Greu, teribil de greu s-a urnit programul de reconversie în pomicultură! După aproape patru ani din exercițiul financiar european 2014-2020, au fost semnate și se află în desfășurare, la nivel național, contracte pentru 67 de investiții în exploatații pomicole și cinci investiții în procesare/marketing produse din sectorul pomicol. Suma decontată în contul proiectelor aflate în curs de execuție este infimă, aproape 3 milioane de euro. Cinci din cele 7 submăsuri au grad zero de absorbție a fondurilor europene. Cifrele corespund ultimei situații centralizate la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la data de 12 octombrie 2017. Proiectele, în cea mai mare măsură, vizează o serie de culturi de nișă, majoritatea în sistem ecologic, cum ar fi alunul, afinul, cătina, nucul, zmeurul, gutuiul și mai puțin speciile clasice (măr, prun, cireș, vișin, cais, piersic).

Motivele întârzierii se cunosc, nu are sens să mai insistăm asupra lor. Să zicem că ar mai fi trei ani în care să fie recuperat timpul pierdut și mai ales banii alocați programelor din pomicultură, sector despre care știm foarte bine că se află în mare declin. Bugetul total alocat sesiunii anuale numai pentru Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole, este de 70.586.064 euro.

Cinci din 7 măsuri, zero proiecte selectate, zero fonduri atrase

Cum spuneam, la data de 12 octombrie 2017, stadiul programului care se adresează sectorului pomicol, conceput altfel (mai vast, cu adresabilitate mai mare și pesemne tocmai de aceea mai greoi) decât reconvesia în viticultură, era unul modest:

• Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole: 558 de proiecte depuse, în valoare de 252,588 mil. de euro, din care au fost selectate 138 de proiecte, în valoare de 63,024 mil. de euro; au fost semnate contracte de finanțare și se află în desfășurare 67 de proiecte, în valoare de 30,175 mil. euro; 3 proiecte, în valoare cumulată de 1,559 mil. euro, au fost reziliate; plăți efectuate – 2,989 mil. euro. Din cele 558 de proiecte depuse, au fost respinse de la finanțare în jur de 130, iar altele au fost amânate sau nu au fost eva­luate;
• Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole - ITI Delta Dunării, au fost depuse 10 proiecte, în valoare de 5,394 mil. euro, dar niciunul n-a fost selec­tat, deci avem zero proiecte, zero fonduri atrase;
• Submăsura 4.2a, investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol: au fost depuse 24 de proiecte, în valoare de 9,3 milioane de euro, au fost selectate 16, în valoare de 5,77 mil. euro, s-au semnat contracte și se deru­lează lucrări pentru 5 proiecte, în valoare de 2,889 mil. euro;
• Submăsura 4.2a, investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol – ITI Delta Dunării – zero proiecte depuse;
• Submăsura 4.2a, schemă de ajutor de stat GBER - niciun proiect depus;
• Submăsura 4.2a, scheme de minimis – zero absorbție;
• Submăsura 9.1a, înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol – zero proiecte și fonduri.

Zone favorabile pentru pomicultură

Evident că, în cazul pomiculturii, o analiză comparativă între toate județele țării nu este oportună pentru simplul motiv că nu toate dispun de condiții naturale favorabile dezvoltării speciilor pomicole. În 2014, la nivel național, suprafața cultivată cu pomi fructiferi și arbuști era de 158.609 ha. Cele mai mari suprafețe se regă­seau în Argeș (20.370 ha), Vâlcea (13.145 ha), Prahova (9.664 ha), Dâmbovița (9.293 ha), Bistrița-Năsăud (8.952 ha), Satu Mare (8.780 ha), Buzău (8.418 ha), Caraș-Severin (6.708 ha), Maramureș (5.956 ha), Bihor (5.810 ha), Arad (5.141 ha), Iași (4.981 ha), Sălaj (4.823 ha), Gorj (4.756 ha), Mehedinți (4.635 ha) și Cluj (4.561 ha). Cea mai mare suprafață era ocupată cu prun (peste 70.000 ha), măr (60.000 ha), cireș + vișin (7.700 ha). De altfel, cam acestea, la care se mai adaugă alte județe subcarpatice, precum și sudul și vestul țării, în special Constanța, pentru specii precum cais, piersică, nectarină, fac parte și din categoria zonelor de favorabilitate pentru pomicultură.

Cele mai multe proiecte selectate provin din Regiunea de Nord-Vest

Fermierii din 5 județe din România nu au obținut finanțare – sau nu au depus proiecte – pentru nicio investiție: Botoșani, Neamț, Brăila, Teleorman și Covasna. Dar, foarte interesant, 6 din cele 8 județe care dețin institute sau stațiuni de cercetări pomicole – am numit Suceava, Iași, Buzău, Ilfov, Argeș, Mehedinți – au depus un număr redus de proiecte, unul, de exemplu, în cazul Iașiului! Cele mai multe cerei de finanțare aprobate provin din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și Regiunea Sud-Est. Să fi fost acolo o mai mare mobilizare între fermieri ori o mai bună prestație a instituțiilor statului care se ocupă cu derularea acestui program, respectiv oficiile județene ale AFIR? Referindu-ne la județe, cele mai multe proiecte selectate, declarate eligibile și pentru care se vor semna contracte de finațare, provin din Sălaj, Satu Mare, Bihor, Constanța, Arad, Giurgiu, Bacău, Brașov, Bistrița Năsăud, Dâmbovița, Galați, Vrancea și Vâlcea, fiecare cu 12 până la minimum cinci proiecte eligibile. Vaslui, Iași, Mureș, Dolj sau Mehedinți au câte un singur proiect.

Se reconfigurează pomicultura românească?

Analizând cererile și proiectele de finanțare dpuse, dar și din discuțiile cu fer­mierii se observă o reorientare a pomiculturii noastre în 2017. Sub 10% din proiecte au în vedere modernizarea livezilor de măr și prun sau înființarea de noi plantații cu aceste specii. În rest, toată lumea s-a orientat înspre pomicultura în sistem ecologic și înspre culturi de nișă. Aproape 80 de proiecte, din 138 selectate, au în vedere înființarea plantațiilor de alun, afin, cătină, agriș, aronia, zmeură, căpșun, mur, nuc și gutui. Avem, apoi, un singur proiect pentru plantație de vișin și în jur de 15 pentru cireș în sistem ecologic. În general, fermierii însoțesc plantația fie cu achiziție de utilaje, fie cu depozite de condiționare, păstrare și procesare. În cadrul submăsurii 4.2a – investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol – au fost acceptate spre finanțare proiecte pentru înființarea unor centre de colectare, depozitare, condiționare, ambalare, procesare, comercializare în Brașov, Dâmbovița, Harghita, Buzău, Gorj, Vrancea, Mureș, Hunedoara, Bihor și Ilfov.

Maria BOGDAN