reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Campania de primăvară a început sub semnul secetei extreme

  • Publicat în Agrotehnica

În această perioadă, principala grijă a agricultorilor o constituie campania de primăvară. În luna aceasta se face semănatul porumbului, al florii-soarelui, soiei și sorgului. Numai că și anul acesta, ca și ultimii zece ani de dinaintea lui, nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a mai întâmplat. Ca atare, fiecare fermier încearcă să compenseze schimbările climatice, care își spun cuvântul, cu știința, experiența și, de ce nu, cu flerul pe care îl are. La acestea se adaugă tehnologie modernă. În cele ce urmează vă prezentăm modul în care câțiva dintre fermierii cu care am stat de vorbă, cu toții repere ale agriculturii românești, au abordat campania de primăvară a acestui an.

La Căzănești se încearcă împărțirea riscurilor

La Căzănești, în județul Ialomița, dl Alexandru Culina începuse deja semănatul porumbului pe 1 aprilie. „Nu e nici o păcăleală“, ne-a spus domnia sa, hâtru, cum îi este felul. „E un an cum n-a mai fost niciunul înaintea lui și de aceea, efectiv, nu știi ce să faci. Cert este că pământul este foarte uscat. Rezerva de apă din sol e aproape zero. De anul trecut din noiembrie și până acum cantitățile de precipitații căzute au însumat 119 mm (conform datelor ANM, media multianuală a zonei este cuprinsă între 450 și 500 mm – nota redacției). În aceste condiții, am hotărât să semăn o parte din porumb și o parte din floarea-soarelui acum, astfel încât să poată valorifica acel strop de umiditate care se mai află în sol pentru încolțire. Vom mai semăna și în a doua decadă a lunii, astfel încât să realizăm o împărțire a riscurilor“, spune fermierul. Referindu-se la tehnologie, mai spune: „Norocul este că am pregătit terenul din toamnă. Am sperat într-o iarnă cu mai multe precipitații. Acum, în primăvară, am trecut doar cu un combinator.“ Cât despre stadiul culturilor de toamnă, Alexandru Culina nu are vești bune: „Grâul este aproape uscat, iar rapița și orzul au mai supraviețuit doar pe unele sole. Dacă nu vine ploaia, atunci le vom pierde pe toate!“

Gheorghe Alexandru nu se sperie!

Tot în județul Ialomița, Gheorghe Alexandru încheiase semănatul la floarea-soarelui pe 2 aprilie și zorea să îl încheie și pe cel al porumbului. „Temperaturile, vremea în general, au permis acest lucru. De aceea am profitat, astfel încât să putem beneficia cât mai mult de rezerva de apă existentă în sol. E foarte, foarte secetă și fiecare picătură de apă este prețioasă!“, consideră experimentatul fermier. „Tocmai această secetă ne-a determinat să devansăm semănăturile cu aproximativ 20 de zile față de calendarul clasic. Am avut terenul pregătit încă din toamnă, iar acum, înainte de semănat, am făcut doar o trecere ușoară cu combinatorul, pentru a înlătura buruienile răsărite“, ne explică tehnologia aplicată.

În ceea ce privește culturile de toamnă ne-a spus că, cel puțin la păioase, lucrurile stau cât se poate de prost. „Aproape că se usucă. Pe lângă aceasta, am observat și un atac masiv al muștei de Hessa. Poate nu la fel de puternic ca în 2003, dar, în orice caz, masiv“. Doar la rapiță lucrurile stau un pic mai bine: „Acolo unde a intrat bine în iarnă e OK. Unde a intrat prost în iarnă, nu mai e deloc!“

„Seceta vine cu toate ale ei în urmă“, a conchis domnia sa. Cu toate acestea, nu se sperie chiar așa ușor: „Pare un an greu, dar nu e obligatoriu să se și termine așa!“

