Cum a scăpat vița-de-vie din înghețul de la jumătatea primăverii?

Specialiștii stațiunilor de cercetare din viticultură au verificat plantațiile din zonele lor de activitate după episodul de zăpadă, îngheț și brume târzii din perioada 19-25 aprilie. Directorul dr. ing. Marian Ion, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, a declarat că „starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună, cu excepția unor suprafețe, minore ca întindere, amplasate la șes și la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi cuprinse între 15-100%. O situație aparte o prezintă plantațiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în unele plantații amplasate pe versanți, unde pagubele sunt de până la 60%“.

– Dle director, vorbind despre Moldova, știm că plantațiile din podgoria Hușilor n-au fost afectate, deși nordul a fost sub viscol și zăpadă.

– Colegii noștri de la Iași ne-au transmis că, în podgoriile din partea de nord a Moldovei (centrul viticol Copou-Iași), în zilele de 20 şi 21 aprilie au fost ninsori abundente, însoțite de vijelie și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al vârfurilor lăstarilor și al frunzulițelor tinere, prag menționat în literatura de specialitate la -0,2 şi -0,3°C. În următoarele zile s-au menținut valorile negative ale temperaturilor minime la nivelul solului, ceea ce a condus la apariția brumei. S-au consemnat pierderi de producție de 95 % la soiurile pentru vin Fetească albă (13,55 ha) și Muscat Ottonel (7,02 ha), amplasate pe văi și de 70% la soiul pentru struguri de masă Chasselas dore (3,0 ha). E adevărat, soiurile au fost afectate și de înghețul din ianuarie și februarie, pornirea în vegetație bazându-se doar pe mugurii situați pe coardele de bază. Brumele au afectat lăstarii porniți, refacerea butucilor fiind posibilă doar din mugurii dorminzi. Vorbim însă de o suprafață de 20,57 ha afectată aproape în totalitate. Celelalte soiuri existente în cultura la SCDVV au suferit mai puțin. În plantațiile viticole din podgoriile Cotnari și Huși condițiile climatice au fost asemănătoare, dar aici nu s-au semnalat pierderi de producție. La Odobești, temperaturile negative au afectat lăstarii principali și implicit producția de struguri în plantațiile viticole situate pe amplasamente limitrofe pădurilor, la șes precum și la plantațiile viticole tinere cu formă de conducere semiînaltă și înaltă, dar pierderile n-au fost încă estimate la dimensiunea lor reală. În zona de sud și sud-est a Moldovei (podgoria Dealul Bujorului) au fost -3,4°C, deci lăstarii principali și implicit producția de struguri au fost afectați în proporție de 15-90%, în funcție de soi și amplasare.

– Vreme severă, cu temperaturi care au coborât la -7°C, a fost în Transilvania, deci ne-am aștepta ca acolo să se fi semnalat pierderi mari.

– Noi avem date despre zona centrală, din podgoria Târnave (Jidvei, Tauni, Cenade, Sona, Blaj) și cunoaștem că sunt pierderi pe 7% din suprafața de 2.500 ha. Au fost afectate plantațiile amplasate pe șes și pe văile râului Târnava Mica, cu pierderi estimate între 20-60%. În vest, în plantațiile din podgoria Miniș-Maderat – pe văi sunt amplasate doar soiuri de vin (albe și roșii) – s-au înregistrat pagube în procent de 15%. Nu a fost cazul de pierderi la plantațiile de pe versanți sau platouri.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 24