Cultura de soia aduce fermierilor un profit rezonabil, de aceea este important să se acorde o atenție sporită fiecărei etape din lucrările agrotehnice, și anume însămânțare, irigare, îngrășăminte, cultivare. Soia este una dintre oleaginoasele bogate în substanțe proteice (39-42%), substanțe extractive neazotate, grăsimi (19-22%), vitamine (A, D, E) şi săruri minerale. Chiar dacă această cultură este iubitoare de apă și necesită o cantitate mai mare față de celelalte culturi, conform statisticilor în România s-a observat o creștere a numărului fermierilor care cultivă soia. Munteanu George, din comuna Măxineni, județul Brăila, este unul dintre fermierii care fac acest lucru și are deja o experiență de 7 ani în cultivarea soiei.

Lucrările agrotehnice recomandate

Interlocutorul nostru susține că, într-adevăr, cultura de soia poate fi una profitabilă, dar că, pentru a avea o recoltă bogată, este nevoie de multe eforturi. „Avem un sistem de irigare, dar chiar și așa întâmpinăm probleme în acest sens. În cazul celor 10 ha de soia, dacă realizăm 3-4 irigații a câte 30 l/m², estimăm o producție de 4-4,5 tone. În ceea ce privește costurile pe producție, anul acesta le estimăm la cca. 7.850 lei pe hectar. De-a lungul timpului ne-am confruntat cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind furtul din câmp. Din păcate, nu avem încă o soluție în acest sens. De asemenea, schimbările climatice afectează culturile de soia. Sunt primăveri foarte reci și secetoase, iar apoi, când încep ploile, cantitățile de precipitații sunt foarte mari și apare problema băltirilor“, a mărturisit fermierul. Deoarece județul Brăila este într-o zonă de luncă, în cazul culturii de soia băltirile pot fi prevenite prin realizarea unei arături adânci de cca 40 cm. Apoi, peste iarnă este necesar să se treacă cu un disc sau grapă pentru a nivela pământul și a nu pierde apa. După care urmează lucrarea de combinator odată cu semănatul, aplicarea îngrășămintelor și realizarea a trei tratamente cu erbicide.

Orice profit are și un risc

Fermierul ne-a mărturisit că există cerere pe piața de desfacere chiar și în România. De aceea, producția pe care o obține o valorifică în țară. „La nivelul Brăilei avem două cooperative. Una dintre ele este cooperativa Braicoop, înființată în 2009. Toată producția trece prin această cooperativă pentru a obține un preț mai bun. Din păcate, chiar dacă fac parte dintr-o cooperativă, fermierii nu sunt stimulați. Nu avem mari avantaje din această asociere în afară de faptul că ne ajută să obținem unele reduceri la achiziția inputurilor. Dacă eu, spre exemplu, îmi doresc să implementez un proiect în fermă, nu obțin niciun punctaj suplimentar pentru faptul că sunt membru într-o cooperativă. Cooperativele nu ne pot veni mai mult în ajutor deoarece legile nu permit acest lucru. Acum câțiva ani avantajele erau altele. De exemplu, dacă făceam parte dintr-o cooperativă luam 10 puncte pe proiect european. În plus, există acum un alt impediment. Pentru că am și alte culturi, iar ferma are cca 550 ha, nu pot accesa fonduri europene. Explicația este că o fermă de dimensiunea aceasta este considerată o unitate mare. Eu nu o văd încă ca pe o fermă mare“, a explicat George Munteanu.

Fermierii știu deja că orice profit are și un risc și că cea mai mare influență asupra culturilor o exercită natura. O producție sănătoasă depinde în mare parte de ploi și temperaturi.


„Să fii fermier este o muncă grea. Uneori estimăm o producție, iar la final o ploaie puternică ne poate distruge jumătate de cultură. De aceea este nevoie de multă răbdare și, în primul rând, de pasiune pentru agricultură. Dormim câte 4-5 ore pe noapte, iar în restul timpului suntem pe câmp. Îmi doresc ca și generațiile viitoare să îndrăgească această meserie. Încercăm să-i atragem, deși nu-i vedem atât de dornici de a face agricultură.“ – George Munteanu


Statisticile arată că suprafața terenurilor cultivate cu soia a crescut de la 155.000 ha în 2019 la 195.000 ha în 2021, iar producția medie a crescut de la 2.045 kg/ha în 2015 la 2.630 kg/ha în 2019. A crescut și prețul de comercializare la tonă, statisticile indicând o creștere de la 1.468 lei în 19.12.2018 la 2.373 lei la sfârșitul anului 2021.

Liliana POSTICA

soia 3 site

Pe lângă porumb, grâu, orez și cartof, mai sunt alte patru plante la fel de importante despre care se vorbește mai puțin. Cu nutrienți suficienți, aceste plante sunt de bază în special pentru comunități rurale defavorizate, dar nu numai. Din cele peste 50.000 de specii de plante comestibile în întreaga lume, doar câteva sute contribuie în mod semnificativ la dieta noastră. Mai exact, doar 15 culturi asigură 90% din aportul global de energie, iar porumbul, orezul, grâul și cartoful sunt alimente de bază pentru aproximativ 5 miliarde de oameni. Aceste plante stau la baza sistemelor noastre alimentare și a subzistenței umane. Tehnologiile inovatoare, precum produsele de protecție a plantelor și semințele selecționate, au contribuit la supraviețuirea și dezvoltarea acestor sisteme alimentare.

Știați că soia este săracă în carbohidrați?