Viorel Nica a început să irige grâul și rapița

Mai aproape de Dunăre, Viorel Nica, posesorul trofeului „Porumbul de Aur“ pe 2018 la categoria Neirigat, a început luna aprilie în plină campanie de semănat. Până pe 1 aprilie semănase cu porumb 400 ha din cele 750 ha pe care le avea în plan. Soia era și ea semănată pe jumătate din cele 500 ha alocate culturii. Și în ferma domniei sale principala problemă este lipsa de apă din sol. „Practic, umiditatea solului se apropie de plafonul minim“, ne-a spus. Cât despre grâu și rapiță, hotărârea sa de a porni sistemul de irigații este grăitoare. „Erau efectiv încremenite, așa cum au ieșit din iarnă. A trebuit să iau această decizie. Culturile prășitoare mai găsesc ele cât de cât umiditate, dar asta nu se aplică și celorlalte!“

Despre tehnologie ne-a explicat că terenul a fost pregătit încă din toamnă, iar în primăvară s-au mai făcut doar două operațiuni. Una a constat într-o trecere pentru încorporarea îngrășămintelor aplicate, iar ce-a de-a doua într-o trecere cu combinatorul, cu o zi înainte de semănat, pentru a îndepărta buruienile răsărite proaspăt. Una peste alta, fermierul e optimist: „Nu ne plângem, căci Dumnezeu are grijă de păcătoși!“, încheie, jumătate în glumă, jumătate serios.

Și la Curtici, Dimitrie Muscă a terminat semănăturile

În vestul țării, la Curtici, Dimitrie Muscă, un alt reper al agriculturii românești, a început semănatul porumbului încă de la sfârșitul lunii martie. Până pe 2 aprilie semănase deja 900 ha. „Am stat cu termometrul în sol. Temperaturile s-au situat la valori de peste 8°C, așa cum spune cartea, așa că am trecut la semănat. E adevărat că anul trecut am început pe 17 aprilie, de teama unui îngheț târziu. Dar până la urmă, un îngheț poate să vină și în luna mai. Și atunci ce să faci, mai ales când este o asemenea penurie de apă?“, ne-a povestit dl Muscă.

Terenul era pregătit încă din luna martie, astfel încât, imediat ce condițiile s-au arătat prielnice, a și trecut la treabă. În ceea ce privește grâul, Dimitrie Muscă este mulțumit de cum arată la acest moment. Cu această ocazie ne-a dezvăluit și unul dintre secretele sale: „Am semănat cu o densitate de 740 de plante/m². În ultimii ani am hotărât să nu mă mai bazez pe plantele frați, ci să asigur densitatea direct de la semănat. Și, de atunci, în niciun an nu am avut producții sub 7.500 kg/ha!“.

La Amzacea, Dumitru Manole s-a întors la tehnologii din tinerețe

În celălalt capăt al țării, la Amzacea, în județul Constanța, Dumitru Manole, unul dintre seniorii agriculturii românești, încheiase și el semănatul florii-soarelui și al porumbului încă de la 1 aprilie. Doar la soia mai avea „o mică rezervă“, după cum ne-a spus, din cauza unor previziuni referitoare la prognozarea unor temperaturi negative la începutul săptămânii 8-14 aprilie (nota redacției – discuția noastră a avut loc pe 2 aprilie). „Schimbările climatice, care se manifestă negreșit, ne-au determinat ca, încă din 2007-2008, pe baza concluziilor trase din micul nostru centru de cercetare-dezvoltare pe care ni l-am creat aici, la Amzacea, să schimbăm calendarul și tehnologiile de semănat. Așa am ajuns să semănăm mai devreme și la adâncimi mai mici decât în 1963, când am început eu să profesez aici. Rezultatul s-a tradus prin creșteri de producție, uneori până la dublare“, ne-a explicat domnia sa.

„Însă, anul acesta, din cauza faptului că stratul de deasupra al solului este complet uscat, am ajuns să mărim din nou adâncimea de semănat, aproape ca în manualele vechi, ca să punem sămânța la adâncimea unde mai există încă umezeală. Așteptăm, oricum, ploile. Fără ele nu știu ce producții vom avea!“

Alexandru GRIGORIEV