Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Județul Teleorman, la cumpăna dintre anii agricoli

  • Publicat în Agrotehnica

Chiar dacă la prima vedere nu este atât de faimos precum Ialomița, Călărași sau Brăila, judeţul Teleorman este totuși o regiune cu o pondere însemnată în producția agricolă a României. Pe lângă potențialul însemnat în domeniul culturii mari, acest județ conține și importante bazine legumicole. Așezarea pe malul Dunării îl face interesant și din punct de vedere al comerțului cu cereale. Iată numai câteva dintre motivele pentru care am dorit să stăm de vorbă cu doamna Veronela Pantalie, directorul Direcției Județene pentru Agricultură, la cumpăna dintre anii agricoli.

Plantele medicinale, tot mai vizibile pe harta culturilor

„Suprafața agricolă a județului este, conform datelor DAJT, de 497.674 ha, dintre care nu mai puțin de 455.865 ha teren arabil“, ne-a spus doamna Pantalie. Terenul a fost utilizat astfel: 268.460 ha pentru cultivarea cerealelor pentru boabe, 129.790 ha pentru plante uleioase, respectiv rapiță și floarea soarelui, 33.510 ha pentru nutrețuri, iar 9.968 ha pentru loturi de producție seminceră. Legumele au crescut pe 1.413 ha de grădini și pe alte 5.433 ha de legume în câmp și solarii.

Un aspect aparte este cultivarea, pe o suprafață de peste 33.200 ha, a plantelor medicinale. „Există o societate care are un contract cu HOFIGAL și le furnizează acestora cantități importante de materie primă. După ei s-au luat și numeroși producători individuali. Această cultură este una destul de scumpă, pentru că majoritatea lucrărilor se fac manual și este o cultură pretențioasă. Cele realizate la noi se încadrează în categoria bio. Cu toate acestea, suprafața ocupată de aceste culturi a înregistrat o creștere însemnată față de anii trecuți“, apreciază directorul DAJ Teleorman.

O altă noutate este că, în ultimii ani, micii producători au început să își înființeze livezi, lucru mai puțin obișnuit în zonă. În partea de nord a județului a existat chiar o încercare de realizare a unei livezi de migdali. Din păcate, din cauza secetei, livada a rămas cu goluri, căci mulți puieți nu s-au prins. Fermierul, însă, a cerut autorizație pentru a replanta în această toamnă.

Privind cu jind la Dunăre

În ceea ce privește rezultatele, la grâu și la orz s-au situat în jurul mediei multianuale: aproximativ 3 t/ha. La floarea soarelui s-au obținut 1,7 t/ha, iar la porumb numai 2,7, conform rezultatelor provizorii. Aceste două din urmă culturi au fost puternic afectate de secetă. „La porumb s-a obținut o producție sub jumătate față de anul trecut. A fost un an foarte ciudat. Pe de o parte, în primăvară mulți fermieri au semănat târziu, din cauza ploilor. Apoi a început seceta, iar porumbul a prins toată perioada de secetă“, explică Veronela Pantalie.

În ceea ce privește irigațiile, deși Dunărea reprezintă limita de sud a județului și există și UAI-uri, nu s-a mai irigat din 2010. Motivul îl reprezintă prețul crescut al apei. „Asta chiar și în condițiile în care au existat și câteva UAI care au fost modernizate în cadrul Măsurii 1.2.5. Fermierii ar vrea irigații, dacă s-ar putea, dar nu își pot permite“, apreciază conducătoarea Direcției Agricole.

Desigur, ca peste tot, a existat și o excepție, respectiv o suprafață de 302 ha, la Zimnicea, plantată cu tutun. „Fiind o cultură foarte bine plătită, proprietarilor probabil că le-a convenit să irige“.

În concluzie, fermierii teleormăneni nu au rămas decât cu privitul Dunării. Și poate, cu un pescuit sportiv în clipele de răgaz...

Grâul, ca emblemă...

Dacă ar fi să numească o cultură reprezentativă pentru județ, dna Pantalie ar alege-o pe cea de grâu, pe care o consideră emblematică atât prin suprafața alocată, cât și prin producția obținută. „Asta cu toate că și suprafața cultivată cu rapiță a crescut mult în ultimul an“.

În Teleorman există peste 600 de exploatații mai mari de 50 de hectare. Cea mai renumită firmă din domeniul agriculturii este InterAgro, aparținând miliar­darului Ioan Nicolae. Caracteristic acestui concern este multitudinea de culturi pe care le practică. În acest an, pe lângă culturile tradiționale, de cereale și floarea soarelui, a cultivat tutun și multă lucernă.

Ajutorul „de minimis“ produce efecte

Un pas înapoi în ceea ce privește dezvoltarea agricolă a județului Teleorman s-a înregistrat în domeniul zootehniei. „Au dispărut marile complexe care existau odată în Teleorman. „Acum mai există doar un complex la Zimnicea și o fermă de porci la Salcia“, ne-a spus doamna Pantalie. Cu toate acestea există o tendință de revenire, căci, în încercarea de a da plusvaloare produselor, marii fermieri au început să facă și ceva zootehnie.

„Cele mai puternice semnale vin însă din partea micilor producători, care au început să crească efectivele de ovine. Cred că este și rezultatul implicării statului, prin acordarea ajutorului de minimis. Există solicitări pentru achiziționarea a 80 de berbecuți, în ultimele săptămâni“, consideră directorul DAJT. Această dezvoltare și-ar putea avea rădăcinile într-o veche tradiție a zonei, căci brânza de Teleorman, ca și oaia cu cap negru, erau emblematice pentru județ.

Pe lângă secetă, și grindina!

„În ultimii doi ani, cea mai mare problemă a agriculturii din zona Teleormanului a fost seceta extremă. Anul acesta, însă, a fost și primul an în care ne-am confruntat și cu grindina. Suprafețe întinse au fost afectate de acest fenomen. Până acum, doar mici suprafețe erau afectate“, adaugă Veronela Pantalie la bilanțul anului agricol.

Cei mai afectați de grindină au fost legumicultorii din cele trei mari bazine legumicole ale județului: Peretu, Cervenia și Dorobăneasa.

Mai ales în Peretu, legumicultura s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă. Există o tradiție în cultura cartofului timpuriu, urmat apoi, ca și culturi succesive, de varză și mai ales, ardei. „Au apărut multe solarii noi, iar oamenii de acolo sunt foarte muncitori. E îmbucurător că sunt și destui tineri printre ei, care au propriile lor ferme“, spune interlocutoarea mea. „Din păcate, legumicultorii nu au unde să își desfacă marfa. De obicei, merg la București unde o vând en-gros. Prețul obținut, însă, este foarte mic“, încheie domnia-sa.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 10-11