cemrom iulie 2018
update 24 Sep 2018

Petre Daea vrea să șteargă datoriile stațiunilor de cercetare prin hotărâri de Guvern

Datoriile stațiunilor de cercetare ar putea fi șterse până la finele anului, prin hotărâri de Guvern, astfel încât activitatea de cercetare din sectorul agricol să se poate dezvolta, a declarat, luni, ministrul de resort, Petre Daea, prezent la un eveniment pe tema problemelor în horticultură.

El a fost întrebat de jurnaliști care sunt planurile ministerului privind ștergerea datoriilor institutelor de cercetare din acest sector.

"În acest an ne-am propus să rezolvăm toate problemele pe care le avem la stațiunile de cercetare, în așa fel încât, prin hotărâre de Guvern, să le curățim (de datorii — n.r.) și să le dăm o șansă meritată și obligatorie, astfel încât activitatea de cercetare în România să se îmbunătățească. Din fericire, am reușit să dăm drumul la 17 hotărâri de Guvern care au văzut lumina tiparului la Monitorul Oficial. Sunt în lucru, în avizare, 13 și alte 19 care au avut mici observații și sperăm ca, până la sfârșitul anului — eu îmi propusesem până la 1 noiembrie să fac acest lucru, din nefericire nu am reușit — dar până la sfârșitul anului să scoatem toate hotărârile de Guvern, astfel încât să dăm un cadru juridic clar, limpede, pentru stațiuni, pentru a intra în direcție dreaptă pe culoarul acesta al cercetării", a afirmat ministrul.

Daea a susținut că dezvoltarea sectorului de cercetare este esențială, în contextul schimbărilor climatice.

El a adăugat că, anul viitor, programul de irigații va fi obiectivul principal de investiții al Ministerului Agriculturii.

"Anul viitor vom continua proiectele pe care le-am început. Avem un program de guvernare bine stabilit, cu obiective foarte clare, cu termene, cu responsabilități, cu sume pe care le-am prins în schița de buget pentru 2018. Vom continua cu programul de irigații, care este primul obiectiv de investiții al țării în atenția noastră, cu combaterea grindinei, cu programul de tomate, cu programul la suine, cu programul în avicultură, cu programul lânii, că tot este de actualitate și mereu mă cronometrați pe culoarul ăsta, parcă n-ar mai fi și alte culoare pe care să alergăm împreună", a spus Daea.

Ministrul a mai anunțat că urmărește acordarea de sume importante pentru zona montană, în așa fel încât să fie valorificate resursele de la munte.

În luna mai, Șerban Valeca, ministrul Cercetării și Inovării, declara că toate structurile de cercetare agricolă au datorii foarte mari și numărul cercetătorilor s-a diminuat foarte mult, revitalizarea acestui domeniu fiind o prioritate pentru actuale guvernare.

"Problema de fond este că tot domeniul cercetării a fost în mare suferință, dar un domeniu este în cea mai mare suferință, și anume cercetarea agricolă. Practic, toate institutele și (...) stațiunile de cercetare (...) le-am găsit cu datorii foarte mari la bugetul de stat și la terți. Totodată, un raport al Curții de Conturi, pe care l-am primit în urmă cu două săptămâni, conține și analiza personalului din cercetarea agricolă. Din nefericire, au rămas, nu ca angajați, ci ca cercetători, cei care pot derula programe, sub 600 în toată România, situația este groaznică", a declarat Valeca.

Ministrul a adăugat că, potrivit unor estimări, la nivel național mai sunt în total aproximativ 9.000 de cercetători în toate domeniile, fiind avute în vedere măsuri pentru încurajarea atragerii de personal către cercetare.

"Prin politicile pe care le vom dezvolta, un vector important va fi un sistem de bonificații pentru cei care execută programe și angajează personal în cercetare. Vor primi la competițiile de programe puncte suplimentare cei care vor angaja cercetători pe o perioadă de minimum cinci ani, astfel încât, dacă doi sau trei ani durează programul finanțat de minister, cel care rămâne în domeniu să mai stea cel puțin doi ani în plus", a precizat Șerban Valeca.

El a susținut că cercetarea agricolă va beneficia de cea mai importantă susținere financiară, alături de marile proiecte internaționale în care este implicată România.

