abonament lumea satului

update 11 Dec 2017

Peletizarea și brichetarea, o afacere cu materie primă inepuizabilă

  • Publicat în Agrotehnica

Cei care lucrează în domeniul agricol sau silvic știu bine că din aceste două activăți rezultă multe deșeuri. Mare parte dintre acestea se aruncă sau se ard, afectând mediul. Din spirit antreprenorial, dar și ca metodă de a recicla aceste resurse oferite din belșug de natură vă propun să vă gândiți la această materie primă ca la o sursă de venit. Cu o instalație de peletizare și/sau brichetare resturile vegetale și de altă natură ar putea deveni produse cu valoare adăugată mare ce pot fi utilitate în multe domenii.

Peleți?

Peleții și brichetele, numite generic granule, pot fi de diverse dimensiuni. „Peleții sunt micuți, pot fi de 6 sau 8 mm şi au lungimea de 2-5 cm, iar brichetele sunt mai mari, de formă dreptunghiulară sau cilindrică, cu diametru de maximum 64 mm. Peleții se pot obține în mod normal din deșeuri la temperatură înaltă și presiune, dar se pot realiza practic din orice material organic. Deosebirea între peleți și brichete constă în dimensiunea redusă, dar și în forma regulată a peleților, fapt ce permite utilizarea acestora drept combustibil pentru centrale termice automatizate. Agropeleţii pot înlocui cu succes atât gazele naturale (foarte scumpe), cât şi cărbunii (foarte poluanţi).

Pe de altă parte, brichetele se pot folosi în orice sobă clasică, cazane, incineratoare care folosesc cobustibil solid, în timp ce peleții se folosesc pentru ardere la cazanele moderne, cu randament de ardere mai mare de 90% sau în prepararea hranei furajere“, ne-a declarat George Babău, director general Axe-Midax, furnizor de instalații pentru obținerea peleților și a brichetelor. În acest sens, lucerna se poate peletiza fie ca atare, fie în amestec cu cereale, melasă, vitamine, premix-uri. Acești peleți sunt căutați, iar prețul de vânzare ajunge la 1.000 lei/tona. Motivul este unul simplu: depozitarea peleților se face mai ușor decât în cazul baloților, iar lucerna peletizată poate fi amestecată cu alte ingrediente (grâu, orz, ovăz) și poate constitui o rețetă valoroasă de furajare cu costuri minime, pentru că acest amestec poate fi făcut în fermă și nu la o fabrică de nutrețuri.

„Peleții, mai ales cei realizați din găinaț de la păsări, au și o altă valoare, ei pot fi folosiți ca îngrășământ dacă sunt împrăștiați pe câmp, pentru că au un mare conținut de azot. Peleții mai pot fi folosiți ca așternut pentru animale, în special la cai. Mulți dintre producătorii de peleți din Banat exportă către fermele de cai din Italia acest gen de așternut pentru că se curăță mult mai ușor“, explică George Babău.

Totuși, pentru că procesul tehnologic de producție implică anumite procedee termice și de presiune, peleții sunt mult mai greu de realizat decât brichetele. Să reglezi aceste două componente îți trebuie o anumită experință, după cum spune directorul de la Axe-Midax.

Peleţii, numiţi şi „lemn lichid“, sunt produse fibroase obținute din aşchii, rumeguş, tocătură din resturi vegetale sau culturi energetice dedicate, presate sub presiune înaltă. Caracteristic peletului este că are o umiditate mult mai scăzută decât lemnele de foc, ceea ce conferă un randament termic mult mai ridicat. Arderea este reglabilă, făcând posibilă reducerea emiterii substanţelor nocive. Deoarece la fabricarea peleţilor se folosesc materii prime reciclabile, aceştia sunt de natură ecologică, deci îi putem considera combustibili cu ardere curată și o alternativă de încălzire cu cost stabil. Sunt mult mai ieftini faţă de gazul natural, iar puterea calorică este aproape dublă faţă de cea a lemnului :1 kg peleţi poate produce 4,7 kw sau 17 MJ/kg.

