„Vegetația“ sau „maturitatea“ porumbului reprezintă practic perioada de timp parcursă de un hibrid de porumb de la răsărire la maturitatea fiziologică (apariția punctului negru), moment în care, din punct de vedere economic, se consideră stoparea „vieții“ porumbului. Din punct de vedere agronomic, aceasta este cea mai exactă definiție care poate descrie fenofazele parcurse de către porumb.

Practic, apariția punctului negru marchează momentul în care „asimilatele“ nu se mai transferă către „bob“ (cariopsa), sămânța de porumb este „capabilă“ să germineze și să dea viața unei noi plante de porumb, iar din acest moment doar „pierderea apei din bob“ rămâne un caracter de interes economic. Apariția punctului negru se face în mod normal atunci când umiditatea boabelor este cuprinsă între 25 și 35% (dar sunt și excepții).

Există și termenul de maturitate la recoltare, care definește momentul în care se poate intra la recoltarea porumbului (de obicei atunci când umiditatea scade sub 25 - 22%)

În acest moment există două sisteme empirice de evaluare a maturității porumbului folosite pe scală largă, și anume GRUPELE FAO (Food and Agricultural Organization), utilizate cu precădere în Europa, și CRM (Comparative Relative Maturity), folosit pe continentul american.

În stabilirea grupelor FAO se folosesc formule pentru calculul SUTU (suma unităților termice utile):

• SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – Tbiol activ
• Tmax – temperatura maximă zilnică
• Tmin – temperatura minimă zilnică

Tbiol activ – temperatura biologică activă (la porumb este de 10°C)

Practic, prin însumarea SUTU zilnice se obțin gradele utile totale pentru fiecare grupă de maturitate. Dacă temperatura maximă zilnică depășește 30°C se va lua în calcul această cifră. La fel se procedează și cu temperatura minimă zilnică, dacă scade sub 10°C. Se consideră că peste aceste intervale activitatea biologică a porumbului este diminuată, chiar stopată.

Trebuie menționat faptul că acumularea de GU (grade utile) depinde de foarte mulți factori (climatici, expoziția terenului, radiația solară etc.).

CRM (Comparative Relative Maturity) – impropriu înțeles ca „zile până la maturare“: practic, acest sistem se bazează pe compararea hibrizilor atunci când ating maturitatea de recoltare, plecându-se de la premisa că toți hibrizii vor pierde 0,5% umiditate în fiecare zi. Trebuie menționat faptul că valoarea dată de CRM nu reprezintă perioada calendaristică parcursă de hibrid de la răsărire la maturitate, termenul de „zile“ fiind forțat de-a lungul timpului de către anumite companii cointeresate, ci stabilește dacă acel hibrid se va matura înainte de venirea iernii.

În România porumbul, în funcție de maturitate, se clasifică în:

1. Porumb extratimpuriu – FAO 150 – 250, SUTU = 1.000 - 1.200oC
2. Porumb timpuriu – FAO 260 – 340, SUTU = 1.200 - 1.500oC
3. Porumb semitimpuriu – FAO 350 – 390, SUTU = 1.500 - 1.600oC
4. Porumb semitardiv – FAO 400 – 450, SUTU = 1.600 - 1.700oC
5. Porumb tardiv – FAO >460, SUTU >1.700oC

Cel mai corect din punct de vedere agronomic este utilizarea SUTU (suma unităților termice utile), dar și în acest caz maturitatea hibrizilor poate fi influențată de foarte mulți factori greu de controlat (condiții pedoclimatice, de cultură etc.).

Aș dori să atrag atenția asupra unor practici mai puțin „ortodoxe“ de a masca anumite noțiuni și prin aceasta de a induce confuzia în rândul fermierilor în legătură cu termenul de maturitate a hibrizilor de porumb.

Hibrizii care trec de 105 CRM sunt încadrați în grupa tardivă, iar un hibrid de exemplu de CRM 108 echivalează cu un FAO de 530. Sunt hibrizi care sunt folosiți pe scară largă în țări precum Italia, Spania, Grecia.

În SUA hibridul care deține recordul mondial al celei mai mari producții (P1197 – 33,4 t/ha) este încadrat la CRM 110 – echivalentul unui FAO 600.

La hibrizii Pioneer primele 2 cifre din denumirea hibridului reprezintă CRM (de exemplu, P9911 – CRM 99 echivalentul a FAO 400). Cel mai corect și mai pe înțelesul vastei majorități a persoanelor care activează în sistemul agricol este să utilizam grupele FAO de maturitate, care sunt legate de SUTU și care ne pot oferi o imagine cât mai exactă a stării de maturitate a hibrizilor de porumb.

CRM (Comparative Relative Maturity) este doar un sistem relativ de comparare a hibrizilor din aceeași maturitate și nu reprezintă numărul de zile calendaristice necesar porumbului pentru a ajunge la maturitatea fiziologică.

Mihai Valentin, Category Marketing Manager
Corn & Soybean – Corteva România & Moldova