"Am obținut de la bugetul de stat o suplimentare cu aproape 30% a bugetului, deci o finanțare suplimentară, iar eforturile se vor distribui cu preponderență către (...) cercetarea agricolă și pe cei trei mari piloni (...), adică laserul de la Măgurele, Danubius-RI, un proiect pe care îl gestionează România și sunt alte cinci țări implicate, și proiectul Alfred de la Mioveni (...). Deci, vor fi trei piloni aflați în diverse stadii, în jurul cărora se vor dezvolta clustere, adică parcuri științifice și tehnologice", a mai spus ministrul Cercetării și Inovării.

Sursa: AGERPRES

'Nu stingeţi lumina' în cercetarea agricolă românească - apelul cercetătorilor către Guvern şi Parlament

Specialiştii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Cluj-Napoca, împreună cu colegii lor din instituţii cu acelaşi profil agricol din Blaj, Livada, Bistriţa, Iernut, Târgu-Mureş şi Turda (toate din vestul ţării) solicită Guvernului şi Parlamentului să interzică retrocedările în natură ale terenurilor statului aflate în administrarea staţiunilor de cercetare din domeniul agricol, pentru că acestea sunt unităţi strategice în dezvoltarea economică a ţării.

"Vrem ca dumneavoastră, în calitate de responsabili ai destinelor ţării, să 'nu stingeţi lumina' în cercetarea agricolă românească", spun specialiştii care au adresat, recent, un memoriu membrilor Executivului şi Parlamentului.

Specialiştii în pomicultură de la Cluj-Napoca, recompensaţi constant cu medalii de aur şi de argint, în ţară şi în străinătate, pentru rezultatele strălucite din domeniul lor de activitate, se află, pentru nu se ştie a câta oară în ultimele două decenii, în faţa pericolului de a-şi vedea peste noapte munca lor şi a înaintaşilor risipită şi terenurile cultivate de ei cu soiuri pomicole valoroase, reprezentative naţional - dezmembrate sau desfiinţate în baza legii retrocedărilor. Ei ar trebui să sărbătorească, în acest an, 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei - dintre care 40 încununaţi de rezultate remarcabile, iar ultimii 20 - într-o titanică luptă pentru supravieţuire. 

Directoarea Staţiunii de Cercetare Pomicolă, Eugenia Hărşan, spune că este perfect de acord că oamenii trebuie să fie despăgubiţi pentru exproprierile de după 1945, dar nu cu suprafeţe folosite eficient în cercetarea ştiinţifică românească şi în profit naţional. Staţiunea deţinea 1.036 de hectare în 1990 şi mai are în prezent doar 168 de hectare. Toate suprafeţele desprinse din patrimoniul Staţiunii se aflau în cea mai bună întreţinere, cu livezi cu pomi fructiferi de renume, pe rod. Pierderile pentru bugetul staţiunii au fost irecuperabile. 

Eugenia Hârşan a fost surprinsă să afle că sunt mai multe instituţii bugetare în România în care directorul şi-a "aranjat abil", în dispreţul tuturor, un salariu de 11.000 de euro pe lună, iar guvernanţii se fac că nu văd un astfel de abuz.

"11.000 de euro reprezintă fondul de salarii pe o lună pentru cei 35 de angajaţi din Staţiunea de Cercetarea Pomicolă. Este nefiresc că un singur bugetar să câştige cât 35, mai valoroşi decât acesta", spune directoarea instituţiei. 

Specialiştii de la Cluj au obţinut şi în acest an medaliile de aur şi de argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Bucureşti, cu mărul de iarnă "Someşan" şi cu trandafirul "Veronica".

Directoarea mai spune că finanţarea directă a unităţilor de cercetare a fost sistată de peste 15 ani. Dispariţia acestor unităţi ar duce la pierderea ireparabilă a patrimoniului genetic la porumb, orz de primăvară, soia, trifoi roşu, viţă de vie, păr, măr, cireş, prun, ceapă roşie, varză de toamnă, tomate, etc., dar şi a raselor tradiţionale de bovine, cu Bălţata românească, porcine, cu Bazna şi Mangaliţa, şi ovine, cu Ţigaia de regiune. 

"Scoaterea de pe piaţă a soiurilor româneşti foarte bine adaptate condiţiilor de mediu are drept consecinţă importul de hibrizi. Introducerea fără bariere a acestora şi a raselor străine a condus şi la "importul" de boli virotice şi criptogamice de carantină cu consecinţe grave asupra producţiei agricole pe suprafeţe mari. Este imperios necesar să accesăm fonduri europene, din 2014, pentru cercetarea în agricultură", susţine Eugenia Hărşan.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS