reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Jul 2019

Vegetația grădinii japoneze, sfaturi și sugestii

Dacă vă doriți o grădină diferită, care să reflecte simplitate, eleganță și seninătate, atunci grădina japoneză este alegerea perfectă. Această oază verde este special concepută pentru a-ți induce o stare de relaxare și contemplare. Însă, pentru a pătrunde în această atmosferă cadrul vegetal trebuie ales cu mare atenție.

Atunci când plantați rezumați-vă doar la anumite specii de plante, cum ar fi arțarul roșu, bonsaiul, azaleele sau iarba bicoloră. De asemenea, lăsați un spațiu generos între plante deoarece acest lucru poate contribui la crearea efectului unei grădini mai mari. Potrivit specialiștilor, pentru a completa un cadru paradisiac amplasați în gră­dină și un grup de cireși japonezi.

„O grădină japoneză o poți realiza și cu puține elemente. În acest sens putem folosi un bonsai, un aranjament cu piatră și cam atât. Însă grădina japoneză este mult mai complexă, vegetația specifică arhitecturii grădinilor presupunând o mulțime se plante spectaculoase. De obicei cadrul vegetal este compus din bonsai, cireși japonezi, glicină, conifere sau bambuși. De asemenea, există multe varietăți de cireși japonezi, însă cel mai renumit este Prunus Kanzan, cireșul japonez clasic cu floarea roz bătută, dar la fel de frumos este și cel pe alb“, spune Ionuț Olteanu, ing. horticultor și producător de arbori și arbuști.

În concluzie, datorită splendorii și spectacolului oferit, cireșul japonez reprezintă o adevărată bijuterie în orice spațiu verde. Ca să întărim și mai mult aceste calități estetice ale cireșilor, specialiștii recomandă plantarea lor în grupuri.

Glicina, grațioasa grădinii

Glicina, salcâmul japonez sau Wisteria este una dintre cele mai speciale plante căţărătoare. Bogate în ciorchini,  florile acestei plante dau tonul eleganţei oricărei grădini. Dacă vă tentează să creşteţi o boltă de glicină trebuie să aveți în vedere câteva detalii importante.

Wisteria iubeşte soarele, preferă solul fertil, umed şi bine drenat. Dacă solul este în stare proastă, adăugați compost, astfel planta se va dezvolta frumos. Pentru plantare săpaţi o groapă adâncă de aproximativ 45 de cm. Distanţa minimă între plante este de 2 m.

În concluzie, pentru a crea complet atmo­sfera unei asemenea grădini, folosiți vegetația specifică și accesorizați spațiul cu pietre și pietriș. Încercați să legați bucăți de bambus împreună cu sfoară pentru a crea garduri în stil japonez. De asemenea, încurajați mușchii să se răspândească prin colțuri și crăpături. Spațiile verzi de acest gen prezintă adesea diferite nuanțe de verde, iar mușchii sunt deseori folosiți în multe grădini și temple japoneze.

Inițial, grădinile japoneze au fost create și realizate sub puternica influență a grădinilor chinezești, dar, încet și gradat, designerii japonezi au găsit propria lor abordare, dezvoltând o estetică originală în parte datorită culturii japoneze, dar și peisajului natural și aspectului diferit al reliefului japonez, precum și a materialelor locale. Astfel, cu trecerea timpului, grădinăritul și grădinile japoneze au atins acel nivel de autenticitate care le-a conturat o apartenență distinctă.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media