Invitație de vacanță, Câmpulung - Rucăr

Capitală domnească a Țării Românești timp de aproape patru decenii, între anii 1330 și 1369, Câmpulung este astăzi una dintre principalele destinații turistice din județul Argeș. Puțini știu, de exemplu, că aici se află cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Românească sau că în această așezare s-a alcătuit, în anul 1747, „pânza orașului Câmpulung“, cel mai însemnat izvor cu privire la obștea vechiului târg, ce conține 38 de hrisoave dintre anii 1559-1747. Din 1931, această valoroasă mărturie este păstrată în colecțiile Academiei Române.

Ca loc de vizitat, cel mai valoros monument istoric din Câmpulung este Ansamblul feudal Negru Vodă, datat din anul 1215, ctitorie a voievozilor Negru Vodă și Matei Basarab. Acesta cuprinde mănăstirea, turnul-clopotniță (1647), Casa Domnească, ridicată în secolul al XVII-lea, pe vechile temelii ale Palatului Domnesc, „Bolnița“ sau biserica mică (secolului al XVIII-lea), casele egumenești și chiliile care datează de la începutul secolului al IX-lea. Dar la fel de interesante și de neocolit sunt Muzeul Orășenesc, Crucea Jurământului (1674), pe care sunt înscrise privilegiile orășenilor, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă și Ansamblul arhitectural catolic Bărăția, compus din trei obiective distincte: biserica medievală „Sfântul Iacob“ (1760), Turnul Bărăției (1730) și casa parohială. Lespedea funerară de la mormântul comitelui Laurencius de Longo-Campo este cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Românească și, în același timp, prima men­țiune scrisă a orașului Câmpulung. Textul care a rămas în istorie spune: „Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, anno Domini MCCC.“ (Aici este înmormântat comitele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300).

De la Nămăiești la Peștera Dâmbovicioarei

De la Câmpulung se deschid multiple perspective pentru o minivacanță. De departe, cel mai renumit este traseul Rucăr-Bran, cu o primă oprire la Nămăiești, acolo unde nu se poate rata o reîntâlnire, în timp, cu George Topârceanu, în casa memorială ce-i poartă numele (clădirea monument istoric a aparținut socrilor poetului, fiind donată statului de soția acestuia și amenajată ca muzeu în 1967 și reamenajată în 1979). Și tot la Nămăiești este aproape obligatoriu de văzut schitul rupestru (mănăstire) care datează din anii 1.500, unde pot fi admirate picturi extrem de bine conservate.

Continuând drumul înspre Dragoslavele, înainte de a traversa culmea de la intrarea în sat, se înalță Mausoleul de la Mateiaș, ridicat între anii 1928-1935, pentru cinstirea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Construcția este una monumentală, realizată din calcar de Albești, având osuarul cu 31 de cripte adăpostind osemintele a 2.300 de militari și turnul cu foișor, cu acces printr-o scară în spirală. În perioada 1980-1984, mausoleul a fost extins cu o terasă cu scări impozante, camere muzeale, un basorelief și cupa în care arde flacăra veșnică în amintirea românilor uciși în lupta de la Mateiaș. În fine, Rucărul, ca frumusețe a peisajului, este cea mai căutată zonă pentru turiști, de aici putând fi organizate drumeții înspre Piatra Craiului și Iezer-Păpușa ori, pe Valea Topolo­gului, spre Masivul Făgăraș. Începând cu Valea Dâmbovicioarei, pot fi admirate Cheile și Peștera Dâmbovicioarei, cetatea de la Orăția de pe Dealul Sasului sau Cetatea Dâmboviței (Neamțului), fost punct vamal de prin anul 1231 etc.

Maria Bogdan