ipso martie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Mar 2021

Sămânța românească certificată - competitivă, dar nefinanțată

Sămânța românească certificată - competitivă, dar nefinanțată

Există interese ca România să devină o piață de desfacere și atât. Și iată cum astăzi teoria conspirației se transformă sub ochii noștri în realitate. Fiecare pilon de susținere a sectoarelor economice prospere este dărâmat, iar agricultura nu a scăpat de acest asediu mascat sub paravanul bunelor intenții. Ușor, ușor s-a implementat în conștiința fermierilor că rasele românești nu mai sunt bune, că sămânța din laboratoarele cercetării autohtone nu mai rodește în pământul românesc. Așa că importăm rase străine, chiar dacă se dovedesc bune doar pe generații scurte, și folosim materialul semincer al amelioratorilor străini. Între timp, cercetarea românească agonizează din lipsă de fonduri. Într-un interviu despre activitatea Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor și despre importanța seminței certificate, Mihai Popescu, directorul institutului, spune că în rețeaua de testare a ISTIS cercetarea românească și-a dovedit competitivitatea. Și totuși... pentru unii este mai bine ca sămânța românească să se ofilească pentru ca cea străină să înflorească.

Testare corectă = siguranță alimentară

– Dle director, misiunea pe care o are Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor este esențială pentru agricultura din România. Ce presupune activitatea dvs.?

– Într-adevăr, pentru că siguranța alimentară a unui stat constă, în primul rând, într-o testare corectă a soiurilor. Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor este singura instituție de specialitate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii care desfășoară trei activități: testarea și înregistrarea soiurilor, administrarea colecției de referință (singura bancă de semințe din România) și protejarea juridică a soiurilor nou create prin care se asigură brevetarea lor. Ne desfășurăm activitatea în 24 de centre teritoriale, vorbim de aproximativ 984 de hectare de teren, care acoperă o zonă pedoclimatică variată a României. Acestea sunt dotate cu utilaje moderne specifice câmpurilor experimentale și pentru culturile de uniformizare.

– Institutul pe care îl conduceți are putere de decizie privind soiurile care ajung în piață. Aici se hotărăște dacă rezultatele cercetării ajung în mediul economic.

– La noi apelează marii producători de semințe și amelioratori și aici vorbim și despre companiile străine care vor să comercializeze material semincer în România. După foarte mulți ani de cercetare în laboratoarele lor trebuie să treacă prin această etapă de testare pentru a putea comercializa și produce în continuare sămânță certificată. Această testare se face în câmpurile din rețeaua ISTIS, prin depunerea unor cereri, iar evaluarea durează aproximativ doi ani cu condiția ca soiul să depășească lotul martor. În situația în care acest lucru nu se întâmplă se mai acordă încă un an și după această perioadă, în funcție de rezultate, soiul poate intra în ședința de omologare care are loc la sediul ISTIS și la care participă reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, experți ai Institutului și profesori universitari. Apoi se publică în Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România și se emite un certificat. În funcție de dorințele amelioratorului se poate face și cerere de brevetare prin care se acordă un certificat de protecție juridică a soiului nou creat. În 2016 au fost 164 de soiuri nou create. Numărul soiurilor noi este strâns conectat cu cererea de pe piață și cu activitatea de cercetare, dar este în creștere față de anii precedenți.

Soiurile românești? Puține

– Cât de important este ca fermierii să folosească sămânță certificată?

– Pe lângă faptul că facem testarea soiurilor, noi utilizăm sămânță certificată pe terenurile de uniformizare. Aproape o treime din suprafața fiecărui centru este ocupată de platforma experimentală, iar restul culturilor sunt în uniformizare pentru a asigura rotația culturilor. Principalul avantaj al folosirii seminței certificate este randamentul culturii, se va obține o producție superioară, atât calitativ, cât și cantitativ. La platforma experimentală de la centrul Negrești, pe 12 iunie 2016, am organizat un eveniment în care fermierii au vizitat câmpurile experimentale și au văzut, prin prisma rezultatelor obținute acolo, importanța seminței certificate. Un număr tot mai mare de fermieri, chiar și în gospodării, încep să folosească sămânță certificată. Noul PNDR are și o măsură în care acordă un punctaj celor care au cel puțin un procent de minimum 5% de sămânță autohtonă certificată. Este totuși greu de stabilit în procente câți dintre fermierii români folosesc sămânță certificată.

– România tinde să devină o piață de desfacere pentru companiile străine. Ce se întâmplă așadar cu sămânța românească certificată?

– Din păcate, numărul soiurilor românești nu este atât de mare raportat la volumul de testare pe care îl avem. Din ce în ce mai multe stațiuni de cercetare își reduc, din cauza lipsei fondurilor, sfera de creare a unor soiuri noi. Tind să cred că până la urmă se vor lua măsuri pentru stimularea cercetării. Avem potențial și oameni cu o vastă experiență în laboratoarele de cercetare, dar trebuie creat un cadru procedural propriu fiecărui institut, astfel încât să se axeze pe un anumit specific. Sămânța românească este adaptată pedoclimatic, este rezistentă la boli și dăunători, iar rezultatele extraordinare ale cercetătorilor români sunt confirmate prin testarea noastră. Nu am avut probleme cu soiurile românești, sunt foarte competitive în raport cu cele create de amelioratorii externi. Dar...

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 24-25

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului