Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reamintește proprietarilor şi deținătorilor de animale că au obligația de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

- Transporturile trebuie realizate pe timpul nopţii, sau în primele ore ale dimineţii, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului astfel încât în orice moment al călătoriei temeperatura să fie cuprinsă între 5°-30°. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

- vaci – lapte / 38 – 52 litri

- bovine / 38 litri

- cabaline / 20 – 45 litri

- porcine / 4 – 11.5 litri

- ovine / 6 litri

- păsări – curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

Sursa ANSVSA

În situația condițiilor meteorologice cu temperaturi ridicate peste media specifică zonei geografice, cu avertizare „cod portocaliu“ sau „cod roșu“, pentru asigurarea statusului de sănătate a efectivelor de animale, medicii veterinari atenționează operatorii economici care dețin exploatații cu animale și păsări, tabere de vară pentru animale, proprietarii cu animale de companie, transportatori de animale, unități care abatorizează animale, să implementeze și să respecte mai multe aspecte:

  • Să asigure adăposturi corespunzătoare pentru animale și păsări care să ofere protecție față de acțiunea directă a razelor ultraviolete nocive, precum și respectarea densității, ventilației, temperaturii și a zooigienei la parametrii optimi;
  • Să asigure normele de biosecuritate în special în exploatațiile cu porcine și păsări, precum și limitarea circulației animalelor şi a oamenilor, în şi din ferme;
  • Să asigure cantități suficiente de apă şi furaje corespunzătoare cantitativ și calitativ în funcție de specie, categorie şi stare fiziologică;

Cantitatea de apă recomandată este pentru:

♦ bovine 38 - 52 litri;

♦ cabaline 20 - 40 litri;

♦ porci 4 - 11 litri;

♦ ovine 6 litri;

♦ păsări 0,5 litri.

  • Să verifice permanent buna funcționare a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilație;
  • Să asigure echipamente de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și generatoarelor de energie electrică;
  • Să nu folosească animalele pentru tracțiune sau pentru alte activități în intervalul de timp 12.00 - 18.00, dacă temperatura exterioară, la umbră, depășește 25ºC;
  • În pășuni să se evite pășunatul între orele 10 - 18. când temperaturile sunt toride, şi să amenajeze umbrare și sursă de apă la nivelul necesarului, pentru a reduce riscul de deshidratare;
  • Să se asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale;
  • Animalele de companie (câinii, pisicile, iepurii, etc.), care sunt ținute afară, să aibă asigurată o sursă de apă potabilă, precum și adăpost corespunzător împotriva razelor solare;
  • Transportul animalelor să se efectueze numai cu mijloace de transport dotate corespunzător care să asigure densitatea și confortul necesar în funcție de specia și categoria de animale, precum și distanța la care se efectuează transportul;
  • Se va reduce densitatea animalelor în mijlocul de transport cu cel puțin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcție de specie, talie, vârstă și stare fiziologică;
  • Transportul să se efectueze numai în situații în care acest lucru se impune folosind perioada mai răcoroasă din zi, asigurându-se funcționarea sistemului de ventilație din vehicul pentru a se menține temperatura de confort termic și să se asigure planuri de urgență pentru a îngriji animalele, în funcție de necesități;
  • Să colaboreze permanent cu serviciile veterinare, pentru supravegherea stării de sănătate a animalelor și pentru intervenții operative în situații deosebite;
  • Să participe activ la efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii stabilite de medicii veterinari pentru această perioadă sau la acțiuni de necesitate (acțiuni de supraveghere a bolilor transmisibile prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, tratamente antiparazitare, examinarea apei potabile, dezinfecții, dezinsecții etc.)
  • Să fie asigurate, la nivelul unităților veterinare și la fermele comerciale, stocurile de medicamente, dezinfectante şi produse biologice necesare pentru situații de urgență;
  • Să se asigure de către autoritățile locale și fermieri colectarea, gestionarea şi neutralizarea cadavrelor și a deșeurilor animaliere;
  • Să urmărească informările și comunicările instituțiilor de specialitate despre fenomenele meteorologice prognozate;
  • Să anunțe urgent medicului veterinar, responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă, orice modificare a stării de sănătate a animalelor, precum și apariția unor modificări comportamentale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În scopul prevenirii apariției unor situații neprevăzute, în special toxiinfecții alimentare, din cauza procesării, depozitării, transportului și valorificării produselor de origine animală și vegetală în alte condiții decât cele stabilite prin legislația sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor în vigoare, operatorii care activează în diferite segmente din lanțul alimentar, dar și consumatorii trebuie să fie informați și să cunoască că alimentul (materiile prime sau produsele finite) are capacitatea și riscul cumulării de factori de contaminare, care se împart în:

