abonament lumea satului

update 11 Dec 2017

Predicția infestării cu alternarioză, realizare a cercetătorilor clujeni

  • Publicat în Agrotehnica

Cultura cartofului a devenit și în țara noastră una dintre cele mai importante, după cea a cerealelor. Cererea este din ce în ce mai mare, orientarea consumatorilor spre preparate din cartofi fiind tot mai evidentă. Pe plan global, amintim că această cultură este la fel de importantă ca cea de porumb, orez sau grâu. Așadar, este firesc ca atenția cercetătorilor să se îndrepte spre perfecționarea unor noi metode de management mai eficient al suprafețelor cultivate cu cartofi.

Alternaria solani – un dușman de temut

În acest context se înscrie și atenția unui grup de cercetători de la USAMV Cluj-Napoca. Aceștia au prezentat la cea de-a XXVI-a Conferință a Societății Naționale pentru Protecția Plantelor din România, desfășurată în luna noiembrie la Predeal, un nou sistem de monitorizare a alternariozei la cartofi, prin interpretarea metamodelelor cu predictori.

Alternarioza este produsă de o ciupercă și afectează atât frunzele, cât și tuberculii. Este cunoscută și sub numele de pătarea brună. Pe frunze se manifestă prin apariția unor pete brune, iar în tuberculi ca inele de aceeași culoare. Pagubele produse de această infestare pot ajunge la până la 40% din producție. Peri­oada de apariție se întinde practic pe toată durata de vegetație a plantei, căci ciuperca se dezvoltă imediat ce temperaturile depășesc 6°C.

În acest context se evidențiază importanța cercetării realizate de colectivul de la Cluj. Practic, acesta permite evaluarea gradului de infectare a unei culturi prin evaluarea unor loturi. Ca urmare a rezultatelor obținute se poate decide alegerea uneia sau alteia dintre schemele de tratament disponibile. Diferența? Prețul tratamentelor, care poate avea variații de la simplu până la de patru-cinci ori!

Predicție pentru două soiuri diferite

Modelul propus urmărește posibilitatea predicției riscului de apariție a bolii într-o zonă anume, pe baza observațiilor anterioare și a stabilirii unui anume trend. Desigur că gradul de risc este influențat de fertilizatorii și tratamentele folosite, dar și de condițiile meteo. Din acest punct de vedere, condițiile meteorologice constituie cel mai important factor de incertitudine.

Concret, cercetătorii au urmărit evoluția a două specii de cartofi, Redsec și Roclas. Redsec este un hibrid semitârziu, creat la Stațiunea de Cercetări pentru Cultura Cartofului de la Târgu Secuiesc. Are un conținut în amidon de 16% și o capacitate de producție de 55 t/ha. Este caracterizat de o rezistență foarte ridicată la virusul Y și la virusul răsucirii frunzelor și de una relativă la mană. Este, de ase­menea, rezistent la râia neagră și la nematodul cu chiști.

Pentru a extinde studiul pe tot sezonul, cercetătorii au mai folosit și hibridul Roclas. Acesta este semitimpuriu și a fost creat la Institutul Cartofului de la Brașov. Conținutul său în amidon este de 17%, iar productivitatea una foarte ridicată: 66,5 t/ha. Are o rezistență medie la alternarioză și la mană pe frunze și pe tuberculi și la virusul Y. Este rezistent și la virusul răsucirii frunzelor și la râia neagră a cartofului.

Studii pentru cultivarea ecologică și industrială

Cultura a fost făcută pe un cernoziom argilic, foarte favorabil acestei culturi. Au fost aplicate două tipuri de tratamente foliare: convenționale și neconvenționale. Cele convenționale au constat fie în o aplicare a unei soluții cu concentrația de 50% oxiclorură de cupru, fie într-o stropire cu o combinație de soluție cu concentrația de 62,5 g/l fluopicolide și alta de 625 g/l propamocarb clorhidrat. A treia variantă a fost aplicarea unui tratament neconvențional, cu o combinație conținând 80% extract de Mimosa tenuifolia și 20% extract de sâmburi de lămâie.

Pentru monitorizare au fost alese loturi de câte un metru pătrat, dispuse așa cum se vede în figura 1. (vezi schema în revistă)

Fig.1 - Schema de monitorizare a gradului de atac al Alternaria solani la culturile de cartof aparținând soiurilor Redsec și Roclas (cf. lucrării prezentate)

predictia infestarii schema

Experimentul s-a desfășurat pe două amplasamente diferite din județul Cluj, unul aflat la Jucu, iar celălalt la Poieni. Cercetarea s-a întins pe durata a trei ani, între 2014 și 2016. Rezultatele au fost interpretate statistic, folosind o combinație de mai multe tehnici. Important de precizat pentru cititorii noștri este că s-au luat în calcul factorii meteorologici, precum dispersia temperaturii, a punctului de rouă și a umidității, a presiunii atmosferice, vitezei vântului și a regimului pluviometric.

Comparația a fost realizată cu loturi de cartofi din aceleași soiuri, netratate și tratate cu fiecare dintre cele trei soluții amintite. Ba chiar s-a mers mai departe, studiul făcându-se diferențiat și pe loturi fertilizare cu compost organic sau cu fertilizanți de sinteză.

Secretul succesului, dezvăluit

Rezultatele au evidențiat că cele mai bune rezultate s-au obținut pentru soiul Redsec în cazul aplicării tratamentului cu oxiclorură de cupru și a fertilizării cu compost. În această situație, gradul mediu de contaminare s-a ridicat la aproximativ 11%, în timp ce cea mai dezavantajoasă situație s-a dovedit a fi cea a fertilizării cu compost organic și a neaplicării niciunui tratament, când infestarea a ajuns până la 17,5%.

La fel au stat lucrurile și în cazul hibridului Roclas, unde procentele de infestare cu alternarioză au fost de cca 14% în prima situație, cea mai favorabilă, dar au ajuns până la 28,88% la Jucu, la cartofii netratați și fertilizați cu compost organic.

În concluzie, specialiștii clujeni au reușit să creeze o metodă care permite fermierilor să aleagă schemele de fertilizare și tratament ale culturilor de cartofi încă înainte de a le înființa. Astfel, se poate face un calcul predictiv al eficienței economice a culturii mult mai apropiat de realitate.

Alexandru GRIGORIEV