Până prin anii 1970 nici nu se discuta despre vreun program de ameliorare a cătinei albe (Hippophaë rhamnoides L) în România. Dar la acea vreme se descoperiseră efectele terapeutice extraordinare ale fructului, astfel că importante cantități recoltate din flora spontană plecau la export (Germania) sau înspre industria farmaceutică și de cosmetică internă.

Primele plantații de cătină au fost realizate în silvicul­tură, pentru fixarea și valorificarea terenurilor degradate, în special în zona colinară a țării, dar și pentru fixarea nisipurilor mișcătoare în deltă. Așa au apărut, de exemplu, cătinișurile de la Letea, Cordon, Sistovka și Sfântu Gheorghe. Primele plantații experimentale s-au înființat la ICPP Pitești Mărăcineni, SCPP Bacău (SC Fructex SA) și Institutul Agronomic Iași, Facultatea de Horticultură. Cătina a fost introdusă în cultură începând din anul 1980. În scopul înființării unor plantații industriale și consolidării terenurilor degradate s-au realizat, în județul Iași, 300 ha de cătină în zona localităților Bârnova, Dagâța, Dolhești, Rediu și ferma Adamache.

În România sunt câteva soiuri omologate și selecții obținute din populații locale de cătină, din flora spontană, care au întrunit însușiri ce corespund unor cerințe de valorificare: Andrei, Andros, Auraș, Carina, Carmen, Clara, Colosal, Cora, Diana, Dora, Eros, Golden abundent, Mara, Miki, Ovidiu, Peri, Pitești, Serpenta (fost Serpeni), Silvia, Star, Tiberiu și Victoria. Menținătorii acestor creații sunt: SC Cătina Plant Bistrița SRL, SC Primagra SRL Arad, SC Frutex Bacău, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca și SC MIK A.I. impex SRL Gherla. Astăzi vă vom prezenta câteva soiuri, așa cum sunt ele descrise într-o lucrare a Agenției Zonelor Montane.

Serpenta: vigoarea plantelor este mijlocie spre mare, coroana globulos-piramidală, cu ramuri moderat ramificate și ghimpi deși, rigizi. Fructul este de culoare portocalie, cu perișori solzoși de densitate moderată, oval-alungit, aproape cilindric, de greutate mijlocie, cu peduncul care se desprinde destul de ușor de pe ramură. Capacitatea de producție este mare, cu alternanțe de rodire de la 7 kg la 30,5 kg/plantă.

Auraș: planta este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana de formă globuloasă, ramuri laxe, prezentând ghimpi cu o densitate medie, rigizi și ascuțiți la vârf. Fructele sunt de mărime mijlocie, sferic-ovoidale, cu epiderma de culoare galbenă-portocalie, peduncul mijlociu ca lungime și desprindere relativ ușoară de pe ramură. Capacitatea de producție este mijlocie spre mare, cu producții cuprinse între 7 și 16,6 kg/plantă, în funcție de alternanța de rodire.

Ovidiu: plantele au vigoare mare, prezentând coroană piramidală și ramificată. Lăstarii de 20-25 cm pornesc în număr mare și au o creștere erectă, ghimpii fiind lungi, rigizi și deși. Fructul este mare (0,44 g), cu formă ovală, galben-portocaliu, cu perișori solzoși. Capacitatea de fructificare este foarte mare, recolta fiind între 7,2 și 30,5 kg/plantă.

Diana (soi fără spini): planta crește sub formă de pom, are vigoare mijlocie, dispune de ramuri lungi flexibile, cu creștere descendentă, rezultând o coroană de tip plângător. Lăstarii sunt subțiri și lungi de 15-20 cm, iar ghimpii falși sunt neagresivi. Fructele sunt mijlocii spre mici, de formă ovală, de culoare portocalie. Capacitatea de producție este bună și relativ constantă, de pe fiecare plantă recoltându-se 10-12,6 kg/plantă.

Clara: este un soi pur, recomandat pentru plantații superintensive, cu fructe mari, galben-oranj și un potențial de producție de 15,3 t/ha în anul III și 24,5 t/ha din anul V.

Mara: plantă cu creștere verticală, se pretează la recoltare mecanică. Fructe sunt mari, galben-orange strălucitor, capacitatea de producție fiind de 14,7 t/ha în anul III și  23,1 ton/ha din anul V.

Dora: Fructele sunt intens colorate în roșu-orange și aromate, de o calitate considerată excepțională. Producția este de 12,2 t/ha în anul III și 18,1 din anul V.

Cora: soi rezistent, cu producții mari și constante, respectiv 14,2 t/ha în anul III și 21,8 din anul V. Fructele sunt semirotunde, galben-orange.

Maria BOGDAN