  • contaminare chimică – substanțe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți.

Contaminarea alimentelor se poate produce:

- pe parcursul procesului de preparare (igiena necorespunzătoare a spațiilor, a utilajelor şi ustensilelor, modul inadecvat de păstrare, personal lucrător bolnav sau purtător al unui microorganism patogen etc.);

- în timpul cultivării legumelor și fructelor prin folosirea de îngrășăminte naturale nematurate sau dacă sursa de apă pentru irigații este contaminată;

- prin mediul înconjurător, în special când se înregistrează creșterea în exces a temperaturii şi nu este asigurat prin spații și utilaje, lanțul de frig optim de păstrare a materiilor prime, ingredientelor, produselor intermediare sau a produselor finite;

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranța produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Regulile din domeniul siguranței alimentelor pe întregul lanțul alimentar, clar definite prin acte normative, atenționează operatorii din unitățile care produc, procesează, depozitează, transportă şi comercializează materii prime și produse alimentare finite de origine animală și nonanimală că au obligația:

- să respecte normele generale de igienă și de funcționare la unitățile care procesează, depozitează, transportă și comercializează produse de origine animală și vegetală, precum și în unitățile de alimentație publică, pensiuni agroturistice, cantine, în piețele agroalimentare sau târguri și expoziții organizate ocazional;

- să respecte condițiile de depozitare și lanțul de frig, prin asigurarea temperaturilor optime de păstrare a materiilor prime, ingredientelor, a produselor intermediare sau a produselor finite, pentru a se evita un potențial risc de contaminare sau depreciere a produselor alimentare;

- să certifice cu documente și marca de sănătate condițiile de trasabilitate şi calitate pentru carne, lapte, alte materii prime și produse alimentare finite;

- să ofere consumatorilor informații complete despre alimentele destinate comercializării, prin etichete conforme cu legislația din domeniu;

- să asigure condițiile de transport pentru produsele alimentare cu respectarea normelor de igienă și de temperatură în mijloacele de transport;

- să supravegheze prin analize de laborator calitatea și salubritatea materiilor prime, a produselor culinare, a produselor finite din probe afluite în cadrul programului de autocontrol;

- să asigure verificarea stării de sănătate a personalului care prelucrează şi manipulează alimente;

- să comercializeze produsele alimentare numai în unități sau spații autorizate sau înregistrate sanitar veterinar;

- să asigure facilități pentru educația sanitară periodică a personalului care lucrează în domeniul producerii, procesării și comercializării produselor alimentare.

Populația trebuie să se protejeze prin:

- achiziționarea alimentelor de origine animală și vegetală numai din spații sau unități înregistrate sanitar veterinar, unde este asigurată asistența de specialitate prin care se garantează calitatea și salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“;

- verificarea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind unitatea furnizoare, elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă și termenul de valabilitate;

- păstrarea corectă a alimentelor (în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius);

- separarea materiilor prime pentru prepararea alimentelor (carnea crudă de vită, porc, pasăre, pește și ouăle etc.) de mâncărurile deja gătite;

- fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat,

- păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi etc.);

- evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;

- folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

- spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;

- asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau alte animale;

- gestionarea corectă a resturilor menajere.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județene și din unitățile teritoriale, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în fermele cu animale și păsări furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine animală și nonanimală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate etc.

În cazul apariției unor situații deosebite, să fie sesizat personalul sanitar veterinar de specialitate, pentru a se interveni operativ și eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari – Filiala Sibiu

Vara este perioada în care culturile de cereale sunt atacate de dăunători care se hrănesc cu acestea, provocând pierderi semnificative de recoltă. În România există o varietate de dăunători care pot afecta culturile de cereale în această perioadă, iar prevenirea și combaterea lor reprezintă o preocupare importantă pentru agricultori.

Unul dintre cei mai comuni dăunători care apar în culturile de cereale vara sunt acarienii (Acari spp.). Aceștia sunt dăunători mici care se hrănesc cu seva plantelor de cereale, precum grâul și orzul. Acarienii își depun ouăle pe frunzele plantelor și se înmulțesc foarte rapid, provocând uscarea plantelor și pierderi semnificative de recoltă. Pentru a preveni apariția acarienilor, se recomandă folosirea de tratamente cu acaricide și evitarea suprafertilizării.

Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este un alt dăunător care poate afecta culturile de cereale vara. Acesta se hrănește cu frunzele plantelor și își depune ouăle pe acestea. Larvele Gândacului de Colorado pot provoca daune semnificative culturilor de cereale prin defolierea acestora. Pentru a preveni apariția acestui dăunător, se recomandă efectuarea de tratamente cu insecticide și intervenții manuale, cum ar fi îndepărtarea larvelor de pe plante.

Ploșnițele (Eurygaster spp.) sunt insecte care își depun ouăle pe spicurile plantelor de cereale și se hrănesc cu semințe. Acestea pot provoca pierderi semnificative de recoltă prin distrugerea boabelor. Pentru a preveni apariția ploșnițelor, se recomandă evitarea excesului de umiditate în timpul recoltării, precum și efectuarea de tratamente cu insecticide.

Șarpele de câmp (Agriotes spp.) este un alt dăunător care poate afecta culturile de cereale vara. Larvele acestuia se hrănesc cu rădăcinile plantelor de cereale, provocând uscarea acestora și pierderi semnificative de recoltă. Pentru a preveni apariția șarpelui de câmp, specialiștii recomandă efectuarea de tratamente cu insecticide și intervenții manuale, cum ar fi îndepărtarea larvelor de pe rădăcini.

Combaterea dăunătorilor care afectează culturile de cereale vara reprezintă o preocupare importantă pentru agricultori. Pentru a preveni apariția acestor dăunători și pentru a minimiza pierderile de recoltă este important să se folosească măsuri preventive și de combatere eficiente, cum ar fi utilizarea de insecticide și acaricide, evitarea excesului de umiditate și intervenții manuale.

Pentru fermieri este importantă rotația culturilor

În afară de metodele de combatere a dăunătorilor la culturile de cereale vara, există și alte măsuri preventive pe care fermierii le pot lua pentru a reduce riscul apariției acestora. Una dintre acestea este rotația culturilor, care constă în alternarea culturilor de cereale cu alte culturi, cum ar fi leguminoasele sau plantele pomiviticole. Această măsură ajută la prevenirea acumulării de dăunători specifici culturilor de cereale și la menținerea fertilității solului.

De asemenea, plantarea de culturi rezistente la dăunători poate fi o altă soluție eficientă pentru prevenirea pierderilor de recoltă. Unele soiuri de cereale sunt mai rezistente la atacul dăunătorilor și pot fi plantate pentru a reduce riscul apariției acestora.

Este important ca fermierii să colaboreze cu specialiști în domeniu, cum ar fi agronomi sau consultanți agricoli, pentru a obține cele mai bune soluții și strategii pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor la culturile de cereale vara.

Dăunătorii din grădinile gospodarilor

Și în grădinile gospodarilor apar dăunători care îți pot distruge roadele. Unul dintre cei mai comuni dăunători este Gândacul de Colorado. Acesta este adesea găsit pe cartofi și alte plante din familia Solanaceae și poate fi identificat prin dimensiunea sa mică și culoarea portocalie, cu dungi albe și negre pe aripi. Pentru a împiedica Gândacii de Colorado să dăuneze culturilor se pot folosi metode naturale, precum aplicarea de uleiuri esențiale sau decocturi de plante, ori prin utilizarea de insecticide.

