Agrotehnica 16 Martie 2017, 13:53

Legume protejate

Scris de

În fiecare gospodărie sunt legume protejate, realizate fără riscuri climaterice. În prezent, în lume 30% din producţia de legume se produce sub plastic; cele mai mari suprafeţe sunt în SUA (21.000 ha), în Franţa (11.350 ha), iar în Italia (25.000 ha) întreaga suprafaţă este cultivată în zona de sud, caldă.

Folosirea materialelor din plastic în legumicultură s-a extins în toate ţările cultivatoare de legume, deschizând drumuri noi în agrotehnică și oferind condiţii favorabile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de legume, pepeni şi căpşuni de prima apariţie tot anul.

Cultivatorii din bazinul legumicol Buzău dispun de o experienţă îndelungată, de 30 de ani, în folosirea maselor plastice în producerea de legume proaspete şi de cea mai bună calitate prin înfiinţarea culturilor de bază, asociative și succesive, folosind sere şi solarii, folie perforată utilizată în câmp și solarii, tunele mici cu arce de lemn, sârmă ş.a. Aşa se face că, în perioada de iarnă, găseşti în pieţele din Buzău spanac, salată, ridichi de lună, verdeţuri, iar primăvara, varză timpurie pentru piaţa locală şi export, iar vara se obțin legumele termofile, tomate, ardeioase, căpșuni, cartofi forțați prin preîncolțire.

În perioada 1968-1990 stațiunea cu profil legumicol împreună cu Uzina Romcarbon au creat folia perforată şi experimentat mai multe tipuri de solarii, au stabilit tehnologiile de producţie, iar întreprinderea de legume-fructe a sprijinit producătorii cu fonduri de investiţii pentru construirea a peste 250 ha de solarii şi amenajarea anual a 500 ha de culturi acoperite cu folie perforată, ceea ce a permis ca judeţul Buzău să fie un exportator de varză timpurie, castraveţi şi tomate timpurii, în extrasezon. Protejarea legumelor în construcţii tip tunel și folosirea foliei perforate sunt de actualitate pentru micii producători, iar recenta Hotărâre de Guvern privind acordarea de subvenţii de 3.000 euro pentru cultivarea a minimum 1.000 mp cu tomate cultivate în extrasezon este un stimulent pentru a cultiva tomate protejate. De când suntem în UE, producerea de legume în serele de sticlă a devenit o afacere nerentabilă din cauza energiei foarte scumpe, a iernilor aspre, a căderilor de zăpadă după plantare (cultura în solarii tip MATCA distruse anual de ger şi vânt). Serele acoperite cu plastic nu şi-au dovedit eficienţa, din ele recoltăm legume foarte târziu și nu se acoperă cheltuielile de investiție și cele anuale.

Putem obține legume, pepeni, cartofi preîncolţiţi, căpşune plantate vara şi chiar tomate, producţii non stop, tot timpul anului prin folosirea combinată a solariilor tip tunel şi a foliei perforate. Dacă vă uitaţi la ţările mediteraneene, folosesc în primul rând aceste tehnologii ieftine în solarii şi livrează în centrul şi nordul Europei legume, pepeni căpșuni mult înaintea celor produse în câmp. În anul 1973, după o vizită la expoziția internaţională din Milano unde s-au prezentat mase plastice folosite în agricultură pentru diferite culturi, dar și tipuri de solarii, am văzut și preluat un proiect pe care împreună cu uzina de mase plastice l-am adoptat la condițiile țării noastre, iar Stațiunea legumicolă din Buzău a stabilit tehnologia de producție folosind în tunel folia perforată, tunele mici, irigarea prin picurare, mulcirea pe rândul de plante cu folie.

Folia perforată este o peliculă groasă de 0,08 mm, cu 400 perforaţii pe mp, tăiate rotund, cu diametrul de 1 cm, tăieturi incomplete, făcute pe numai ¾ din lungimea cercului, astfel că perforațiile sunt prinse și se mișcă în sus și în jos, în funcție de circulația gazelor: ziua, când temperaturile cresc dinspre sol spre atmosferă, sunt ridicate, iar seara se închid. Dacă noaptea îngheață în atmosferă, vaporii de apă acumulați peste zi devin cristale de gheață, o peliculă ideală pentru ca sub folie să se păstreze o temperatură pozitivă. Folia asigură și protecție în caz de calamități. Iarna, când vântul rupe folia de pe solar și ninge, acolo unde există folia perforată în solarii răsadul nu se distruge. Dacă se va proteja și cu tunele mici, individuale cu folie normală groasă de 0,20 mm, pericolul de îngheț dispare. În Buzău, ninsorile, vântul puternic după plantare nu au rupt solariile tip tunel.

