Cum să înființezi o crescătorie de prepelițe și să o transformi într-o activitate rentabilă

„În momentul de față în România nu sunt mai mult de 400.000 de crescătorii de prepelițe, în proporție covârșitoare fiind cele de mici dimensiuni. Deși acest segment s-a dezvoltat, are probleme serioase atunci când vine vorba de comercializarea produselor și practic asta îngroapă sectorul“, spune Mihai Popescu, un fost crescător de prepelițe cu o experiență de 18 ani din Siliștea Snagovului.

Mihai Popescu: „Când te angrenezi într-un astfel de proiect trebuie să îți asumi responsabilitatea comerțului“

Nimic nu se pierde, totul se valorifică

Această specie este extrem de rentabilă pentru că nu este vulnerabilă în fața bolilor, nu are nevoie de condiții speciale de întreținere, consumă puțin și produce mult. În cazul creșterii prepelițelor nu se pierde nimic, nici măcar atunci când schimbi matca pentru că exemplarele pot fi valorificate pentru carne. Un avantaj este și faptul că, în pofida vârstei înaintate a prepelițelor, carnea lor nu este la fel de tare precum cea a găinilor bătrâne. Până și găinațul poate fi valorificat prin transformarea lui în îngrășământ. 

„Vorbim despre o specie foarte rezistentă. Am crescut prepelițe timp de 18 ani și nu am vaccinat în viața mea nicio prepeliță. Nu le-am dat nici medicamente. Dacă intervine difterovariola (manifestată în două forme, cutanată sau laringiană), cea mai des întâlnită  boală la prepelițe, poți sacrifica efectivul pentru că boala nu afectează carnea. Astfel, avem în continuare un produs sigur pentru consumul uman. Deci nu pierzi nimic pentru că poți valorifica păsările pentru carnea lor. O iei apoi de la zero cu dezinfecție totală.“ Pentru a obține o producție bună de ouă, păsările au nevoie de o anumită temperatură, și anume minimum 16°C, optim 25°C și maximum 40°C.

Investiția inițială, 1.000 de lei

Cel care vrea să înceapă o astfel de afacere trebuie să aibă în primul rând un consultant bun, spune Mihai Popescu, și să își asume apoi exclusiv misiunea valorificării.

Efectivul minim de la care se pot pune bazele unei crescătorii este de 100 de prepelițe, adică 20 de familii (o familie este formată din patru femele și un mascul). Cu acest număr de exemplare poți avea și producție de ouă pentru consum și pentru incubat. Și în contextul acesta, spune fostul crescător din Siliștea Snagovului, poți deja să începi să prospectezi piața.

„Dacă alegi startul ăsta pentru crescătorie ai certitudinea că nici măcar nu o să dai faliment. Și asta pentru că vorbim despre o investiție minoră, de aproximativ 1.000 de lei. A doua variantă ar fi să cumperi ouă de incubat, iar investiția este mult mai mică în cazul acesta. Însă trebuie să fii pregătit să întreții puii, care sunt foarte activi încă din momentul în care au ieșit din ou. În 16-17 zile oul eclozează, apoi puii sunt mutați în maternitate, unde trebuie să aibă 38°C, apă curată și mâncare. Așadar, ori înveți de la început foarte bine tehnologia de înmulțire, ori pornești de la matcă.“ Dacă alegeți această ultimă variantă, «demarajul» crescătoriei este mai lent.“

Rentabilitatea începe de la 5.000 de păsări

Timpul alocat pentru întreținerea a 1.000 de prepelițe este de jumătate de oră pe zi, însă nici profitul obținut de pe urma efectivului acesta nu este foarte mare. Rentabilitatea începe de la 5.000 de prepelițe, iar timpul alocat activității în crescătorie este de două ore, spune Mihai Popescu.

„Dacă ai între 50 și 100 de prepelițe din producția de carne și ouă poți asigura consumul familiei tale și al apropiaților. Dacă crești efectivele la 500 poți deja să livrezi către niște magazine mai mici sau restaurante. Vidul începe între 500 și 6.000 de prepelițe. Și vă spun și de ce. La peste 500 de prepelițe producția obținută este prea mare pentru a fi valorificată doar în familie și cunoștințe, iar până la 6.000 de păsări este prea puțin pentru a putea negocia cu marile lanțuri de magazine. Cel care are o producție de 1.500 de ouă nu o poate valorifica exclusiv către cunoștințe, magazinele mici sunt destul de puține, iar cu hipermarketurile nu poți vorbi decât dacă ai o cantitate foarte mare.“

Asocierea, colacul de salvare al crescătorilor

Prepelițele nu sunt păsări pretențioase, dar din nefericire comerțul îngroapă această activitate. În opinia interlocutorului nostru, o șansă extraordinară pentru crescători este asocierea. Dar acest lucru nu se întâmplă pentru că „românul se teme să nu fie furat de celălalt și astfel fiecare moare pe limba lui.“ Pentru a încheia parteneriate cu marii retaileri trebuie să produci o cantitate foarte mare, iar fermierii refuză să se asocieze.

„O altă problemă sunt costurile de la raft. Oul de prepeliță pleacă de la producător cu un preț între 7 și 14 bani și ajunge la consumator la un preț de 45 de bani. Este un preț ridicat pentru români care vor alege, într-un final, oul de găină, care este mai ieftin, dar inferior oului de prepeliță din punctul de vedere al proprietăților. În această situație cumpărătorul este cel care pierde, nu producătorul. Producătorul trage la mal, se ocupă de altceva și asta este. Consumatorul pierde pentru că nu beneficiază de proprietățile extraordinare ale ouălor de prepeliță.“

• În opinia crescătorului din Siliștea Snagovului, oul de prepeliță ar trebui să fie privit ca un medicament și întreaga strategie de dezvoltare a unei crescătorii ar trebui să mizeze pe asta.
• În două săptămâni de la eclozare, puii de prepeliță înregistrează o creștere fulminantă. În șase săptămâni fac deja primele ouă, asta în vreme ce o găină de carne are nevoie de minimum 24 de săptămâni pentru a face primul ou. În apogeul productiv, de la 100 de femele se obțin 90-95 de ouă pe zi. Dacă activitatea se concentrează pe incubație, pentru a avea certitudinea că ouăle de prepeliță sunt fertile este indicat ca păsările să rămână în producție până la nouă luni.

Laura ZMARANDA