Molia prăfuită a cruciferelor este un alt dăunător. Aceasta afectează în special legumele crucifere, cum ar fi varza, broccoli și conopida. Molia depune ouăle pe frunzele plantelor și apoi larvele mănâncă frunzele, provocând găuri în urmă. Pentru a preveni acest lucru se pot folosi insecticide sau se pot acoperi plantele cu plase.

Viermele sârmă este un alt dăunător comun, care afectează fructele și legumele, cum ar fi merele și rodiile. Larvele viermelui de sârmă mănâncă interiorul fructelor, făcându-le necomestibile. Pentru a preveni această problemă, gospodarii pot folosi insecticide sau pot acoperi tulpinile cu o protecție specială.

Liliana POSTICA

Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reamintește proprietarilor și deținătorilor de animale că au obligația de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecția și bunăstarea animalelor și să evite apariția stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalți proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deținătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii și poneii, ținuți afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligați prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferințe inutile;

- Transporturile trebuie realizate pe timpul nopții, sau în primele ore ale dimineții, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condițiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate și asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, șoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului astfel încât în orice moment al călătoriei temeperatura să fie cuprinsă între 5°-30°. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcție de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

- vaci – lapte / 38 – 52 litri

- bovine / 38 litri

- cabaline / 20 – 45 litri

- porcine / 4 – 11.5 litri

- ovine / 6 litri

- păsări – curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcție de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deținătorii de animale au obligația legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deținute.

Sursa: ANSVSA

Folosită încă din cele mai vechi timpuri datorită proprietăților sale vindecătoare, lavanda are numeroase întrebuințări și beneficii atât în scopuri culinare, cât și medicinale. Terapiile din lavandă au proprietăți calmante și sunt indicate în stări de isterie, în afecțiuni cauzate de situații tensionate, stres, melancolie sau de anxietate. Lavanda stimulează mobilitatea intestinală, fiind ideală în cazurile de indigestie, crampe stomacale, vomă și diaree.

Preparatele din această plantă sunt de mare ajutor în caz de balonări sau migrene. În plus, grație proprie­tăților sale antiseptice, lavanda este perfectă și pentru regenerarea pielii. Este recomandată în cazurile de acnee, eczeme și piele uscată. De asemenea, lavanda este ideală în tratamentul zgârie­turilor sau a rănilor care se vindecă greu. Aceasta grăbește vindecarea țesuturilor și creșterea celulelor noi, ajutând la cicatrizarea rănilor sau chiar a arsurilor provocate de expunerea la soare. Masajul cu ulei de lavandă ameliorează durerile încheieturilor și a mușchilor și conferă relaxare și flexibilitate persoanelor care se confruntă cu dureri de spate, gât sau reumatism.

Pentru a beneficia de proprietățile lavandei, Elena Broușteanu ne propune o rețetă cu acest minunat rod al naturii. Este vorba despre un sirop de lavandă, ideal pentru înghețată, tarte cu fructe, limonadă, ceaiuri sau cocktailuri.

Ingrediente

  • Apă – 1 l
  • Flori de lavandă – 200 g
  • Zahăr – 750 g
  • Lămâie – 1 buc

Mod de preparare:

Se taie mărunt florile lavandei și se adaugă la fiert timp de 40 de minute într-o oală cu apă. Apoi se lasă preparatul la răcit, după care se adăugă zahărul și zeama de lămâie. Conținutul obținut se amestecă și se pune la foc mic timp de 10 minute.

Siropul de lavandă este util în tratamentul migrenelor, reumatismului, cefaleei, stărilor de anxietate, în afecțiuni dureroase și dureri articulare. Se poate consuma dizolvat în apă, ca suc răcoritor ori câte 3 linguri pe zi ca medicament.

Ruxandra HĂBEANU

Se consideră că limita rodniciei pământului este determinată, în primul rând, de coeficientul folosirii energiei solare prin plantele verzi în procesul de fotosinteză. Acestea captează energia solară pe care o transformă în energie chimică și o depozitează în substanțele complexe pe care le sintetizează.

Din totalul de energie luminoasă care ajunge pe pământ plantele folosesc doar 1-5%, și anume: floarea-soarelui 4,5%, grâul 3,2%, porumbul 2,5%, secara 2,6%, sfecla de zahăr 2,12% etc.

Durata de strălucire a soarelui în Câmpia Română și Câmpia de Vest este de 1.970-2.150 ore, iar în zonele de deal și de munte 1.750-1.800 ore.

Energia valorică furnizată de soare în zonele agricole este de 3.800-4.100°C.

Constanța termică (temperaturi mai mari de 0°C) de la semănat la maturitate la diferite culturi este: mazăre 1.352-1.900°C, grâu 2.000-2.300°C, porumb 1.200-2.300°C, floarea-soarelui 1.700-2.500°C, soia 2.000-3.000°C etc.

Rezultă că, din cele peste 4.000°C furnizate de soare, plantele consumă cel mult 2.000-3.000°C. Rămân 1.000-2.000°C nefolosite care reprezintă temperatura lunilor iulie – august – septembrie – octombrie.

Pentru a valorifica un volum cât mai mare din energia solară este necesar ca terenul să fie permanent ocupat cu plante, să fie permanent verde.

În zonele irigate acest deziderat este mai ușor realizat deoarece, după culturile care se recoltează în vară, urmează culturile în miriște sau culturile duble. Se folosesc soiuri (hibrizi) de porumb, floarea-soarelui, soia și fasole din categoria extratimpurii care, dacă sunt însămânțate până la 3-5 iulie, asigură producții eficiente de boabe. Acestea ajung la maturitate în octombrie și o brumă timpurie de toamnă este bine-venită, acționând ca un desicant care grăbește maturitatea culturilor.

Dar se pot folosi, cu foarte bune rezultate, culturile pentru siloz. Prin aceasta se valorifică energia solară pe toată perioada de vegetație, se obțin producții eficiente și se previne sărăturarea secundară a solului.

Dar în zonele neirigate? Este cel mai indicat ogorul negru?

Ogorul negru a fost cândva foarte apreciat, având avantajul lui, însă nu valorifică energia solară disponibilă în scopul producerii de materie organică atât de necesară solurilor noastre.

În ultimul timp, au devenit obligatorii pe anumite suprafețe culturile verzi care rezolvă, în bună măsură, atât valorificarea energiei solare, crearea materiei organice pentru sol, cât și acumularea de apă care este deficitară în solurile noastre.

Pe restul suprafețelor din zonele neirigate se poate proceda astfel:

După recoltarea culturilor de vară se execută lucrarea de dezmiriștit care amestecă resturile vegetale tocate cu stratul superior al solului, formând un fel de mulci care favorizează acumularea apei din precipitații și împiedică pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului.

În acest strat se menține o umiditate favorabilă germinării și răsăririi buruienilor și samulastrei care cresc până se disponibilizează tractoarele și umiditatea solului va permite executarea arăturii cu care ocazie toată masa vegetală, eventual tocată, este încorporată în sol.

După arătură, o nouă serie de semințe de buruieni vor germina și răsări, vor crește, fără a fi lăsate să producă semințe, se toacă și se introduc în sol.

În acest fel, în anii normali se obțin 20-30 t/ha masă vegetală, iar în anii ploioși 40-50 t/ha, îmbogățind solul în materie organică.

Prin urmare, și cu ajutorul buruienilor se poate valorifica cea mai mare parte a energiei solare, iar prin menținerea terenului permanent verde se realizează:

– limitarea levigării nitraților care sunt încorporați în covorul verde și se întorc în sol odată cu masa vegetală, evitând poluarea pânzei freatice;

– se reduce eroziunea solului, fiind protejat de covorul verde;

– solul este protejat de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie care pot distruge agregatele structurale;

– rădăcinile buruienilor pot afâna straturile compactate din sol;

– în timpul arșiței protejează solul prin umbrire, asigurând temperaturi cu 2-4°C mai mici și favorizând activitatea de nitrificare;

– se realizează o bogată sursă de materie organică pentru sol.

Notă: În fiecare an, prin procesul de mineralizare se consumă cca 10 t/ha materie organică. Prin resturile vegetale ale fiecărei culturi se constituie 4-5 t/ha, iar restul trebuie adăugat dacă dorim să menținem în echilibru procesele de formare a humusului și de mineralizare.

– se epuizează o bună parte din rezerva de semințe de buruieni;

– rădăcinile buruienilor pot contribui la solubilizarea substanțelor mai greu solubile din sol;

– unele buruieni sunt gazde pentru insectele folositoare;

– unele pot fi folosite ca plante medicinale sau melifere;

– se asigură hrana viețuitoarelor din sol, contribuind la menținerea biodiversității;

– pe timp de secetă se pot folosi și ca plante furajere.

Prin urmare, există variate posibilități de valorificare la maximum a energiei solare prin menținerea terenului permanent verde.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Vara ploioasă…

Starea vremii este foarte importantă pentru sănătatea animalelor (mamifere și păsări), iar factorii meteorologici de intensitate mare, cum sunt precipitațiile abundente cu care ne-am confruntat în ultima perioadă, generează îmbolnăvirea acestora și, automat, scăderi ale producțiilor zootehnice.

În aceste condiții, consumul furajelor verzi umede poate să ducă la diferite tulburări digestive, cu toate consecințele care decurg de aici.

În al doilea rând, o umiditate ridicată în mediul extern, asociată cu vânt sau cu alte fenomene meteorologice, asigură condiții favorabile pentru dezvoltarea unor microorganisme, a unor paraziți sau a gazdelor intermediare pentru unii dintre aceștia (melci, râme, coleoptere etc.).

… și bolile păsărilor

Bolile care apar la păsări (găini, curci, bibilici, prepelițe, palmipede, porumbei) mai frecvent în această perioadă sunt coccidiozele, boli parazitare produse de paraziți aparte care nu se văd cu ochiul liber și se dezvoltă intracelular în epiteliile aparatului digestiv, în ficat sau rinichi. Boala evoluează frecvent la puii cu vârste cuprinse între 14-90 de zile și se manifestă prin abatere și lipsa poftei de mâncare. Puii beau multă apă, prezintă diaree alb-văroasă și sangvinolentă. Mortalitatea poate fi de până la 100% din efectiv. Prevenția și tratamentul coccidiozelor se fac cu SULFACOCCIROM în asociație cu VITAMINA K3.

O altă boală periculoasă este singamoza (viermele roșu al gâtului), o parazitoză care afectează galinaceele, fiind provocată de un vierme care se localizează în trahee. Se manifestă prin respirație zgomotoasă, pasărea stă cu gâtul întins, ciocul întredeschis, plin cu mucus; apar înghițiri repetate, accese de sufocare, inapetență și mortalitate ridicată.

Ascaridiozele sunt boli parazitare determinate de helminți care se localizează în aparatul digestiv. Această parazitoză produce îmbolnăviri la tineret, caracterizate prin apetit capricios, abatere, diaree, parezia aripilor, uneori cu mortalități. La puicuțe și la găinile adulte se întâlnește diminuarea producției de ouă.

Cestodozele sunt boli parazitare determinate de viermi lați (tenii). Paraziții externi, precum căpușele, se hrănesc cu sânge și, odată cu înțepătura lor, le pot transmite păsărilor boli de natură bacteriană sau virală, dar în același timp le provoacă anemie sau chiar toxicoză.

Păduchii malofagi sunt paraziți care neliniștesc păsările, acestea ciugulindu-se în permanență și provocându-și răni. Astfel, apare picajul (ciugulirea penelor, ingerarea ouălor) și canibalismul (ciugulirea pielii, în special la nivelul cloacei).

Prevenirea bolilor

Pentru prevenirea acestor afecțiuni recomandăm o deparazitare suplimentară a păsărilor în această perioadă cu ROMBENDAZOL F pentru deparazitarea internă și cu ROMPARATOX pulbere pentru deparazitarea externă. La porumbei se va folosi ENDECTOCID, un produs special formulat atât pentru combaterea paraziților externi (căpușe, păduchi), cât și a unor paraziți interni.

Igiena în adăposturi

Menținerea igienei în adăposturi este necesară și se realizează cu DECONTAMINOL pentru distrugerea microbilor și cu ROMPARASECT 5% pentru distrugerea paraziților.

Rația de hrană se va suplimenta cu vitamine sau premixurile proteino-vitamino-minerale ROMSTARTER 9+1 A, OVOPLUS, CAVITROM, ROMZEOFORT etc.

Este necesar să se folosească padocuri sau tabere de vară fără umiditate, iar găinile adulte să fie separate de pui și tineret. De asemenea, găinile nu trebuie cazate împreună cu curcile.

Dr. Viorica CHIURCIU

Doctor în științe medicale ROMVAC COMPANY SA

În timpul verii trebuie întreprinse măsuri care au în vedere asigurarea necesarului de apă pentru animalele domestice şi nevoile populaţiei. Aceasta deoarece apa, deşi nu reprezintă un furaj propriu-zis, este indispensabilă pentru viaţa animalelor, atât cantitativ cât şi biologic.

Apa are un rol important în asigurarea schimburilor nutritive şi ca agent vehiculant al substanţelor nutritive şi produşilor de dezasimilaţie, atât absorbţia substanţelor hrănitoare cât şi eliminarea metaboliţilor făcându-se sub formă de soluţie. Mai mult, apa de constituţie, care face parte integrantă din diferitele ţesuturi şi lichide ale organismului, participă la alcătuirea unor produse animale (lapte, ouă etc.).

Pentru a folosi eficient apa într-o exploataţie zootehnică sau gospodărie individuală este important să cunoaştem mai întâi normele de adăpare (consumul) pentru fiecare specie şi categorie de animale. Acestea variază în funcţie de specie, vârstă, greutate corporală, formă de producţie şi nivelul productiv, dar şi de conţinutul hranei în substanţă uscată şi îndeosebi de conţinutul acesteia în substanţe minerale. Valorile medii ale necesarului de apă pe cap şi zi, pentru diferite specii şi categorii de vârstă, sunt prezentate în tabel (vezi tabel în revistă).

În complexele de creştere a porcilor consumul de apă este influenţat, pe lângă gradul de mecanizare şi de sistemul de furajare (sub formă uscată sau umedă), de temperatură şi ventilarea adăpostului, de vârsta şi starea de întreţinere a animalelor. Creşterea numărului de porci pe unitate construită face ca asigurarea cerinţelor de apă potabilă să reprezinte obiectul principal de care depinde însăşi realizarea indicatorilor de producţie.

În gospodăriile mici, cu 2-5 vaci, este recomandabil ca apa de băut, de bună calitate, să fie asi­gurată pe cât posibil prin adăpători automate. În lipsa acestora se foloseşte apa de fântână sau izvor, corespunzătoare din punct de vedere igienic.

Apa de râu se va utiliza pentru adăpatul animalelor numai în localităţile din amonte de marile aglomerări urbane sau unităţi industriale. În aval de acestea, apa se va folosi la o distanţă de cel puţin 5-10 km, unde calităţile ei se îmbunătăţesc datorită procesului natural de mineralizare şi autoepurare, ca efect al gravitaţiei, ce permite sedimentarea corpurilor organice şi anorganice aflate în suspensie. Folosirea apei aduse la adăpost din râuri sau lacuri se va face numai după filtrare şi dezinfecţie. Pentru a fi încadrate în limitele potabilităţii, apele de suprafaţă vor fi dezinfectate prin metode chimice precum: clorizarea şi permanganizarea.

Clorizarea este metoda cea mai favorabilă şi constă în tratarea apei cu clor gazos sau substanţe clorigene (clorură de var, hipoclorit de Ca etc.). Cantitatea de clor indicată este de 0,5-1 mg/litru de apă, astfel încât după perioada de contact să mai rămână o cantitate mică de clor rezidual, ce asigură apei o protecţie până la folosire.

Permanganizarea este o metodă comodă şi uşor de aplicat, care foloseşte pentru dezinfecţie o soluţie slabă de 0,5% permanganat de potasiu, în cantitate de 5 ml la 1 litru de apă.

