Ele au primit diferite denumiri, de culturi secundare, covor vegetal, culturi intermediare, ba chiar culturi strategice.

În țara noastră este o practică mai veche în acest domeniu. Încă din anii ’70-’80, când suprafețele irigate depășeau 3 mil. ha, prof. univ. dr. doc. Nicolae Hulpoi, care a înființat și condus primul sector de cercetare din România în domeniul culturilor irigate, la INCDA Fundulea, atrăgea atenția asupra necesității menținerii perimetrelor irigate „permanent verde“.

Aceasta constă în realizarea culturilor în miriște (culturi duble, cultura a II-a) de porumb, soia, fasole, floarea-soarelui, soiuri și hibrizi foarte timpurii, pentru boabe sau culturi de plante pentru siloz. Semănate la sfârșitul lui iunie – început de iulie, în miriștea de orz, grâu, rapiță, mazăre etc., acestea reușeau ca până toamna târziu să realizeze producții destul de bune.

Motivarea acestor culturi, în afară de aspectul economic că se obținea o a doua recoltă, fără mari cheltuieli, consta în aceea că se folosea o bună parte din energia solară în procesul de fotosinteză, pe perioada de vară-toamnă, și se crea masă vegetală, se valorifica restul de îngrășăminte neconsumate complet de cultura principală, se evita levigarea substanțelor nutritive ușor solubile și, foarte important, se prevenea sărăturarea secundară a solului.

Rolul culturilor verzi are multe similitudini cu culturile duble, la care se adaugă altele, după cum urmează:

- Reține apa din ploi și mai ales din zăpezi, asigurând o bună aprovizionare a solului cu apă și evitând eroziunea solului. Prezența acestor culturi peste iarnă asigură depunerea unui strat uniform de zăpadă pe teren. Se știe că fiecare strat de 10 cm de zăpadă asigură 300 m3/ha apă care se infiltrează în sol.

- Valorifică îngrășămintele rămase neconsumate de cultura principală, precum și nitrații formați, preve­nind astfel levigarea lor și redându-le solului odată cu încorporarea în sol a plantelor respective.

- Contribuie la reducerea îmburuienării prin ocuparea și acoperirea terenului, precum și a rezervei de agenți fitopatogeni și dăunători.

- Participă la creșterea biodiversității, la protejarea și înmulțirea agenților polenizatori.

- Protejează și ameliorează structura solului. Picăturile de ploaie lovesc agregatele structurale ale solului descoperit pe care le sparg deoarece apa pătrunde prin capilare în interiorul agregatelor și, eliminând aerul cu presiune, provoacă spargerea acestor agregate, rezultând prăfuirea solului cu repercusiuni în astuparea porilor și formarea crustei.

- Prezența covorului vegetal realizează o ușoară umbrire a solului în perioada arșițelor din timpul verii și temperatura la nivelul solului este cu 4-6°C mai mică, favorizând o activitate normală a microorganismelor din sol. Totodată, transpirația acestor plante participă la reducerea temperaturii deoarece, pentru transformarea a 1 g de apă în vapori, se consumă 536 de calorii.

- În caz de necesitate, plantele respective se pot folosi și ca furaj.

Culturile verzi se înființează imediat după recoltarea culturilor principale, în perioada de vară sau în toamnă până la 1 octombrie.

Terenul se pregătește corespunzător cerințelor culturilor care se vor înființa în primăvara anului viitor.

S-a realizat un utilaj special – APV – folosit la pregătirea solului și însămânțarea culturilor verzi.

În primăvară culturile respective se desființează până la 31 martie fie putrezind singure pe perioada de iarnă, fie prin erbicidare.

Cultura principală se va însămânța în cultura intermediară.

Sunt recomandate diferite specii de plante pentru înființarea culturilor verzi, însămânțate fie singure, fie câte două specii în amestec, ceea ce este indicat.

Diferite companii recomandă amestecuri astfel:

• Muștar 58% plus rapiță de primăvară 42% = 15 kg/ha sămânță.
• Secară 73% plus rapiță de primăvară 27% = 50 kg/ha sămânță.
• Secară 91% plus măzăriche 9% = 50 kg/ha sămânță.
• Muștar 71% plus facelia 29% = 15 kg/ha sămânță.

Asemenea culturi sunt cu atât mai indicate în zonele de interes ecologic.

Desigur că amestecurile cu secară se vor folosi în zonele mai nordice, cu climat mai rece și umed.

Avantajele culturilor verzi îi determină pe toți cultivatorii să treacă neîntârziat la înființarea acestora.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 18-19