Una dintre cele patru plante este soia, plantă leguminoasă ce se cultivă de mii de ani. Soia fixează azotul în sol, absorbind acest nutrient esențial și fixându-l în sol cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot. În mod normal, acest lucru înseamnă că îngrășămintele nu sunt neapărat necesare atunci când se cultivă soia. Mai mult, beneficiile aduse de tehnologiile științei plantelor au determinat producții din soia din ce în ce mai mari. Boabele de soia au un conținut scăzut de carbohidrați și sunt foarte apreciate pentru conținutul lor în ulei. Sunt considerate un aliment de bază datorită conținutului bogat în proteine. Boabele de soia reprezintă una dintre cele mai bune surse de proteine vegetale, dar conțin și multe vitamine și minerale. Soia se consumă mai mult în țări asiatice precum Japonia, China, India, sub formă de lapte, brânză tofu etc.

Maniocul, sursă de vitamina C, potasiu și fibre

Aliment de bază pentru peste 600 de milioane de oameni din Africa, Asia și America Latină, maniocul este a doua plantă de bază mai puțin cunoscută. Maniocul (cassava) reprezintă o sursă excelentă de vitamina C și o sursă bună de fibre și potasiu. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a identificat-o drept o cultură vitală în lupta împotriva foametei și a format un parteneriat pentru a-i îmbunătăți genetica. Potrivit AIPROM, maniocul este cultivat de mulți fermieri din țările în curs de dezvoltare datorită capacității sale de a prospera în solurile sărace, având nevoie de o cantitate mai mică de apă și îngrășăminte decât alte culturi și poate fi recoltat oricând de la 8 luni la 24 de luni de la plantare, ceea ce înseamnă că poate fi lăsat în pământ până în momentul consumului, fără să aibă nevoie de un spațiu de depozitare. Singura problemă este dată de faptul că, lăsat în sol perioade mai lungi, maniocul este expus atacului bolilor și dăunătorilor. Grație inovațiilor aduse de biotehnologie, florile de manioc sunt mai fiabile, oferind cercetătorilor o mare speranță pentru viitorul acestei culturi. Aceste soiuri de manioc ar putea ajuta la controlul bolilor și dăunătorilor, precum și la sporirea randamentelor și a nutriției. Experții estimează că introducerea unor astfel de soiuri ar putea crește cu 150% producția de manioc în Africa.

Cartofii dulci, bogați în fibre și vitamina A

Vitali în dietele oamenilor din Africa și Asia, unde sunt o sursă importantă de hrană, fiind și o sursă bogată de fibre și vitamina A, cartofii dulci tolerează seceta și se dezvoltă bine și în terenurile marginale, neavând nevoie de prea multă îngrijire. Fermierii apreciază aceste calități, astfel încât cartofii dulci s-au extins, în ultimii 20 de ani, mai repede decât toate celelalte culturi de bază din Africa subsahariană. De asemenea, au atras atenția cercetătorilor care doresc să folosească cartofii dulci pentru a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din aceste zone sărace ale lumii. În Africa subsahariană rurală, aproximativ 48% dintre copii au deficiențe de vitamina A. Acest lucru poate degrada sistemul imunitar, crescând riscul de deces prematur și orbire. În 2009, această situație gravă a dus la formarea Inițiativei pentru cartof dulce pentru profit și sănătate, care a dezvoltat soiuri cu rezistență mai mare la viruși, toleranți la secetă și cu niveluri mai mici de zahăr. Aceste cercetări au condus la producția comercială de cartofi dulci îmbogățiți cu betacaroten. Acest soi îmbunătățește semnificativ nivelul de vitamina A în cazul copiilor.

Beneficii ale consumului de cartofi dulci

Potrivit Harvard Medical School, vitamina A din compoziția cartofilor dulci (consumată ca betacaroten și apoi convertită în vitamina A în organism) este esențială în timpul sarcinii și a lactației. De asemenea, datorită combinației puternice de substanțe nutritive și vitamina C, cartofii dulci îmbunătățesc imunitatea organismului. Colina este un nutrient extrem de important ce se găsește în cartofii dulci, aceasta ajutând la un somn odihnitor, mișcarea mușchilor, învățare și memorie. Colina ajută și în menținerea structurii membranelor celulare, asistă în absorbția grăsimilor și reduce inflamația cronică. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Medicinal Food, extractul de cartof dulce violet are efecte antiinflamatoare. De asemenea, un studiu realizat de Departamentul de Nutriție al Harvard School of Public Health arată că dieta bogată în betacaroten poate avea efecte pozitive împotriva cancerului de prostată, mai ales în cazul bărbaților tineri.

O altă sursă bogată de proteine vegetale

Cu un conținut ridicat de proteine și potasiu, sorgul este o cultură de bază în zonele semiaride din Asia și Africa, unde milioane de oameni se bazează pe această cultură care reprezintă singura sursă de proteină viabilă din cereale pentru populația din aici. Adaptabile și deloc pretențioase, majoritatea soiurilor sunt tolerante la căldură și secetă, în timp ce soiurile pitice cu un randament mai mare au înregistrat o creștere a producției comerciale în țări precum SUA. Combinând aceste soiuri cu protecția modernă a plantelor și gestionarea inteligentă a apei, se poate observa o creștere a producției de până la opt ori. Calitățile naturale ale sorgului îl fac ideal pentru regiunile susceptibile la secetă. Experții estimează că, odată cu intensificarea schimbărilor climatice, această cultură ar putea deveni una dintre cele mai importante culturi de cereale de pe planetă. Soiurile de sorg conțin un compus care reduce capacitatea organismului de a utiliza fierul și zincul, ceea ce poate provoca anemie. Noile soiuri obținute ca urmare a aplicării biotehnologiei au abordat această provocare, adăugând în plus și un aport de betacaroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Acesta este un exemplu excelent unde știința plantelor îmbunătățește nutriția pentru unii dintre cei mai vulnerabili oameni din lume.

Simona-Nicole David

În urma discuțiilor avute cu directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Timiș, dr. ing. Petanec Doru Ion, și a deplasărilor prin județ, starea culturilor agricole și a lucrărilor de sezon se prezintă astfel: grâul de toamnă (137.000 ha semănate), orzul și orzoaica (13.000 ha semănate) au intrat bine în vegetație, conform fenofazei din prezent.

