Daniel Botănoiu despre prioritățile agriculturii românești în 2018

În această perioadă a anului, ministerele au început să își calibreze bugetele pentru anul viitor, în funcție de programele pe care doresc să le lanseze sau să le susțină. Dl Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a avut amabilitatea de a prezenta pentru cititorii revistei Lumea Satului principalele programe care vor fi desfășurate în sprijinul agricultorilor din România.

Programul pentru suine, adaptat la normele UE

În domeniul susținerii crescătorilor de suine, proiectul inițial de program, care prevedea o primă de 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete produse, a fost criticat de către Uniunea Europeană. Pentru a-l face să fie în acord cu normele comunitare au trebuit modificate mai multe prevederi. La ora actuală, proiectul este depus la Parlament. Așa cum arată acum, susține investițiile în domeniul creșterii suinelor, mai ales în direcția producției de material reproducător. Ideea este să nu mai fie nevoie să achiziționăm din străinătate marea majoritate a grăsunilor, așa cum se întâmplă acum, și, astfel, să realizăm niște economii. În domeniul producției de suine există trei categorii de producători: unii care produc numai material genetic, unii care produc genetică pentru a-i îngrășa în fermele proprii și alții care cumpără genetică, respectiv grăsuni, pentru a-i îngrășa. Proiectul de lege se adresează tuturor acestor categorii de producători, indiferent de mărimea lor. Am avut în vedere faptul că anual România importă produse din carne de porc, carne de porc sau grăsuni în valoare de 350 milioane de euro. Noi trebuia să facem ceva pentru ca acești bani să rămână în țară. Aceste dezechilibre în balanța comercială înseamnă, concret, activități mai reduse în România, locuri de muncă mai puține și, în final, o abandonare a activităților din alte domenii, pentru că sectorul alimentar are prioritate.

Programe separate pentru avicultură și acvacultură

Un program similar am pregătit și pentru avicultură, iar un altul pentru acvacultură, cu referire directă la piscicultură. La ora actuală România importă foarte mult pește și dorim să acoperim acest deficit. În trecut, în România peștele era nelipsit, nu ca acum, doar în momentele în care ținem post.

Ca să putem susține aceste trei programe pe care le-am pomenit, ținând cont de toate implicările lor bugetare și în balanța comercială, avem în vedere și alte programe, de stimulare a exporturilor de carne de ovine, de exemplu, dar pe care nu le-am discutat încă nici cu asociațiile de producători, nici la nivelul factorilor de decizie.

Însă, ceea ce este important de știut este că, în paralel cu programul acesta de dezvoltare a sectorului suinelor, avem un alt program special pentru Mangalița și Bazna. Acest program este separat și se adresează celor din mediul rural care vor să crească astfel de animale, în așa fel încât să putem asigura necesarul de carne de care companiile care se ocupă de procesare au nevoie. Concret, programul pentru Bazna și Mangalița oferă sprijin pentru investiție și pentru popularea fermelor cu grăsuni din aceste rase tradiționale.

Un alt program special avem pentru Bălțata Românească și pentru Brună, în domeniul taurinelor, astfel încât să putem păstra și dezvolta aceste rase. În perioada următoare intenționăm să stimulăm în acest scop Institutul de la Arad, unde există un nucleu de rasă extraordinar de bun. Nu este un secret că deja am identificat sursele de finanțare, iar în perioada următoare vom plăti aproximativ 4,5 milioane de lei ca să-i ajutăm.

Lâna, roșiile și cerealele, la fel de importante

Pentru toate aceste programe noi am prevăzut finanțările în bugetul viitor. La aceste programe se mai adaugă capacitățile de depozitare, respectiv cele opt centre pentru preluarea lânii. Intenționăm ca tot ceea ce se colectează în teritoriu să ajungă la aceste centre mari. Dorim ca ele să fie dotate, în funcție de interesul investitorilor, cu centre de spălare, cu instalații de tors. Practic, să reparăm ce s-a stricat, pentru că un pulover de lână, un costum de lână sunt o minune pe tine.

Or noi purtăm acum tot felul de materiale de proastă calitate. Încercăm să readucem filaturile, care să producă firele necesare industriei de covoare și celei de țesături.

Programul „Tomate Românești“, prima etapă a fost un succes. Suntem foarte atenți și la etapa a doua. Evident că este abia primul an și a trebuit să mai ajustăm. Am încercat să mergem la maximum cu solicitările consumatorilor, care au cerut roșii românești și în perioade mai dificile, îmbinate cu ceea ce pot obține producătorii. Eu am susținut întotdeauna că produsele obținute în sectorul agricol românesc au o calitate extraordinară. Aceasta este rezultatul condițiilor pedoclimatice, combinate cu respectul pe care agricultorul român îl are față de munca lui deoarece el nu poluează precum alții.