În plus, ard aproape fără emisii de fum, se depozitează cu uşurinţă, fiind ambalaţi în saci de 15-25 kg. Sunt nepoluanţi: cantitatea de CO2 provenită din ardere este egală cu cantitatea folosită de copaci pentru a creşte.

Sau brichete?

La brichete, în schimb, nu îți trebuie niciun fel de experiență. Aici este vorba numai de presiune. „Practic, se pune materia primă într-o cuvă de 1-3 mc, apeși pe un buton și te-ai culcat. Nu mai faci absolut nimic. Utilajul este automatizat, este prevăzut și cu o linie de ambalat la saci. Doar când se umplu 6 saci te anunță că trebuie să schimbi sacii. Timpul de umplere a sacilor diferă în funcție de capacitatea presei care poate fi între 50 kg/h și 400 kg/h. Prețul unui echipament pentru obținerea brichetelor variază și el, pentru cele două capacități fiind de 18.000 euro inclusiv accesoriile și de 65.000 euro pentru o instalație de 400 kg/h fără acceosrii, transport și montaj“, afirmă George Babău.

Brichetele folosite pentru ardere se pot obține din tot felul de materiale, amestec de textile, cartoane, hârtie, deșeuri care pot fi valorificate în acest fel. Foarte avantajoase sunt brichetele din paie, care merg la orice fel de sobă. Brichetele din lemn pot fi realizate din orice esență, însă cele care se vând cel mai bine sunt din lemn de esență tare.

Randament ridicat

peleti 3

Peleții și brichetele, numite generic granule, pot fi de diverse dimensiuni. „Peleții sunt micuți, pot fi de 6 sau 8 mm şi au lungimea de 2-5 cm, iar brichetele sunt mai mari, de formă dreptunghiulară sau cilindrică, cu diametru de maximum 64 mm. Peleții se pot obține în mod normal din deșeuri la temperatură înaltă și presiune, dar se pot realiza practic din orice material organic. Deosebirea între peleți și brichete constă în dimensiunea redusă, dar și în forma regulată a peleților, fapt ce permite utilizarea acestora drept combustibil pentru centrale termice automatizate. Agropeleţii pot înlocui cu succes atât gazele naturale (foarte scumpe), cât şi cărbunii (foarte poluanţi).

Pe de altă parte, brichetele se pot folosi în orice sobă clasică, cazane, incineratoare care folosesc cobustibil solid, în timp ce peleții se folosesc pentru ardere la cazanele moderne, cu randament de ardere mai mare de 90% sau în prepararea hranei furajere“, ne-a declarat George Babău, director general Axe-Midax, furnizor de instalații pentru obținerea peleților și a brichetelor. În acest sens, lucerna se poate peletiza fie ca atare, fie în amestec cu cereale, melasă, vitamine, premix-uri. Acești peleți sunt căutați, iar prețul de vânzare ajunge la 1.000 lei/tona. Motivul este unul simplu: depozitarea peleților se face mai ușor decât în cazul baloților, iar lucerna peletizată poate fi amestecată cu alte ingrediente (grâu, orz, ovăz) și poate constitui o rețetă valoroasă de furajare cu costuri minime, pentru că acest amestec poate fi făcut în fermă și nu la o fabrică de nutrețuri.

„Peleții, mai ales cei realizați din găinaț de la păsări, au și o altă valoare, ei pot fi folosiți ca îngră­șământ dacă sunt împrăștiați pe câmp, pentru că au un mare conținut de azot. Peleții mai pot fi folosiți ca așternut pentru animale, în special la cai. Mulți dintre producătorii de peleți din Banat exportă către fermele de cai din Italia acest gen de așternut pentru că se curăță mult mai ușor“, explică George Babău.

Totuși, pentru că procesul tehnologic de producție implică anumite procedee termice și de presiune, peleții sunt mult mai greu de realizat decât brichetele. Să reglezi aceste două componente îți trebuie o anumită experință, după cum spune directorul de la Axe-Midax.