Dr. ing. Petanec Doru Ion ne-a declarat: „Înfrățirea este bună și foarte bună. Nu sunt probleme cu bolile foliare. Pe alocuri au fost prezente făinarea și septorioza, dar s-au făcut tratamente la timp și nu sunt probleme majore. Credem că șocul termic (temperaturi nocturne de -2°C, -6°C) au stopat evoluția bolilor foliare. Rapița de toamnă pentru sămânță (20.000 ha semănate) se prezintă în general bine. Cam jumătate din suprafață are apărută tulpina floriferă și au apărut butonii florali. Sunt probleme fitosanitare în sensul că au apărut atipic, în noiembrie și februarie, gândacul rapiței (Meligethes aeneus) și, în prezent, gărgărița florilor și a silicvelor (Ceutorhynchus sp.)“.

Dr. ing. Petanec ne-a mai spus că deși fermierii au făcut la timp tratamente fitosanitare, talia plantelor este însă, în general mică față de talia caracteristică soiurilor respective.

S-a însămânțat o treime

La semănăturile de primăvară este următoarea situație: porumbul (planificat județ – 180.000 ha), floarea-soarelui (planificat județ – 77.000 ha) și soia (planificat județ – 22.000 ha) au fost însămânțate în proporție de 1/3 din suprafața propusă. Pregătirea patului germinativ este destul de greoaie din cauza deficitului de apă din sol. Întâlnim sol reavăn doar la adâncimea de 7-8 cm. Dr. ing. Petanec mai spune că se bazează pe utilajele moderne de prelucrat solul și pentru semănat, care vor asigura semănăturile de primăvară de calitate. Totodată, s-a finalizat erbicidatul culturilor agricole semănate în toamnă și se execută erbicidatul preemergent la culturile de primăvară, conform tehnologiei, precum și tratamentele la sămânță și materialul săditor. La porumb și floarea-soarelui se folosește sămânță de calitate, tratată; din hibrizi pentru zona de defavorabilitate și în funcție de observațiile și agrearea fermierilor, din gama timpurii-târzii.

Despre sectorul horticultură, dr. ing. Petanec ne-a spus că fermierii au plantat deja în sere și solarii (în special cei care doresc să producă tomate conform HG nr. 248/ 26.03.2020). În pomicultură, ca urmare a înghețului consecutiv timp de 3 nopți la rând, a fost afectată rodirea la cais și piersicul timpuriu. În viticultură nu sunt probleme deosebite. În sectorul zootehnic, la fermele de bovine nu sunt probleme, la fermele de suine s-au stopat focarele de P.P.A. și sunt în supraveghere conform legislației. Nici la fermele de ovine nu sunt probleme, doar unele îngrijorări cu privire la valorificarea meilor. Dr. ing. Petanec atrage atenția că există în toată zona județului Timiș nevoia de aprovizionare cu apă a solului, fiind o secetă pedologică foarte pronunțată, iar pentru semănăturile din primăvară vor fi probleme. „Deja la rapița care va înflori va fi un prag sensibil privind aprovizionarea cu apă din sol. Toți fermierii noștri sunt în câmp la lucrările agricole de sezon. Suntem în permanentă  legătură cu fermierii, le acordăm tot sprijinul posibil, în funcție de condițiile impuse de Ordonanțele Militare“, a conchis dr. ing. Petanec Doru Ion.

Clement LUPU

“Dacă de ceva vreme prezentăm fermierii campioni la porumb și floarea-soarelui, a sosit momentul să prezentăm și agricultorii care au obținut producții record la soia. Știm deja că țara noastră are o tradiție importantă în cultura de soia, iar agronomic, este o cultură deosebit de importantă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol. Agricultorii care seamănă soiurile din portofoliul companiei noastre se bucură și de rezultate foarte bune, dovadă fiind creșterea numărului de hectare semănate de la un an la altul”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont.

Cea mai bună producție la soia a obținut-o doamna Gina Drăgan, care a cultivat soiul PR92M35 și a recoltat 5.520 kg/ha. “Lucrez 1.015 ha, dintre care anul trecut au fost cu soia 35 ha. Cultura premergătoare a fost porumbul, așa că am arat în toamnă, în primăvară am lucrat terenul cu combinatorul și am administrat 250 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, după care am semănat în 27-28 aprilie. Am erbicidat o singură dată și am aplicat două tratamente, unul cu insecticid și unul cu fungicid și am irigat în două tranșe. Recoltatul a avut loc pe 20 octombrie, iar în această primăvară vom semăna 40 ha cu soia”, a precizat Gina Drăgan.

valea cinepii

Gheorghe Dobrescu din județul Dolj este al doilea fermier campion la soia. Acesta a semănat soiul PR91M10 și a recoltat 5.190 kg/ha. “Am avut anul trecut soia pe 381 ha în cadrul unei ferme și 40 ha în altă fermă, în total lucrez 1.000 ha. Am semănat după porumb, jumătate din suprafață a fost scarificată în toamnă, jumătate arată. La pregătirea patului germinativ am fertilizat cu 150 kg/ha - 18.46.0 și am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie. Am aplicat un erbicid, un biostimulator atunci când plantele aveau 3 frunze, am mai dat 3 tratamente cu insecticid – primul imediat după semănat și două în vegetație. Am aplicat două tratamente cu fungicid, iar în vegetație cultura a mai primit 200 kg/ha sulfat de amoniu”, a punctat agricultorul doljean.

