reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Grădina sălbatică, moft sau necesitate?

  • Publicat în Agrotehnica

Revenirea la natură. Acest slogan bântuia foarte des lumea marilor grădinari englezi de la începutul secolului al XVIII-lea. În acea perioadă se dorea o schimbare majoră a peisajelor grădinilor. Așadar, aleile drepte, vegetația atent lucrată și detaliile luxuriante ale stilului baroc nu-și mai aveau locul. Era momentul pentru o schimbare! Cred că mai degrabă era vorba de o chemare  a naturii. Așa au luat naștere noile grădini sălbatice. Unul dintre cei mai mari poeți englezi ai secolului al XVIII-lea, Alexandru Pope, a fost primul care a realizat un asemenea spațiu și a creat în parcul Twickenham, din Anglia, un adevărat paradis în voia naturii.

Revenind în prezent și comparând stilurile grădinilor între ele, constatăm că Pope a avut mare dreptate și îl înțelegem perfect de ce a luat o asemenea inițiativă. Grădina liberă, sălbatică, lăsată să crească în mare parte liber, îți creează un sentiment de pace, liniște și naturalețe.

„Toți vrem un «colț de Rai», dar foarte puțini știm cum era în Rai. O grădină sălbatică nu înseamnă dezordine sau ceva neîngrijit, înseamnă diversitate mare de specii de plante autohtone care, pe lângă aspect, oferă și sursă de hrană pentru fluturi, albine, bondari, arici și păsări… Pentru ca o grădină sălbatică să fie funcțională din punct de vedere ecologic și biologic, ea trebuie să ofere, pe lângă surse de hrană și apă, locuri de adăpost și cuibărit pentru viețuitoarele sălbatice, care aduc un plus de valoare grădinii prin cântec și culoare“, spune specialistul în horticultură asist. univ. dr. Cosmin MIHAI.

Prietenii unei grădini sănătoase

Existența micilor chiriași în grădini precum păsările, aricii, albinele, melcii sau chiar liliecii este o binecuvântare. Am putea spune că simpla lor prezență în spațiile verzi contribuie semnificativ la sănătatea vegetației deoarece aceștia asigură o bună funcționare a ecosistemului. Spre exemplu, ariciul se hrănește cu o mulțime de dăunători, la fel și în cazul liliacului. Potrivit unor cercetări, micuțul Batman servește pe noapte aproximativ 2.000 de insecte. Destul de rezonabil, nu?

„Există multe specii de păsări, însă din cauza distrugerii habitatului ele nu mai sunt întâlnite în habitate naturale și au devenit antropofile, așa cum este rândunica. În loc să înțelegem fenomenul și să vedem cum putem trăi în comuniune cu natura, declarăm război naturii din grădină. Rândunica este un excelent zburător care se hrănește în mod special cu insecte cu aripi moi, așa cum sunt muștele și țânțarii. Până acum s-au identificat peste 80 de familii de insecte cu care se hrănește. Prin urmare, dacă aveți probleme cu muștele și țânțarii acasă, împrieteniți-vă cu ele. De asemenea, Pițigoiul mare (Parus major) aduce într-o singură zi la cuib peste 1.500 de omizi. Un serviciu gratis pe care orice grădinar și l-ar dori“, mai adaugă Cosmin Mihai.

Exemplele pot continua cu zeci de specii de păsări utile, dacă și grădina oferă un habitat prietenos. Dar, pe lângă serviciile ecosistemice de a controla populațiile de dăunători, micile înaripate ne aduc mereu bucurie în suflet când le auzim și vedem. Așadar, împrieteniți-vă cu păsările sălbatice din grădina voastră, veți avea numai avantaje de pe urma lor!

Ruxandra HĂBEANU

GALERIE FOTO