abonament lumea satului

update 11 Dec 2017

Armele secrete ale legumicultorilor din Matca: hibrizi și tehnologii noi

  • Publicat în Agrotehnica

Am făcut zilele trecute un exercițiu de imaginație: am încercat să îmi închipui cum ar arăta un meniu obișnuit, de vară sau de iarnă, dacă n-ar exista tomatele și ardeii. Ei bine, nu prea grozav. Marea majoritate a sosurilor care dau gust unora dintre cele mai apreciate feluri de bucate n-ar exista fără roșii. O seamă de supe și ciorbe n-ar avea gust fără ardei. Cât despre salata de murături, ce ar mai fi ea fără gogonele și gogoșari? Cum ar fi zilele fierbinți de vară fără o salată de roșii cu ardei și brânză? Ba nici măcar meniurile moderne, tip fast-food, n-ar mai avea niciun dichis fără ketchup! În acest context evenimentul organizat de companiile Seminis și Naturevo la Matca (județul Galați) mi s-a părut cu atât mai interesant.

Rezultatul unei colaborări fructuoase

Ultima zi de august la Matca. Localitatea, aflată în județul Galați, este centrul unuia dintre cele mai mari bazine legumicole din România. Probabil că acesta este și motivul pentru care fabrica de conserve de la Tecuci, oraș aflat în imediata apropiere, este atât de prosperă.

Cât vezi cu ochii, culturi de legume. Pe câmp sau în solarii. Siretul, care trece prin zonă, asigură din plin necesarul de apă pentru irigații, chiar și când debitul e mai scăzut. Lucru care se potrivește de minune cu pământul mănos, de luncă. O astfel de fericită îmbinare a făcut ca legumicultura să devină ocupația de bază a fermierilor din zonă. Judecând după case, după aspectul general al localității, rezultatele se arată a fi mai mult decât mulțumitoare.

Așa s-ar descrie generic împrejurimile fermei fraților Radu, unde companiile Seminis și Naturevo au decis să invite fermierii din zonă pentru a le prezenta rezultatele pe care produsele lor le pot da. „Anul acesta am cultivat 4.300 mp cu tomate în solar, 4.000 mp de solar cu ardei și alți 8.000 mp cu capia, în câmp“, ne spune dl Costache Radu. Colaborează cu firmele Seminis și Naturevo, ca și cu alți producători de inputuri pentru agricultură, de mai mulți ani. „E o colaborare reciproc avantajoasă“, consideră Costache Radu.

Tomate pentru vară și începutul iernii

„În acest an, la o primă vedere, recolta este mai slabă decât anul trecut“, apreciază gazda noastră. Motivul îl constituie vremea rece din primăvară, care a întârziat toate culturile. Prima cultură a acestui an în solariile fraților Costache și Săndel Radu a fost fasolea. „Din experiență am văzut că pentru noi nu este rentabil să punem tomate ca primă cultură.“ Ca atare, nu au participat la prima etapă a programului „Roșii românești“, dar vor participa la cea de-a doua, de toamnă. Hibrizii folosiți le permit acest lucru.

„După cum puteți vedea, plantele au fructe pe câte cinci etaje de vegetație, iar pe al șaselea și al șaptelea au flori deja fecundate“, ne-a explicat dna Valeria Tudor, reprezentant Seminis.

În ceea ce privește temperaturile necesare, solariile sunt încălzite de o centrală ce funcționează cu cocs petrolier. Câte o conductă cu agent termic trece pe lângă fiecare rând de plante. „În condițiile acestea pot să producă roșii până în decembrie cu hibrizii pe care îi utilizează“, a apreciat dna Tudor.

Un hibrid nou cucerește voturile fermierilor

La eveniment au fost invitați aproximativ 200 de fermieri din zonă. Împărțiți în grupuri, aceștia au fost invitați să evalueze cei nouă hibrizi de tomate existenți în solarii, apoi să-l voteze pe cel mai competitiv, în viziunea lor. Cu o majoritate destul de confortabilă, a câștigat hibridul Matis. Acesta a început să fie cultivat pe scară largă în România, în zona Matca, abia în urmă cu un an, dar rezultatele sale i-au mulțumit din plin pe fermieri. Cu toate acestea, nici ceilalți opt hibrizi prezentați fermierilor nu s-au lăsat mai prejos. Unii dintre ei nu au fost foarte votați de fermieri din motive comerciale, doi fiind de tomate galbene, iar unul intermediar, roz. În general, acest tip de hibrizi este considerat mai mult o cultură de nișă și, deși toți cultivatorii îl folosesc, nu se bazează pe el pentru activitatea comercială.

„Răsadurile au fost obținute aici, în fermă“, ne-a mai spus Costache Radu. „Am semănat pe 24 mai, apoi am plantat răsadurile pe 21 iunie. De mare ajutor au fost produsele Calciprill și Magprill, de la Naturevo, pentru că solul de aici este nisipos. Adausul acesta a contat foarte mult“, a mai adăugat gazda noastră.

În lupta cu dăunătorii primează eficiența, nu prețul!

În solarul alăturat, fermierii veniți în vizită au fost invitați să vadă cum au evoluat cei opt hibrizi de ardei, gogoșar, capia și ardei gras, cultivați în premieră în zonă. Și acolo culturile arătau ca într-o fotografie de reclamă. Numai că nu era la mijloc nicio promoție, niciun scenariu, ci doar munca fermierilor din familia Radu, potențialul hibrizilor Seminis și acțiunea produselor Naturevo.

„Cea mai mare bătaie de cap ne-au dat-o dăunătorii, mai ales tripsul“, povestește gazda. „Până prin 1996, la noi nu se pomenise acest dăunător. Când a apărut, fiecare a început să dea din colț în colț. Cel care l-a identificat primul a fost un vecin, inginer, care are și o fitofarmacie. Numai că la început nu prea reușeam să-l combatem eficace. De fapt, și acum tripsul este cel mai periculos și cel mai rezistent dăunător. Dar, pe lângă el, de doi ani încoace a mai apărut încă unul, tuta absolută. Fiecare a încercat câte ceva, cu diverse rezultate. Noi am reușit să combatem eficient acești dăunători cu produsele Naturevo. E vorba despre Garex, Matrinal, Tutafort și altele. Sunt produse bio, ceea ce pentru noi contează foarte mult, și sunt într-adevăr eficiente. Asta chiar în condițiile în care o parte din vecinătăți sunt infestate cu dăunători de tot felul. De exemplu, la Nord e un teren lăsat pârloagă, unde găsești orice. Pe scurt, produsele de la Naturevo sunt ceva mai scumpe decât media de pe piață, dar cu ele mergi la sigur. Așa că, dacă la urmă tragi linia, ieși în câștig. Cel puțin așa am constatat noi, aici la fermă“, povestește Costache Radu.

„Dacă vrei să faci treabă, ai cu cine!“

Cea mai mare problemă a legumicultorilor de la Matca rămâne lipsa mâinii de lucru. „Sunt perioade când nu găsești oameni să vină la lucru în niciun fel. Preferă să stea în bar, cu berea cumpărată din ajutorul social în față, decât să vină la muncă“, se plânge, pentru prima oară, fermierul. „Nu e vorba că sunt plătiți puțin. Și la noi, ca și în toată zona, se plătesc între 60 și 100 de lei pe ziua de muncă, în funcție de activitate, plus două mese, plus alte avantaje. Totuși au fost dăți când a trebuit să ne descurcăm singuri, cu familiile noastre“, istorisește Costache Radu despre „latura mai puțin plăcută“ a activității din fermă.

În loc de concluzie, vom folosi tot vorbele gazdei: „Cine vrea să facă treabă bună și e dispus să muncească are tot ce-i trebuie, mai ales dacă se bazează pe sfaturile și ajutorul acestor două firme, Naturevo și Seminis!“

GALERIE FOTO


Alexandru GRIGORIEV