isolde farms

În județul Mureș, localitatea Lechința, fermier campion a devenit Vasile Șanta. Acesta lucrează 1.000 ha, soia a avut în 2018 pe 70 ha și a obținut 4.900 kg/ha la soiul PR91M10. “Pentru soia cultură premergătoare a fost grâul, așa că în toamna anului 2017 am arat și nivelat cu grapa rotativă. În primăvară am aplicat îngrășământ complex 16.16.16 – 200 kg/ha, am încorporat cu combinatorul, după care a doua zi am semănat la distanța de 25 cm între rânduri. Am erbicidat preemergent, iar al doilea erbicid a fost aplicat doar unor parcele. Nu am aplicat nimic altceva, iar recoltatul a avut loc în perioada 10-20 septembrie. În această primăvară voi semăna 80 ha cu soia, am ales doar soiurile PR91M10 și P21T45, pentru că am fost foarte mulțumit de producțiile obținute”, a declarat fermierul campion.

cerealprod

Soiul P21T45 a oferit producții foarte bune anul trecut și în județele Timiș și Bacău. Astfel, fermierii campioni din aceste județe sunt Claudiu Buta și Răzvan Horoi care au obținut 4.400 kg/ha.

Claudiu Buta, din județul Timiș, lucrează 320 ha, dintre care soia a avut anul trecut pe 15,6 ha. “Cultură premergătoare a fost porumbul, așa că am arat în toamnă am arat, în primăvară am lucrat terenul cu combinatorul și am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie și am dat pe rând triplu 16 – 300 kg/ha. Am erbicidat în două treceri, pentru combaterea buruienilor cu frunză lată și a celor cu frunză îngustă. Nu am aplicat nimic altceva, am fost foarte mulțumit, de aceea voi semăna în această primăvară 35 ha cu soia, doar cu P21T45. Media în fermă a fost 4.400 kg/ha, dar am avut și sole cu producții mai mari”, a afirmat agricultorul.

agro carlas

Răzvan Horoi, din județul Bacău, lucrează 2.800 ha, iar anul trecut a semănat 64 ha cu soia, jumătate din suprafață cu soiul P21T45. “Am avut monocultură, în toamnă doar am scarificat și  am dat gunoi de grajd – 8 t/ha. În primăvară am trecut de două ori cu grapa cu discuri și am fertilizat cu îngrășământ triplu 16 – 250 kg/ha. Am semănat în 22 mai, am erbicidat imediat după acele ploi din vară și am aplicat un tratament cu foliare. Recoltatul a avut loc în perioada 17-20 septembrie, iar în această primăvară voi semăna 64 ha cu soia. Voi semăna acest soi pe toată suprafața, mi-a dat curaj producția obținută, poate chiar voi numărul de hectare, anul trecut a fost abia a treia campanie în care am semănat soia”, a declarat fermierul campion.

aicbac

Un alt fermier campion este Marco Chiaradia din Giera, județul Timiș, care a obținut 4.360 kg/ha cu soiul PR92B63.

maragro

Iulian Filipoiu este un alt fermier campion la soia. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Scânteia, județul Ialomița, a cultivat soiul P21T45 și a obținut 4.200 kg/ha. “La soia am obținut 4.200 kg/ha, a fost un an excepțional pentru această cultură. Am semănat la începutul lunii mai, iar plantă premergătoare a fost porumbul. Când am semănat, apoi am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, un îngrășământ pe bază de azot în luna iunie, un fungicid și două erbicide și am irigat în 4 ture”, a declarat Iulian Filipoiu.

net farming

Și în județul Olt soiul PR91M10 a oferit producții foarte bune. În cadrul societății Olt Piess, agricultorii Ilie Popescu și Doru Ancuța au obținut 4.100 kg/ha.

olt piess

PR92M35 – soi semitimpuriu, cu bobul mare, rotund și hilul de culoare maronie. Are o rezistență foarte bună la principalele boli și asigură producții foarte bune atunci când sunt aplicate tehnologii medii și de vârf.

P21T45 – semitimpuriu cu înflorire semitimpurie, ce are o foarte bună rezistență la cădere și conținut ridicat de proteină. Are boabele mari cu hilul maro și o excepțională capacitate de producție. Se poate cultiva atât în irigat, cât și în neirigat, chiar și în nordul țării.

PR91M10 – soi timpuriu din grupa I de maturitate, cu bobul mare, sferic și hilul de culoare galben deschisă. Tolerează atacul de mană pe tulpină și păstăi și se poate cultiva în toate zonele favorabile acestei culturi, inclusiv în zonele mai nordice.

P92B63 - soi semitimpuriu, ce se poate cultiva în toate zonele favorabile acestei culturi. Are bobul mare, uniform, sferic, cu hilul de culoare cafenie și conținut ridicat în proteină, iar datorită precocității sale, se poate cultiva și spre zonele mai nordice.

2017 a fost declarat anul soiei, iar dacă vorbim de prelucrarea acestei materii prime, trebuie să amintim de extrudere. Astfel de echipamente am găsit la marile târguri agricole din țară și vor fi expuse cu siguranță și la ediția din acest an a expoziției IndAgra, ce va avea loc la București. Am stat de vorbă cu George Babău, reprezentantul companiei Axe – Midax, furnizorul exclusiv al preselor de ulei și al extruderelor marca Farmet, pentru a vă oferi toate informațiile necesare prelucrării soiei. Nu de alta, dar prelucrarea soiei în sine poate fi o afacere ce ar putea aduce milioane de euro.

– De ce credeți că a fost declarat 2017, anul soiei?

– Nu întâmplător! Pentru că în ultimii ani au crescut suprafețele cultivate cu soia, nu doar în România, ci în întreaga Europă, dar și pentru valențele ei nutritive. Subvenția pentru cultivarea soiei este destul de mare, cu condiția să fie prelucrată. Să nu uităm că soia este o plantă care poate înlocui proteina animală și care se regăsește atât în hrana omului, cât și în cea a animalelor. Dacă nu mă înșel, a fost numită „planta viitorului“ tocmai din acest motiv. Conținutul de proteină brută este de aproximativ 35%, iar cel de grăsimi de 18%, la care se adaugă alte vitamine.