În ultimii ani, cu fonduri europene de peste 2 milioane euro/ha, s-a construit tipul de sere cu plastic japonez-olandez-francez (denumirea este de la țara de origine, la care s-a renunțat de-a lungul timpului ca fiind nerentabile), cu cheltuieli de producție foarte mari, dar noi continuăm să consumăm legume, căpșune și pepeni tot din Grecia, Spania și Olanda.

Prin programul Submăsurii 4.1, fermelor familiare li se acordă fonduri pentru construirea a 0,1 ha solarii. Aceste fonduri trebuie să fie folosite pentru construirea de solarii tip tunel, aplicând tehnologia care folosește și folia perforată. În cele ce urmează vom prezenta elementele componente ale unui tronson (modul) de solar tip tunel care se construiește lângă casa familiei.

Un modul are o lățime (deschidere) de 5,2 m și o lungime de 60 m, deci o suprafață activă de 312 mp. Pe o suprafață de 1.000 mp se pot monta circa 3 tunele, având între ele o zonă de 1 m. Tunelul are o înălțime la coamă de 2,7 m, ceea ce permite să cultivi după scheme verificate orice cultură înaltă, folosind utilaje corespunzătoare, decontate din fonduri europene.

Arcele se montează la 2,5 m, între ele vor fi trei lonjeroane pentru fixare, arcele, lonjeroanele, țărușii se confecționează din țeavă de construcții de 37 mm de preferat vopsită.

Materialele necesare pentru un tronson lung de 60 m și lat de 5,2 m, cu o desfășurare de 10 m, sunt:

  • o ţeavă neagră de construcții de 37 mm;
  • 26 de arce cu 260 m lungime;
  • câte trei lonjeroane de 60 m, deci 180 m;
  • 62 de țăruși de 0,3 m fiecare;
  • total țeavă, 550 m lungime.

Arcele se pot executa în gospodărie de către un specialist care construieşte un banc de lucru pentru îndoirea la rece a ţevilor de 37 mm, restul fiind sudură. Pentru o suprafață de 260 mp este nevoie de folie groasă de 0,2 mm. Un kg are 5 mp, deci pentru 260 mp sunt necesare 52 kg. Folia desfăşurată se prinde lateral prin îngropare, de-a lungul tunelului se montează câte două sârme, una sub folie şi alta peste folie, cu copci între ele, în total sârma galvanizată fiind de 2,8 mm = 100 kg. La Buzău se produce şi banda de polipropilenă care se montează peste folie în cruciş legată de ţăruşi, alternativ (se montează două benzi), se folosesc în total 8 kg pe tronson.

Preţuri:

  • Valoric ţeavă de 37 mm 550 m x 25 lei / m = 13.750 lei.
  • Folie plastic de 0,2 mm 52 kg x 12 lei/kg = 624 lei (se înlocuiește în fiecare an).
  • Banda de polipropilenă 8 kg x 10 lei/kg = 80 lei (din 5 în 5 ani ).
  • Sârmă galvanizată de 2,8 mm 100 kg x 10 lei/kg = 1.000 lei.
  • Total pentru un tronson de cca 300 mp = 15.500 lei (300 euro) din fond european.

Pentru culturile care se recoltează după 1 aprilie:

  • cartofi preîncolţiţi;
  • căpșuni plantate vara anterioară;
  • varză soiuri timpurii;
  • tomate soiuri timpurii.
  • pepeni. Pentru culturile care s-au înființat în februarie-martie vom folosi în plus folie perforată, pusă după plantare, câte 4,5 kg /tronson x 12,5 lei/ kg = 57 lei;
    • TOTAL pentru 1.000 mp solarii tip tunel: 45.000 lei sau 10.000 euro.

Submăsura 4.1 și Ferma Familiară acordă pentru cultura căpșunului în solarii 12.000 euro, din care fonduri eligibile 50-90% în primul an, în anii următori cheltuielile fiind mici pentru acoperit și mari pentru tehnologie.

Scheme de plantare şi eficienţa culturilor folosind numai folia perforată pentru cultura de legume cu talie mică.

legume protejate tabel 1

legume protejate tabel 2

Schema de cultivare în solarii tip tunel CULTURI LEGUME TERMOFILE, dar şi cu talie mică (folie pe solar, tunele mici, folie perforată).

Tehnologiile de producţie vor fi prezentate în alte articole

Petre EREMIA

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 22-23-24


Vizualizari 4307
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti