu. Brandul Ethos Chocolate tocmai a lansat o nouă linie, pe a cărei etichetă se prolamă susținerea pentru OMG-uri. Producătorul dorește ca astfel să promoveze cultivarea soiurilor modificate genetic ca o soluție durabilă pentru a salva arborele de cacao. Oamenii de știință prevăd că această plantă va dispărea după anul 2030 din cauza schimbărilor climatice și a unei boli care afectează tot mai multe plantații. SPAGNVOLA, deținătorul brandului, este o firmă de familie care produce manual ciocolată de cea mai bună calitate. Pe site-ul ei a explicat cum s-a născut această inițiativă: „Puțini dintre noi ne dăm seama că am putea fi printre ultimele generații care știu ce gust are ciocolata. Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice și bolile ar putea duce la dispariția arborelui de cacao până în 2030. Dar tot ei mai spun că utilizarea de OMG ar putea fi cheia pentru salvarea lui.“

Alexandru GRIGORIEV

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului