reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Soiurile de grâu, cele mai apreciate creații ale INCDA Fundulea

Chiar dacă se află în competiție permanentă cu multinaționalele care au posibilitatea de a pune la dispoziția fermierilor soiuri și hibrizi tot mai competitivi, Institutul de Cercetare și Dezvoltare Agricolă de la Fundulea se poziționează în topul alegerilor agricultorilor români atunci când vine vorba despre cultura grâului. Rezultatele cercetării, chiar și în condițiile dificile din ultimii ani, îi determină pe fermieri să aleagă soiuri omologate la Fundulea. Și pe bună dreptate, spun unii, dacă ar fi să analizăm producțiile. Am încercat să aflăm în ce stadiu se află cercetarea agricolă în acest moment, dar și care sunt soiurile de grâu cultivate și apreciate nu doar la nivel național, iar concluziile nu pot fi decât îmbucurătoare.

Valoare recunoscută în țară și peste hotare

Dacă la alte specii rezultatele cercetării agricole românești nu se ridică la nivelul cerințelor agricultorilor, în ceea ce privește soiurile de grâu lucrurile stau exact pe dos. În majoritatea fermelor mari, unde se investește în tehnologii de cultură, predomină însămânțările cu soiuri create de cercetătorii de la Fundulea. Ba mai mult, conform domnului dr. ing. Marian Verzea – director general INCDA Fundulea, două treimi din pâinea țării provin din sămânța omologată la Institut. Tot dumnealui punctează faptul că aceste rezultate nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă ani de cercetare și testare: „An de an propunem noi creații și acest lucru este rezultatul cerințelor din ferme, dar și schimbărilor climatice. Deci trebuie să fim pregătiți să ieșim pe piață, una liberă de altfel, cu soiuri profitabile deoarece nu putem miza pe nimic altceva decât pe competitivitatea lor“, a punctat directorul general al INCDA.

Soiurile de grâu sunt apreciate și în țări precum Argentina sau Ungaria, iar în acest moment sunt mai multe creații în curs de testare și în Republica Moldova. Cele mai multe soiuri omologate se află pe lista Turciei, Flamura 85 și Dropia fiind cele care se cultivă de ceva vreme pe o suprafață semnificativă. Tot pe piața turcă a fost omologat anul trecut și soiul Glosa, iar în acest moment alte 4 soiuri sunt în curs de testare și înregistrare. Iar despre acest aspect domnul dr. ing. Verzea susține că „înseamnă nu doar o recunoaștere a muncii depuse de întreaga echipa de cercetare, ci și venituri pentru că exportăm sămânță în cantitate semnificativă și acest lucru ne ajută să continuăm activitatea.“

Regele soiurilor - Glosa

Cel mai apreciat și cultivat soi de grâu produs la Fundulea este soiul Glosa, care la ora actuală se cultivă pe aproximativ 35% din totalul suprafeței cultivate cu grâu la noi în țară. Tot Glosa se cultivă pe un număr impresionant de hectare în două mari ferme din țară, Agricost IMB și CAI Curtici. Am stat de vorbă cu directorii acestor ferme de referință pentru agricultura românească tocmai în ideea de a afla care sunt motivele pentru care mizează an de an pe grâul românesc.

Dr. ing. Lucian Buzdugan – președintele consiliului de administrație Agricost IMB: „La Fundulea se află elita cercetării românești. Aici noi, fermierii, luăm contact cu ceea ce este nou și ne dăm seama către ce soiuri ne putem îndrepta pe viitor. Avem o colaborare mai veche cu cei de la Institut, ne împărtășim din experiență și așa reușim să cultivăm în insulă tot ce este mai nou și valoros. Este cunoscut faptul că în Insula Mare a Brăilei cultivăm doar soiuri de grâu românesc. Pe primul loc este soiul Glosa, o mare realizarea a cercetării de la Fundulea, sigur urmează apoi și alte soiuri productive, cum ar fi Miranda, Izvor sau Otilia. La solicitarea noastră, poate mai devreme decât dânșii ar fi dorit, ne-au dat spre înmulțire un nou soi, este vorba despre Pitar, care are toate șansele să îmbunătățească rezultatele în ceea ce privește capacitatea proteică și, evident, cantitatea de gluten.“

Dr. ing. Dimitrie Muscă - director general CAI Curtici: „Am o colaborare excelentă cu creatorii de soiuri de la Fundulea care se bazează mai ales pe profitabilitatea economică care trebuie să existe într-o fermă. Cultiv mai ales soiuri de grâu ce provin de la INCDA Fundulea, însă vedeta este soiul Glosa care ocupă 4.300 de ha dintr-un total de 7.500 de ha cultivate cu grâu. An de an încerc mai multe soiuri, însă repet, soiul Glosa îmi place cel mai mult pentru că, de exemplu, cel care cumpără grâul de la mine nici măcar nu mai vine să îmi ceară indicii de calitate pentru că știe deja ce oferă soiul, iar mie îmi rămâne doar sarcina de a mă bate în prețuri pentru calitatea pe care o obțin.“

INCDA Fundulea

Soiul Glosa are tufa plantei semierectă, în fază de înfrăţire. Frunza steag are portul semiaplecat după faza de înflorit, iar limbul şi teaca au o cerozitate slabă în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor. Înălţimea medie a plantei este de 85-95 cm, fiind asemănătoare sau uşor superioară celei a soiurilor Flamura 85 şi Fundulea 4. Boabele sunt de mărime mijlocie, de formă alungită, au culoarea roşie şi, în condiţii normale de cultură, au masa a 1.000 de boabe de 42-43 g şi masa hectolitrică de 76-79 kg/hl. Este un soi precoce, are rezistenţă bună la cădere, este rezistent la iernare, la secetă şi arşiţă şi are o rezistenţă bună la încolţirea în spic. Soiul Glosa are rezistenţă mijlocie la rugina brună şi este rezistent la făinare şi la actualele rase de rugină galbenă.

Pitar, soiul care promite

Soiul Pitar are tufa semierectă în faza de înfrăţire, iar frunzele au portul semierect după înflorit și sunt medii ca lungime şi lăţime, acoperite cu un strat ceros puţin intens. Talia plantei este medie, cuprinsă între 80-95 cm. Spicul este de culoare albă, cu densitate medie, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semimutantă la maturitate. Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, cu formă alungită și culoare roşie. În condiţii normale de cultură, masa a 1.000 de boabe este de 42-44 g, iar masa hectolitrică de 79-82 kg/hl. De asemenea, Pitar este un soi precoce, cu rezistenţă bună la cădere, la iernare, precum și la secetă şi arşiţă. Este rezistent la Rugina brună şi Făinare şi are nivel mijlociu de rezistență la Septorioză, Rugina galbenă și Fuzarioză.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 18-19