Fiecare primar cu prioritățile lui - la Vlad Țepeș vor fi reparate 50 de case

Comuna Vlad Țepeș, deși poartă un nume atât de măreț, nu are mai nimic cu ce să iasă în evidență. Aflată în județul Călărași, în zona în care Bărăganul începe să coboare spre Dunăre, e compusă din două sate. Două sate cu nume mari: Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. În ele în mod oficial trăiesc în jur de 2.400 de oameni. Primarul comunei, Constantin Mihalache, ne spune însă că, în realitate, numărul real al locuitorilor abia dacă depășește puțin 1.800. „Mulți dintre ei sunt plecați în străinătate, la muncă. Unii se mai întorc câte o perioadă, alții nu. Mai sunt și copii care au părinții despărțiți și doar unul dintre părinți locuiește în comună. Acei copii stau când la părintele din Vlad Țepeș, când la celălalt, din altă localitate. De aici rezultă o altă imprecizie în evidențe“, povestește edilul-șef.

Ceea ce deosebește comuna de cele din vecinătate este dinamica pe care dezvoltarea urbanistică a cunoscut-o în ultimul deceniu. Deși nu recunoaște, primarul a fost motorul și sufletul acestei dezvoltări. În ultimii ani au fost accesate mai multe programe. Milioane de euro provenind din fonduri europene au ajuns și la Vlad Țepeș. Așa se face că școlile și grădinițele din comună au fost renovate și aduse la standarde moderne. Rețelele de alimentare cu apă curentă în sistem centralizat, după ce au fost întâi un vis, apoi o minune, acum sunt o chestiune firească. Cu canalizarea a fost ceva mai greu: „Am realizat rețeaua și am dus-o până la fiecare gospodărie, la punctul de branșament. Numai că oamenii nu s-au prea grăbit să se branșeze, așa cum au făcut cu apa. Așa că majoritatea gospodăriilor nu sunt încă legate, deși pot s-o facă oricând!“, povestește primarul.

„Nu prin pomeni se rezolvă problemele!“

Lista lucrărilor de modernizare a comunei ar putea continua cu centrul de permanență pentru asistență medicală, cu farmacia, cu asfaltarea străzilor și încă multe altele. Dar toate acestea, după cum s-a vădit, nu își împlinesc menirea dacă cea mai importantă valoare a comunei, respectiv oamenii, nu sunt ajutați să se dezvolte, să se redescopere, să se adapteze vremurilor. Așa crede Mihalache Constantin, primarul din Vlad Țepeș. Și îndată ce s-a ivit posibilitatea a depus proiecte care să-i permită să se concentreze asupra acestui aspect. Ocazia a venit odată cu lansarea Programului Operațional „Capital Uman“ (POCU).

„Am pornit de la faptul că un studiu a arătat că în comuna noastră în jur de 560 de oameni trăiesc în condiții aflate sub pragul sărăciei. Primul pas a fost să încercăm să facem ceva pentru ei, să îi ajutăm să iasă din această situație“, povestește edilul. În optica sa, a da pomeni nu reprezintă o soluție. Adevărata rezolvare constă în a crea condițiile ca oamenii să aibă posibilitatea să aibă activități productive, care să le aducă niște câștiguri îndestulătoare. „E foarte important acest aspect în condițiile în care aici în localitate se trăiește la limita subzistenței. Există doar două activități principale: agricultura și comerțul. Comerțul înseamnă cele câteva magazine. În aceste condiții, oamenii trebuie să se implice și în alte activități, neagricole, aș zice eu. Dezvoltarea unor ateliere meșteșugărești, de exemplu, ar fi o soluție. Cred că în dezvoltare trebuie să se pună mai mult accent pe școală. Niște oameni mai bine pregătiți pot face mai multe. Acum, cei care locuiesc în sate se ocupă de vii și de grădinile de legume pentru propria lor subzistență. Nu în felul acesta se rezolvă problemele“, spune domnia sa.

Patru milioane de euro pentru o viață mai bună

De aici a pornit prima activitate prinsă în proiect: organizarea unor cursuri de antreprenoriat pentru 40 dintre locuitorii comunei, selectați în urma trierii de către o comisie independentă. La sfârșitul cursurilor, fiecare absolvent va trebui să depună un plan de afacere. Autorii primelor 15 cele mai fezabile dintre proiecte vor primi câte un grant de 25.000 de euro pentru a le pune în practică! Astfel, probabil că în cel mult un an comuna va beneficia de 15 noi afaceri care să poată ridica gradul de bunăstare a localității.

O altă activitate constă în organizarea unor cursuri de calificare în anumite meserii cerute în zonă. Tot din bani europeni, timp de trei ani câte zece elevi din ultimul an de liceu primesc meditații. Primii cinci clasați în ordinea mediilor la bacalaureat primesc ca premiu câte un laptop!

Dar lucrurile merg și mai departe. În cadrul unei alte activități vor fi reparate și modernizate 50 de locuințe. Suma alocată lucrărilor pentru fiecare dintre ele este de nu mai puțin de 30.000 de lei. Această sumă trebuie să acopere costul proiectului, al materialelor și al manoperelor. Între alte lucrări se dorește și construcția unor grupuri sanitare moderne, în casă, acum, când există apă curentă și canalizare. Proiectul mai cuprinde și alte activități, precum acela de asigurare a unor tratamente stomatologice pentru grupul-țintă.

În total, peste patru milioane de euro din cadrul POCU au fost alocate proiectului de la Vlad Țepeș.

Principala piedică – mentalitatea beneficiarilor

Principala piedică în derularea programului n-o constituie nici birocrația (cu toate că și aceasta ridică nenumărate bariere), nici funcționarii, ci, paradoxal, chiar beneficiarii proiectului. „Pentru repararea caselor, singura condiție pentru a participa la selecție este ca cei care doresc să depună copii după actele de cadastru. Ei bine, nu am primit decât 17 cereri. Fiind vorba de bani europeni, trebuie să existe la dosar dovada că beneficiarul este proprietarul casei. Or, oamenii pur și simplu au neglijat aspectul și acum nu au acte de proprietate valabile. Vom căuta o modalitate să rezolvăm cumva și această problemă. E paradoxal cum oamenii găsesc bani de țigări și pentru altele, dar nu găsesc niciodată bani pentru cadastru! La fel și în cazul cursurilor de antreprenoriat: deși nu eu am făcut selecția, m-am pomenit cu oameni care mă întrebau malițios când să vină să-și ia câte 25.000 de euro ca să își deschidă afaceri. Numai că ei nu știau nici să citească. Or, o afacere înseamnă și o anumită pregătire. Mulți îi privesc pe cei 40 selectați pentru curs ca fiind «piloși». În realitate, cei neacceptați erau niște oameni fără nicio pregătire, care au trecut prin sistemul de învățământ ca rața prin apă. Din păcate, asta ne frânează cel mai mult: mentalitatea că alții sunt favorizați și incapa­citatea de a ne recunoaște propriile limite, propriile greșeli, propriile lipsuri“, descrie, cu amărăciune, primarul din Vlad Țepeș principalul dușman al progresului.

Alexandru GRIGORIEV