Subvențiile plătite la timp = 10% din valoare, plus în buzunarul fermierilor

Foarte importantă pentru noi este plata avansului la subvenții, pentru că oamenii așteaptă și au nevoie. În cazul cerealelor, de exemplu, nu există niște prețuri extraordinare, cine știe ce cereri pentru export, căci este o oarecare suficiență a pieței. În consecință, oamenii au nevoie de bani ca să-și achiziționeze inputurile pentru producția anului următor. Indiferent ce s-ar spune, sigur că le vor cumpăra mai ieftin dacă le plătesc acum decât dacă le plătesc la producția anului viitor. Din acest motiv, faptul că plătim subvențiile la timp înseamnă, cum am mai discutat, o econo­mie de cel puțin 10%, în termeni concreți, ceea ce înseamnă mult. Acești bani, în loc să meargă în buzunarul băncilor, rămân în buzunarul fermierilor.

Un alt program fundamental este axat pe miere. În școli, toți elevii între 6 și 14 ani, indiferent că sunt în învățământul de stat sau cel privat, vor primi câte un borcan de 350 grame de miere.

Peste 1.400.000 de copii vor merge cu câte un borcan de miere acasă. Acolo mănâncă și mama, și tata, și frații și descoperă calitățile acestui aliment. Așa transmitem următorul mesaj: „Avem alternativă pentru zahăr!“. Astfel încercăm să determinăm aducerea mierii din arealurile respective în atenție și crearea unei culturi a consumului de miere, care este un aliment deosebit de complex și sănătos. Să nu uităm că asistăm la o explozie a cazurilor de diabet și obezitate, inclusiv la copii, cauzate și de consumul excesiv de zahăr.

Fără apă, tehnologia e aproape degeaba

Un alt program, deosebit de important și care a intrat în linie dreaptă, este cel referitor la irigații. A trebuit să trecem prin furcile caudine ale programelor de achiziții conforme normelor europene, dar am reușit. Acum intră în execuție cele 40 de amenajări despre care am discutat, cu proiectele respective, cu tot ce implică ele. Demararea lor este programată acum, la sfârșitul lunii octombrie. Anul următor veți vedea un șantier imens în ceea ce privește decolmatările, dotarea cu pompe, etc. Ceea ce am promis începe să ajungă la maturitate. În același timp, nu am renunțat la desecări. Avem în vedere pentru irigații două milioane de hectare, dar pentru desecări avem șase milioane. Am reușit să facem un lucru minunat prin acest program de irigații cu finanțare separată și am lăsat separat corectarea eroziunii solului și desecările. Nu uitați că anul acesta este pentru prima oară din 1989 încoace când aproape o Dunăre am dus-o în teritoriu, am băgat-o pe canale. 1.300 km în teritoriu, unde apa a fost băgată pe canale interioare, este foarte mult. Și toată această apă este gratuită. Sigur că avem de lucru, trebuie să convingem în continuare fermierii să se asocieze în organizații, trebuie să îi ajutăm cumva să își ia echipamente de aplicare a apei. Sigur că trebuie să facă și fermierii eforturi, pentru că toată această apă o iei cu pompa. Costurile sunt zero pentru apa adusă la loc, iar noi suntem încântați ca fermierul să o folosească. Dacă o folosește, face o producție mai bună, care se înregistrează și înseamnă colectări de taxe, de impozite, de TVA. Până la urmă, apa este factorul cel mai limitativ al producției, pentru că poți să ai cele mai bune tehnologii și cei mai noi hibrizi, dacă nu ai apă câtă trebuie și atunci când trebuie, degeaba le ai.

Trebuie să oprim muntele să o ia la vale!

Pe lângă acestea, cercetarea este foarte importantă. Am prevăzut 100 de milioane de euro pentru cercetare. Vrem să transferăm Institutul de la Buzău în subordinea Ministerului, ca să putem produce semințe de legume. Am transferat Institutul Palas, din Constanța. Considerăm important ca liceele agricole să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii, ca să putem crea un curriculum corect, în parteneriat cu fermierii. Ei să ne spună: „Îmi trebuie zece tractoriști, doi combinieri ș.a.m.d.“. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și cu o administrare bună. Cu aceste licee intenționăm să-i stimulăm și să-i fixăm pe tineri în mediul rural pentru că, odată ce au plecat de la sat, nu se mai întorc. E fenomenul de migrație, în special din zonele montane, în care avem un alt program, de un miliard de euro, separat de Programul Național de Dezvoltare Rurală, care duce la dezrădăcinarea oamenilor. Muntele o ia la vale! Exact asta trebuie să oprim!

Acestea sunt nevoile agriculturii românești, pe care am încercat să le trec în revistă, și prioritățile noastre. Noi trebuie să avem grijă și de cei mici, și de cei mari. O măsură care îi vizează deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, este scăderea, în 2018, a TVA-ului pentru toate produsele și serviciile agricole de la 9% la 5%.

Alexandru GRIGORIEV