Rolul porozității în îmbunătățirea fertilității solului
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Agrotehnica
În funcție de tipul solului, de textura și structura acestuia, dar și de modul cum este lucrat, spațiile libere din sol pot varia foarte mult.
Prin urmare, când ne referim la porozitatea solului avem în vedere aceste spații care mențin în stare de echilibru volumul de apă și de aer din sol.
Aerul și apa sunt factorii care, alături de elementele nutritive, care și ele sunt condiționate de primii doi factori, reprezintă condițiile de bază pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, pentru activitatea microbiologică din sol.
În sol se găsesc porii din interiorul agregatelor structurale care pot fi mici (cu aspect poros), mijlocii (spongios) sau mari (cavernos), dar și porii dintre agregatele structurale care, la rândul lor, pot fi cu fisuri mici, cu fisuri mijlocii (sol crăpat) sau cu fisuri mari (sol spintecat).
Porozitatea totală a solului poate avea valori de 48-60% din masa solului, din care porozitatea capilară (30-36% și porozitatea necapilară (de aerație) 18-24%.
Porozitatea de aerație este socotită deficitară când are valori de 6-10%, moderată la 11-22% și bună când reprezintă 23-30% din spațiile solului. Porozitatea se consideră favorabilă creșterii recoltelor atunci când porii solului sunt ocupați 2/3 cu apă și 1/3 cu aer.
Schimbări radicale în porozitatea solului au loc atunci când se execută arătura:
– porozitatea capilară înainte de arătură = 26,1%, iar după arătură =18,3%;
– porozitatea necapilară înainte de arătură = 11,2%, iar după arătură = 42,5%.
Desigur că prin așezarea naturală a solului, după cca 2 săptămâni, se revine la porozitatea normală sau această așezare a arăturii se poate grăbi prin lucrări cu grapa stelată sau tăvălugul.
Când spațiul lacunar (porozitatea) din sol crește de la 30 la 50% permeabilitatea solului crește de 5-7 ori, cu efecte negative împotriva apei din sol.
Mărimea spațiilor libere din sol depinde de gradul de afânare, respectiv de tasare a solului care se pot exprima prin densitatea aparentă (Da) care reprezintă raportul între masa unui corp poros și volumul total al acestuia. Se consideră ca optimă valoarea Da de 1,20-1,30 g/cm3.
Solul proaspăt arat este foarte afânat și are Da de 0,8-1,0 g/cm3. Solul așezat este cele mai favorabil culturilor agricole și are Da 1,0-1,4 g/cm3.
Nitrificarea se desfășoară în condiții optime la Da de 1,11-1,45 g/cm3. Sistemul radicular se dezvoltă nestingherit la Da de 1,07-1,45 g/cm3.
Solul tasat are Da mai mare de 1,50 g/cm3 și aici circulația aerului, apei și creșterea rădăcinilor sunt stânjenite.
Cel mai puțin corespunzător culturilor agricole este solul compactat la care gradul de tasare se manifestă și în adâncime și are Da cu valori peste 1,60 g/cm3.
Porozitatea solului este considerată foarte mică, mică, mijlocie, mare conform valorilor:
|
Porozitatea totală (%) |
Porozitatea de aerație (%) |
foarte mică |
sub 45 |
sub 5 |
mică |
45-50 |
5-12 |
mijlocie |
50-55 |
12-20 |
mare |
55-60 |
20-30 |
Se apreciază că, atunci când porozitatea (spațiul lacunar) depășește 58%, apa se infiltrează prea repede în adâncime, peste nivelul de creștere al rădăcinilor, aerul se primenește prea des și intensifică evaporarea apei din sol, precum și mineralizarea humusului.
În terenul neafânat, când oxigenul scade sub 5%, respirația rădăcinilor scade, iar la 1% se oprește. De asemenea, când concentrația CO2 crește la 2-3%, respirația rădăcinilor se oprește.
În terenul tasat pe stratul 0-30 cm creșterea rădăcinilor la sfecla de zahăr este stânjenită:
Valorile densității aparente |
1,38 g/cm3 |
1,43 g/cm3 |
1,47 g/cm3 |
1,50 g/cm3 |
Nivelul producției de rădăcini |
100% |
77% |
69% |
55% |
La fel, reducerea porozității solului influențează negativ creșterea sistemului radicular la porumb, redus cu 41%, și la floarea-soarelui, redus cu 49%, și bineînțeles, în mod corespunzător scade și producția.
Prin urmare, prin toate mijloacele să fie evitate acțiunile care duc la tasarea-compactarea solului, pentru menținerea unui grad de afânare în limitele Da de 1,0-1,4 g/cm3, când regimul aerohidric, termic și de nutriție sunt optime pentru plante.
Prof. dr. ing. Vasile Popescu
Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 16-17
Articole înrudite
-
Utilaje agricole – un salt cât o generație... De la animale de povară la sateliți
-
Păstrarea rezervei de apă în sol, esențială pentru recolta următoare
in Agrotehnica -
Recoltarea culturilor de vară și dezmiriștitul, executate în flux continuu
in Agrotehnica -
Un sol plin de viață este foarte fertil
in Agrotehnica -
Speranță pentru ultimii 20 de arbori Karomia gigas din lume
in Magazin -
Rolul stratului de mulci la îmbunătățirea fertilității solului
in Agrotehnica -
Ferestrele iernii favorabile încheierii lucrărilor solului
in Agrotehnica -
Solul populat cu râme = sol fertil
in Agrotehnica -
Avantajele sistemelor conservative de lucrări neconvenționale ale solului
in Agrotehnica -
Proiect național: BIOCHAR oferă soluții inovative pentru îmbunătățirea calității solului și reducerea poluării mediului
in Actualitate
Articole recente - Lumea Satului
- Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile
- PT303 - hibridul fermierilor campioni la rapiță
- 40 de femei înscrise în programul TalentA 2022
- Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea)
- Ambiția lui Alexandru Stamatin: „Sper ca în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top“
- Crama Metamorfosis sau despre metamorfoza vinului românesc
- „Creșterea oilor, optimă pentru nevoile noastre“
- Efectul șrotului de rapiță asupra inflamației și stresului oxidativ la purcei după înțărcare
- Ambrozia, o buruiană care și-a găsit leacul
- APIA: Acordarea plăților în avans - Campania 2022