– Dat fiind faptul că soia nu poate fi folosită ca atare, sub formă de boabe, care sunt metodele de prelucrare?

– Da, ea trebuie tratată termic, lucru care se poate face prin mai multe metode: fierbere, autoclavare sub presiune, coacere sau extrudare. Metoda cea mai eficientă, mai ales pentru soia, este extrudarea. Pentru ca procesul să se poată realiza corect, materialul trebuie să aibă apă pentru „fierberea proteinelor“ și expandarea lor ulterioară, precum și un conținut minim de grăsime (ulei) și apă pentru „ungerea“ extruderului. Foarte pe scurt, se poate spune că pentru un proces stabil de extrudare trebuie asigurat „unguentul“ (adică partea de apă și grăsime) în procent de circa 20-30%. De aceea cea mai potrivită în acest sens este soia. În cazul nostru vorbim de extrudare pentru că noi putem oferi clienților astfel de echipamente și pentru că acest proces are o serie întreagă de avantaje.

prelucrarea soiei 1

– Ce tipuri de extrudere puneți la dispoziția celor interesați să prelucreze soia și nu numai?

– Avem o gamă largă de extrudere cu șnec, cu o paletă largă de randamente și posibilități de utilizare. Aceste extrudere pot fi încorporate într-o linie de extrudare cu randamentul total dat de numărul și tipurile extruderelor utilizate. Capacitățile extrudate sunt orientative, se pot modifica în funcție de materialul extrudat și/sau utilizarea opțiunilor (tocare, sfărâmare, decojire etc.). Prin așezarea extruderelor în paralel, se poate construi o tehnologie cu randament multiplicat. Ele pot fi folosite fie ca echipamente individuale, fie ca parte a procesului de presare dublă cu extrudare sau extrudarea urmată de presare, cum este cazul soiei. Cei interesați trebuie să știe că noi le putem oferi echipamente atât pentru extrudare uscată, în special pentru soia, cât și umedă, folosită pentru porumb, cereale, legume.

– Care este diferența între extrudarea uscată și cea umedă?

– Extrudarea uscată este un proces prin care asupra materiei prelucrate acționează căldura și presiunea. Acest proces este adecvat semințelor care conțin mai mult de 15% ulei, ca de exemplu soia, șrotul de rapiță. Boabele de soia se pretează la tehnologia de extrudare uscată, pentru că în acest caz este un pro­cedeu simplu și mai puțin costisitor. Ceea ce se obține este un produs calitativ, folosit la furajare, așa- numitul „full-fat“, produs de bază în industria de nutrețuri combinate. Prin folosirea unui amestec din mai multe materiale (soia, cereale, melasă, vitamine) se pot obține direct furaje, care pot fi folosite de crescătorii de animale sau vândute la terți. Noi am vândut cu succes extrudere care au fost folosite la prepararea hranei pentru pești. Aici chiar merită să amintesc că în anul 2015 firmele din România au importat circa 1 mil. tone șrot de soia, cheltuind peste 500 mil. euro, deși românii ar putea produce și ei foarte bine acest șrot de soia. Extrudarea umedă se deosebește de cea uscată prin faptul că asupra materialului prelucrat acționează și aburul împreună cu căldura și presiunea. Acest proces este folosit pe scară mai largă în cazul prelucrării cerealelor, a plantelor oleaginoase, a porumbului, iar materialul prelucrat nu trebuie să conțină grăsimi.

– Care dintre cele două metode este mai avantajoasă?

– Extrudarea uscată se realizează datorită conținutului ridicat de ulei din boabele de soia. În timpul procesului temperatura produsului ajunge la circa 140 grade Celsius. Acest lucru elimină factorii antinutriționali din soia și ajută la eliminarea uleiului. Extrudarea umedă are câteva avantaje. În primul rând creşte randamentul cu circa 70% şi scade uzura pieselor chiar și cu 20%. Apoi consumul de energie se reduce cu 40%. În final, vorbim de o hrană cu proprietăți dietetice excelente, mult mai digerabilă, cu o textură mai bună. Extrudarea cu presare ulterioară mai oferă un avantaj, pe lângă turte se obține și ulei de soia.

– Ce capacitate au extruderele pe care le furnizați?

– Cel mai mic extruder este de 100 kg/h, apoi avem de 200 kg/h, 500 kg/h, 1.000 kg/h și 4 tone/h. Extruderele pe care le oferim sunt bune, spunem noi, pentru că au consum de energie foarte redus, calitatea execuției este ridicată, ceea ce face ca elementele consumabile să se uzeze mai greu, iar ureaza care rezultă este în cantități mici, lucru care contează foarte mult, mai ales la păsări.

– Cum funcționează practic acest extruder în cazul soiei?

– Soia este încălzită prin frecare până la peste 130 grade Celsius și rezultă ceea ce se numește extrudat, pe care îl putem pune direct în furaje, însă acesta conține aproape 20% ulei, motiv pentru care se mai numește și fullfat. Uleiul are și el energie, dar totuși 20% este mult prea mult pentru majoritatea furajelor. Acesta este motivul pentru care extruderul este dotat și cu presă. Așa încât extrudatul trece prin presa finală unde se presează cam trei pătrimi din ulei și se obțin niște turte de presare. Avantajul față de produsele prelucrate prin extracție și adăugarea substanțelor chimice este că uleiul conținut în turtele de presare poate fi adăugat în furaje. Uleiul este oricum necesar pentru furaje, doar că în acest caz acest ulei este curat. Din procesul de extrudare iese căldură, iar acest abur reprezintă și el o formă de energie pe care o putem folosi. Se poate folosi pentru încălzirea materiei prime care intră în prelucrare, făcând astfel economie la energia electrică. La fel se poate folosi și căldura care iese din presare, iar dacă semințele se încălzesc și cu abur sub presiune întregul proces de prelucrare pentru soia va fi mult mai ieftin decât procesul de extracție. Este un avantaj mare pentru că o fabrică de extracție presupune costuri foarte mari.

– Care dintre extrudere se vinde cel mai bine?

– Liniile complete care au soluții de recuperare a aburului sau presele cu extruder de capacități mari (4-8 tone/h). Cel mai mic extruder marca Farmet are o capacitate de 100 kg/h.

– Unde se situează Farmet în topul producătorilor de prese și extrudere?

– În ceea ce privește presele sunt între primii 5 din lume, iar în ceea ce privește extruderele nu aș putea să vă spun, însă sunt singurii care produc atât prese cât și extrudere de la capacități mici până la echipamente uriașe. Avantajul este că, producând atât extruderul cât și presa, ei pot face un sistem de automatizare a întregii linii. Atunci când vreți o linie mai mare de presare cu extrudare noi putem face proiectul întregii clădiri, livrăm echipamentele, le programăm, le punem în funcțiune, le facem întreținerea și garantăm parametrii pentru întreaga tehnologie. De obicei cine face o astfel de linie lucrează cu mai multe firme, fiecare pe câte o bucățică și în acest caz este greu să găsești pe cineva care să garanteze parametrii întregii tehnologii. Aceasta este diferența între noi și concurență.

– Care este perioada de viață a unui extruder?

– Are o durată mare de viață, însă ceea ce se uzează sunt șnecurile, care se pot înlocui. Există o serie întreagă de șnecuri care se schimbă treptat, iar pe parcursul unui an se va schimba toată linia de șnecuri. Totul depinde de cât de curată este materia primă care intră în șnecuri. E important dacă este ținută în silozuri sau pe platforme betonate.

– Ce se întâmplă cu șnecurile dacă materia primă nu este descojită?

– Dacă sămânța este descojită șnecurile au o perioadă de viață de până la la 2 ani, dar dacă sămânța nu este zdrobită, curățară șnecurile pot fi schimbate și înainte de 1 an. De aceea noi propunem o tehnologie care decojește semințele. Prin îndepărtarea acestora crește conținutul de proteină, ceea ce înseamnă că vom avea furaje și un produs final mai calitativ. Întotdeauna echipamentul propus de noi are inclus și sistemul de decojire. Cojile rezultate pot fi folosite la realizarea de peleți sau brichete, dar asta este o altă discuție, care desigur merită abordată.

Cu siguranță, vom reveni asupra acestui subiect în ediția viitoare.

Patricia Alexandra POP

Ultimul eveniment din seria Portfolio Farm, organizat de compania Pioneer, a avut loc în localitatea Zănești, județul Neamț, la ferma TCE 3 Brazi. Aproximativ 650 de fermieri din nord-estul țării au participat la eveniment alături de specialiștii companiei americane, aceștia oferindu-le agricultorilor informații despre cele mai noi produse din portofoliu, dar și sfaturi în ceea ce privește culturile de porumb, soia și floarea-soarelului.

Participanți de dincolo de Prut

Chiar dacă evenimentul de la Zănești a fost organizat la sfârșit de săptămână, vineri 25 august, și mai ales în plină campanie de recoltare, printre participanți s-au numărat și 60 de fermieri veniți din Transnistria pentru a observa îndeaproape noile tehnologii propuse de Pioneer. Ferma-gazdă a fost de această dată TCE 3 Brazi, care este de fapt un grup de firme reprezentativ pentru agricultura din zona Moldovei.

Cel care a luat cuvântul în numele societății nemțene a fost domnul Vasile Iacob, care a subliniat importanța folosirii produselor de calitate, specifice zonei în care se află ferma. „Prezența atât de mare la acest eveniment demonstrează încă o dată că fermierii au încredere în produsele și inginerii de la Pioneer și știm și noi acest lucru deoarece din luna ianuarie și până în decembrie sunt mereu prezenți în ferme și vin în permanență cu idei și sfaturi noi. Parteneriatul nostru cu Pioneer este de lungă durată și alegem produsele lor din mai multe considerente. De exemplu, anul acesta avem 2.000 ha cu porumb. Pe această suprafață am semănat 7 hibrizi și, dintre aceștia, 5 sunt din gama Aquamax. Anul trecut am avut parte de secetă excesivă, de aceea am mizat pe această gamă de hibrizi“, a specificat Vasile Iacob, reprezentantul TCE 3 Brazi.

Importanța parteneriatului între TCE 3 Brazi și compania Pioneer a fost subliniat și de doamna Maria Cârja, directorul de marketing al companiei, atât în România cât și în Republica Moldova, care a declarat: „Le mulțumim partenerilor noștri de la TCE 3 Brazi, una dintre cele mai mari companii din agricultura României, că au încredere în produsele Pioneer, le folosesc de mulți ani și au profit de pe urma utilizării lor. Ne dorim ca toți agricultorii să aibă acces la noile tehnologii avansate din agricultură, fie că este vorba despre semințe, produse pentru protecția plantelor sau echipamente agricole; fiecare are dreptul să aibă acces la noile descoperiri tehnologice cu ajutorul cărora să obțină producții mai mari în România. La Zănești este o oază verde în nord-estul României, unde participanții au putut observa, analiza și pune întrebări despre hibrizi de porumb, floarea-soarelui și soia pe care nu cred că îi pot vedea în multe locuri din țara noastră la acest nivel de producție!“

Lucian Buzdugan, oaspete de onoare

Unul dintre participanții care au luat cuvântul a fost domnul Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație Agricost, Insula Mare a Brăilei. „Vreau să-mi permiteți să îmi scot pălăria și la propriu și la figurat în fața dumneavoastră, a categoriei de oameni pe care eu o socotesc cea mai importantă din societate, pentru că sunteți cei care dați de mâncare 365 de zile pe an, de 3 ori pe zi, oamenilor, familiilor dumneavoastră, întregii țări. De asemenea, să îmi ridic pălăria în fața companiei TCE 3 Brazi, în fața domnului Mihăiță Tărâță, care duce mai departe ceea ce s-a făcut bun cu ani în urmă de către tatăl său. Îi mulțumesc foarte mult și îl felicit pe domnul Vasile Iacob pentru ceea ce face la Zănești, pentru că această localitate rămâne o oază verde. Am venit de la Brăila și am văzut câmpurile uscate, în faza de coacere, se vede că a venit toamna. Aici nu e același lucru, pentru că prin tehnologia pe care o aplică reușesc să prelungească perioada de vegetație, iar câmpul este verde și la soia, și la porumb. Deci, este un indiciu că aici se valorifică foarte bine câmpul, dar și performanțele hibrizilor Pioneer. Personal mă simt foarte bine în acest loc, pentru că în anii ’70 mi-am început activitatea aici, la IAS Girov. Am foarte multe amintiri, dar cea mai plăcută este din momentul în care regretatul Culiță Tărâță m-a chemat să facem împreună lucruri deosebite și mă bucur că domnul Vasile Iacob continuă în cea mai bună manieră.“

Incursiune pe câmp

Vizita participanților în câmp a început cu observarea loturilor de soia, o cultură prezentată în premieră în cadrul evenimentelor Pioneer din acest an. Unul dintre maeștrii de ceremonii a fost chiar directorul general pentru operațiuni comerciale în România și Republica Moldova, Jean Ionescu. Acesta a prezentat mai întâi soiurile de soia comercializate în țara noastră: „Ca noutate, de anul viitor vom comercializa soia tratată cu rhizobium. Vorbim despre un produs de curând omolo­gat în Europa. Acel pliculeț cu care cei mai mulți dintre fermieri tratau soia va dispărea. Începem cu soiul PR91M10, cel mai timpuriu din România, recomandat în sudul țării pentru cultură dublă și cultivat după orz. Aici putem spune că este la el acasă, pentru că beneficiază de ploi, cel puțin așa a fost în acest an. În acest moment are 14 etaje de păstăi, iar estimarea noastră este de peste 4 tone. Undeva la sfârșitul lunii septembrie va putea fi deja recoltată. Erbicidele și fungicidele sunt de la compania DuPont, Harmony și Acanto Plus“, a precizat Jean Ionescu. Soiul M10 are bobul simetric, conținut ridicat de proteină, de peste 36%, și tolerează foarte bine atacul de mană de pe tulpină și păstăi. În ceea ce privește densitatea de semănat, fermierii trebuie să asigure minimum 550-600.000 de plante la hectar. Pe lângă acest soi, participanții au mai putut observa și loturi cu P21T45, PR92M35 și PR92B63, unele dintre cele mai apreciate soiuri de soia din țară.

La cultura florii-soarelui, hibrizii P64LE99 și PE64LE25 nu au avut nevoie de prea multe prezentări, pentru că majoritatea fermierilor îi aveau deja îi cultură, și nu pentru prima oară, fiind mulțumiți de producțiile obținute în anii anteriori, dar și de modul în care câmpurile se prezentau până la acea dată.

În ceea ce privește porumbul, participanții au analizat loturile demonstrative cu hibrizii Pioneer, au adresat întrebări și au primit informații inclusiv cu privire la cel mai indicat hibrid pentru zona în care își desfășoară activitatea. „Pentru această zonă recomandăm în special hibridul P9074, cel mai tolerant hibrid la secetă din grupa 300 FAO, iar la Zănești promite producții de 14 tone de boabe/ha. Un alt hibrid care se adaptează foarte bine în această zonă este P9241, un hibrid Aquamax. Este tolerant la secetă și recomandat pentru solurile mai puțin productive. În cadrul grupului de firme TCE 3 Brazi ocupă mai bine de jumătate din suprafața însămânțată cu porumb, iar în acest an preconizez că se vor recolta peste 14 tone/ha. Este foarte bun pentru obținerea mălaiului. De aceea este și foarte solicitat de către morari, dar și de către producătorii de bere“, a specificat Jean Ionescu.

Gama de hibrizi prezentată a fost mult mai vastă, fiind prezenți în câmp hibrizi din toate grupele de maturitate, printre care și P9537 - 350 FAO, recomandat în special pentru boabe, dar și pentru siloz. Nu putea să lipsească din cadrul demonstrației cel mai vândut hibrid din România, și nu numai, P9903 – 360 FAO. Acest hibrid face parte din grupa de maturitate maximă recomandată pentru câmpurile din Moldova.

GALERIE FOTO


Larissa SOFRON

În agricultură se poate obține profit și de pe suprafețe mici. Nu doar culturile de nișă sunt o soluție, ci și culturile duble sau succesive. Nu este o noutate, mai ales pentru cei care dețin animale și sunt nevoiți să-și asigure plantele furajere din producție proprie. Sună tentant, dar există un impediment – irigarea, o condiție esențială pentru a scoate producție din cultura secundară. Dacă dispuneți de sistem de irigare, ar fi și păcat să nu gestionați suprafețele mai riguros, astfel încât să obțineți două recolte de pe aceeași bucată de teren. Vorbim în continuare despre soia, mei și sfeclă roșie, 3 culturi ce au avut ca plantă premergătoare rapița.

– Domnule Aurel Petruș, sunteți unul dintre fermierii experimentați ai județului Călărași, v-ați specializat pe agricultura ecologică. Ce ar trebui să știm despre culturile duble?