Pe lângă apa potabilă necesară animalelor, în exploataţiile zootehnice şi gospodării se consumă importante cantităţi pentru pregătirea hranei, spălarea mijloacelor de transport sau menţinerea igienei adăposturilor. În perioade critice, de secetă, consumul de apă trebuie limitat doar la asigurarea necesarului pentru adăpat şi prepararea hranei. Lipsa totală de apă este incompatibilă cu viaţa, iar cea parţială are repercusiuni grave asupra creşterii, dezvoltării şi productivităţii animalelor. Speciile cele mai sensibile la carenţă hidrică sunt păsările, apoi porcii şi unele rumegătoare, iar în centrul aceleiaşi specii animalele tinere, gestante, în lactaţie, păsările ouătoare şi animalele de muncă supuse unui efort muscular puternic.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că, în condiţiile fenomenului de secetă, niciun efort nu este prea mare atunci când trebuie asigurată apa potabilă pentru animale. În caz contrar, neasigurarea apei va constitui încă una dintre cauzele scăderii efectivelor de animale, prin sacrificări de necesitate.

Ing. Bogdan MACOVSCHI

În încercarea firească de a da uitării lunga şi friguroasa iarnă, cei mai vrednici ţărani-plugari ardeleni au ieşit în câmp, la arat cu plugurile şi grapele trase de caii înhămaţi. Iar cei mai înstăriţi dintre ei, cu brăzdarele puternicelor tractoare. Le ţin isonul muncii grăbitele păsări călătoare ale cerului, care au prins a se întoarce pe la cuiburile lor, stabilindu-se în aşezările din care au plecat, târziu în toamnă.

Sibiul în haine de sărbătoare

La Sibiu, însă, începutul anotimpului reînnoirii naturii şi vieţii oamenilor mai are şi alţi mesageri. În primul rând, gingaşii ghiocei, viorele şi toporaşi din pajiştile Parcului „Sub Arini“ şi „Pădurii Dumbrava“, gazdele Complexului Muzeal ASTRA al Artei şi Meşteşugurilor Tradiţionale Româneşti, prestigioasă instituţie, aflată în pragul împlinirii a 5O de ani de existenţă şi activitate culturală unicat în Europa, ca mărime, bogăţie şi frumuseţe.

Şi mai are Sibiul medieval, în aceste zile primăvăratice, un numeros şi frumos grup de tinere fete şi chipeşi feciori, toţi, îmbrăcaţi în pitoreşti haine româneşti, gata să reprezinte principalele zone folclorice ale ţării. Ei sunt participanţii la ce-a de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Folcloric-Concurs Naţional „Vară, Vară, Primăvară“. Festival care va fi deschis, miercuri, 3 aprilie, la sala mare de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor. Acompaniamentul soliştilor vocali şi dansatorilor va fi susţinut de orchestra Ansamblului Folcloric „Cindrelul-Junii Sibiului“. Concertele-concurs ale tinerilor interpreţi vor fi presărate de recitaluri ale laureaţilor celor 18 ediţii.

Un alt popas şi o altă secvenţă primăvăratecă

Bătrânii plugari români ai satelor de pe lunga vale folclorică şi etnografică a Hârtibaciului, denumeau acest vechi şi frumos ţinut transilvan ca fiind cel al păstorilor de vite cornute. Adică, al vacilor şi bivolilor, ca şi al junincilor şi tăuraşilor din cele mai valoroase şi productive rase. Într-atât de renumiţi sunt gospodarii acestor sate dintre Sibiu, Agnita şi Sighişoara încât fiecărui anotimp al anului îi este dedicat câte un mare târg.

În data de 21 martie, de exemplu, în chiar ziua echinocţiului astronomic al Primăverii are loc la Agnita târgul care reuneşte crescători de animale, motiv pentru care nu vor lipsi vitele cornute, caii de povară, oile, mieii, berbecii, caprele, porcii, gâştele cu boboci, raţele, găinile şi puii de găină. Cât priveşte vacile şi bivolii, acestea vor putea fi achiziţionate prin licitaţie publică cu strigare, târgul de la Agnita numărându-se printre puţinele manifestări de acest gen din ţară. Cei interesaţi vor putea găsi la vânzare mai ales rase de bovine pentru carne.

Ioan VULCAN-AGNIŢEANUL
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti