Logo
Imprimă această pagină

De 20 de ani în „slujba“ legumiculturii

Nistor și Cristina Boșcu au în localitățile Barcea și Matca din județul Galați sere pentru legume moderne și spațioase, care au ajuns la o investiție ce a depășit cu mult 1,5 miliarde de lei vechi. Legumicultorul gălățean ne spune că lucrează în acest domeniu de 20 de ani și cultivă răsaduri de tomate și castraveți în două cicluri, an de an, pentru ca profitul să fie mai ridicat decât investițiile. Acesta mai precizează și că o parte dintre răsaduri ajung la export și la samsari.

Serele pentru legume, o tradiție de familie

– De cât timp lucrați în acest domeniu și ce v-a determinat să faceți sere pentru legume?

– Lucrăm în agricultură de 20 de ani, împreună cu părinții noștri, care la rândul lor lucrează în acest sector de încă 20 de ani. Legumicultura este o ocupație de bază în localitatea noastră, ceea ce ne-a și determinat să construim sere pentru legume încă din anul 1991. Această alegere se datorează faptului că o cultură protejată este în avantaj față de cea din câmp.

– La cât a ajuns investiția?

– Investiția s-a concretizat în timp și depășește 1,5 miliarde lei vechi, inițial din fonduri proprii și ulterior cu fonduri europene; suprafața actuală este de 10.000 mp.

– Ce ne puteți spune despre construcția serelor?

– Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat, lucru pe care l-am descoperit în timp. Primele sere le-am realizat din lemn de brad, iar drept consecință a fost faptul că durata de viață a fost mai scurtă. Apoi, am încercat să folosim lemn de esență tare (salcâm) ca durata de funcționare să fie mai prelungită. În prezent, lemnul s-a scumpit, iar următoarele sere vor fi realizate din metal.

– Despre ce răsaduri este vorba? Aveți un număr estimativ?

– În prezent, avem aproximativ 14.000 de răsaduri de tomate în ambele comune, dar și de castraveți (10.000 de răsaduri) și de ardei (3.000 de răsaduri).

slujba legumiculturii 2

– Cum realizați distribuția?

– O parte din răsaduri le distribuim în piața din comună. De multe ori răsadurile de castraveții ajung la diverse tiruri pentru export, iar cele de tomate și ardei la samsari. Dacă piața comunală este blocată, iar prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași).

– În acest moment sunteți pe plus sau pe minus?

– Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Pe scurt, câteva mărturisiri despre împliniri, dar și sfaturi despre cum să reușești în legumicultură de la Nistor și Cristina Boșcu.

  • Pentru construcție este nevoie de material lemnos de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat.
  • În prezent avem aproximativ 14 mii de răsaduri de tomate în ambele comune, castraveți – 10 mii de răsaduri, ardei –3 mii de răsaduri.
  • Distribuim recolta în piața din comună; castraveții la tiruri pentru export, tomatele și ardeii, la samsari. Dacă piața comunală este blocată și prețurile foarte scăzute, mergem cu mașinile proprii în piețele din orașele mari (Galați, Brașov, Iași etc.).
  • Pentru ca profitul să fie mai mare decât investițiile și să fim pe plus cultivăm tomate și castraveți în două cicluri. Unul extratimpuriu, în care investițiile sunt mai mari, făcând căldură în sere cu lemne și rumeguș, și al doilea ciclu pe care îl prelungim până în luna noiembrie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului