abonament lumea satului

update 24 Nov 2017

Ce sămânță alegem pentru rapița de toamnă

Rapița de toamnă, o cultură ce își revendică an de an noi suprafețe în structura de culturi a tot mai multor ferme, a atins în toamna anului 2016 un apogeu istoric în România, depășind 700.000 hectare.

În multe zone ale țării, unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței, ca urmare a diverselor condiții climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate la momente ce au depășit cu mult perioada optimă, ceea ce a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare. Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24°C pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute.

Ce face ca această cultură să fie atât de atractivă încât să determine fermierul să își asume o însămânțare întârziată, deși nu este o măsură tehnologică recomandată? Cu siguranță sunt implicate foarte multe aspecte.

Într-o ordine absolut aleatorie ca importanță, unul dintre aceste aspecte face referire la prețul atractiv de vânzare a recoltei. Dintotdeauna fermierul a hotărât în favoarea culturilor care i-au umplut buzunarele. Rapița nu este doar prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci îi și asigură o vânzare rapidă, evitând astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei.

Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale. Rapița este recunoscută ca fiind o cultură „asiguratoare‟ în acest sens. Recoltându-se la începutul verii, reușește să evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de 8 frunze, stadiu unanim recunoscut ca „prag fenologic optim‟ pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult de-atât, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă.

În privința altor fenomene apărute ca urmare a schimbărilor climatice, precum ierni cu geruri extreme (-24°C), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer, care a „confecționat‟ hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli precum Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați, PR44W29, cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa, sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi, cu creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an PT 264, PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp, produse ce susțin deplin mesajele campaniei Pioneer: „Cultivă rapița fără pierderi!‟

Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 august) susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezultate excepționale.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță. Aceasta, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță. Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță, se impun: o tehnologie corect aplicată, asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve, numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți de altfel de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate.

În această primăvară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate a culturii la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15°C, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (4 frunze). Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primăvară nu depășesc 5% pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt cauzate în mare parte de băltiri apărute încă din toamnă, de fenomene de „descălțare‟ ca urmare a unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă în acest an a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață ne conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat că doar 60-70% din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante/m2. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapiță este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă: eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea terenului pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni.

Câmpurile înflorite pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai căutate de către apicultori datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, procentul ridicat în omega 3, îl recomandă de a fi foarte utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (cca 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursă de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui milion de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină‟, de câțiva ani, cea mai profitabilă dintre culturi.

Dr. ing. Tomel Petrache

DuPont Pioneer – Expert Agronom

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 32-33