Peleţii, numiţi şi „lemn lichid“, sunt produse fibroase obținute din aşchii, rumeguş, tocătură din resturi vegetale sau culturi energetice dedicate, presate sub presiune înaltă. Caracteristic peletului este că are o umiditate mult mai scăzută decât lemnele de foc, ceea ce conferă un randament termic mult mai ridicat. Arderea este reglabilă, făcând posibilă reducerea emiterii substanţelor nocive. Deoarece la fabricarea peleţilor se folosesc materii prime reciclabile, aceştia sunt de natură ecologică, deci îi putem considera combustibili cu ardere curată și o alternativă de încălzire cu cost stabil. Sunt mult mai ieftini faţă de gazul natural, iar puterea calorică este aproape dublă faţă de cea a lemnului :1 kg peleţi poate produce 4,7 kw sau 17 MJ/kg.

În plus, ard aproape fără emisii de fum, se depozitează cu uşurinţă, fiind ambalaţi în saci de 15-25 kg. Sunt nepoluanţi: cantitatea de CO2 provenită din ardere este egală cu cantitatea folosită de copaci pentru a creşte.

Surse de materie primă

Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primară, iar pentru trei sferturi din populaţia globului care trăieşte în ţările în curs de dezvoltare aceasta reprezintă cea mai importantă sursă de energie.

Potențialul României din acest punct de vedere este uriaș, care nu este nici pe departe utilizat. Încă un amănunt : peleții și brichetele din paie se folosesc în alte țări (de exemplu în Cehia) drept combustibil adăugitor la marii consumatori care folosesc combustibil solid. Mă refer la centrale electrice, termice, combinate chimice, fabrici de ciment etc. Cazanele care merg pe cărbune pot arde fără niciun fel de modificare a arzătoarelor și paielor până într-un procent de 25%. Astfel, s-a încurajat producția de agropeleți în aproape toate localitățile rurale. Așteptăm ca acest lucru să se realizeze și la noi.

Instalații de fabricare

„Eficiența eventualei investiții în achiziționarea de instalații de fabricare peleți și brichete este evidentă. Nu mă refer la cei obținuți din lemn, care într-adevăr se vând la prețuri mai mari. La lemn, fiind vorba despre o resursă relativ limitată, mă voi referi la agromateriale – resursă inepuizabilă.

Astfel, o presă de brichetat costă între 18.000 și 70.000 €, în funcție de capacitate (de la 50 la 400 kg/oră). Brichetele se vând cu prețuri cuprinse între 70 și 100 €/tonă. Cheltuielile de exploatare sunt minime, consumul electric fiind de 5-32 Kw. Astfel, o investiție de acest gen se amortizează în mai puțin de 1 an.

O situație asemănătoare o găsim și la peleți. Chiar dacă investiția inițială este mai mare și exploatarea necesită un plus de atenție, aceasta se amortizează relativ rapid. Astfel, la o investiție de cca 200.000-220.000 € pentru o linie cu capacitate de 1 tonă/oră, la prețul de vânzare a peleților de circa 100 €/tonă, investiția se amortizează în circa 2 ani. Mă refer aici la peleții pentru încălzire. Peleții din lucernă se vând cu prețuri de cel puțin două ori mai mari. În situația în care se vor obține pentru astfel de proiecte finanțare europeană, rezultatele sunt bineînțeles superioare.

De mare succes sunt liniile combinate, care produc concomitent și peleți și brichete, investitorul având astfel posibilitatea să-și mărească portofoliul de clienți.

Argumente ecologice

Potrivit proiectului declarației finale a summitului UE, până în anul 2.020 sursele de energie regenerabile trebuie să asigure, în mod obligatoriu, 20% din consumul energetic al Uniunii Europene. Liderii statelor membre s-au angajat să reducă emisiile de gaze poluante cu 20%, până în 2020, iar procentul ar putea ajunge la 30% dacă alte naţiuni vor lua măsuri similare.

Prin fabricarea peleților și brichetelor se valorifică eficient resturile vegetale și se evită poluarea mediului. Emisia de substanțe nocive se limitează, iar cantitatea mică de cenușă rezultată poate fi folosită ca îngrășământ. Materia primă, biomasa agricolă uscată reprezintă o resursă inepuizabilă, iar exploa­tarea ei ar putea contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului energetic şi la protecţia mediului.

Patricia Alexandra POP