– Culturile duble sau succesive, cum mai sunt numite, reprezintă a doua cultură semănată într-un an. Practic, de pe aceeași suprafață recoltăm două culturi, cea principală și cea secundară. Cultura secundară este în cazul nostru cultura dublă, care din punctul meu de vedere trebuie să fie o cultură cu o perioadă de vegetație scurtă, ca să aibă timp să ajungă la maturitate. Dacă analizăm perioada de vegetație a culturilor, a soiurilor și hibrizilor care sunt la ora actuală pe piață avem mai multe opțiuni. Cea mai frecventă cultură înființată ar fi soia, apoi porumbul și aici merită să spunem că România ar putea fi campioană la porumbul siloz cultură dublă, pentru că ar putea fi obținut fără nicio problemă. O altă cultură dublă ar putea fi meiul, sfecla roșie și aici am menționat doar culturile care se pretează a fi recoltate. Dar pot fi semănate și culturi folosite ca îngrășământ verde, cum ar fi mazărea, lintea, lucerna.

– Pentru cultura dublă este clar că trebuie aleși hibrizi timpurii...

– Da. Lucrurile sunt foarte clare. La porumb trebuie să găsim hibrizi cu o perioadă de vegetație de 90 de zile (de la semănat la recoltat), meiul are o perioadă cuprinsă între 70 și 80 de zile, iar la soia sunt soiuri care au perioadă de vegetație începând cu 70 de zile până la 100 de zile. Aici avem o plajă foarte largă de soiuri care se pot cultiva în cultură dublă. În ceea ce mă privește, de curând am desco­perit și eu sfecla roșie, care se pretează și ea foarte bine. De ce? Pentru că are o perioadă de vegetație de 75 de zile pentru a ajunge la maturitate tehnologică, când are diametrul cuprins între 5-10 cm.

– Care sunt condițiile esențiale pentru reușita unei culturi duble?

– La toate culturile duble vorbim de sistem de irigare. Este indispensabil. Apoi, să nu uităm că aceste culturi duble pot fi semănate după culturi care părăsesc terenul devreme. Și aici ca premergătoare pentru culturile duble putem aminti orzul de toamnă, mazărea de toamnă, rapița, grâul de toamnă soiurile timpurii și culturile furajere din care să se obțină siloz, cum ar fi secara de toamnă. La toate aceste culturi, în partea de sud a țării se recomandă ca data limită de semănare să fie 15 iulie. Momentul optim al semănatului poate fi începând cu 1 iunie, pentru că la această dată pot fi gata orzul de toamnă, secara pentru siloz etc.

– Ce puteți să ne spuneți din experiența proprie despre tehnologia de cultivare la aceste culturi duble?

– Anul acesta am 3 culturi duble: soia, mei și sfeclă roșie. Dacă vorbim de fertilizare, având în vedere că te grăbești să semeni nu prea ai timp să fertilizezi, mai ales în cazul nostru la ecologic. La soia am semănat pe data de 10 iulie. Ne-am bazat pe fertilizarea făcută la cultura principală, în cazul nostru rapița. Pregătirea terenului s-a făcut printr-o arătură superficială la 15-20 cm, urmată imediat de discuire, combinator, freză și semănat. Imediat după semănat se aplică prima irigare, cu o normă foarte mică de udare, doar pentru răsărire. După, apar lucrările specifice pentru fiecare plantă în parte. De exemplu, la soia noi am făcut 4 treceri cu sapa rotativă după ce a răsărit și 2 treceri cu cultivatorul, adică 2 prașile mecanice. Am irigat de 4 ori cu norme cuprinse între 10 și 15 litri/mp. La mei lucrurile stau altfel. Semănatul s-a făcut pe data de 13 iulie, dar nu am făcut nimic, doar 4 irigări cu norme între 10 și 15 litri/ha. La sfecla roșie s-au făcut două prașile mecanice, 2 prașile manuale și 10 irigări cu norme cuprinse între 15 și 20 litri/mp.

– Îngrășăminte ați aplicat?

– Nu.

– Ce producții sperați să obțineți la aceste culturi?

– La soia preconizăm între 2.000 și 2.500 kg/ha, la mei 2 tone/ha, iar la sfecla roșie 20-30 tone/ha.

– Producția pe care o veți obține este deja contractată? Aveți deja clienți pentru recolta din acest an?

– Sfecla roșie este deja contractată, va pleca în Spania. Meiul va fi folosit în furajarea găinilor, iar soia va fi folosită pentru obținerea de șrot ecologic pentru păsări.

– Pe ce suprafață ați semănat mei, soia și sfeclă roșie?

– Cu sfeclă roșie avem 4 ha, mei pe 8 ha și soia pe 10 ha. Beneficiul este clar, faptul că poți obține încă o cultură, o producție pe care o vinzi de pe aceeași suprafață.

Patricia Alexandra POP

Creat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda și omologat în 2016, acest soi se remarcă prin cel mai ridicat potenţial de producţie dintre soiurile create aici și înscrise în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură din România (2016), reali­zând în condiţii de irigare, în anul 2015, la Centrul de Testare de la Mircea Vodă, o producţie de 5.703 kg/ha. Soiul timpuriu de soia Ada TD se caracterizează printr-o perioadă de vegetaţie scurtă, adecvată cerinţelor zonei, ajungând la maturitate în prima jumătate a lunii septembrie, fiind astfel bun premergător pentru cerealele de toamnă.

Caractere morfologice

Este un soi cu o talie înaltă, de 115 cm. Înălţimea medie de inserţie a păstăilor bazale de 18 cm conferă soiului siguranţa recoltatului mecanizat, cu pierderi minime. Colorația antocianică a hipocotilului este prezentă. Tipul de creștere a plantei este determinant, iar portul plantei este erect. Culoarea perișorilor este galbenă-maronie. Planta este foarte înaltă. Frunza, slab gofrată, cu foliolele laterale de formă ovală-ascuțită și lungi. Intensitatea culorii verzi este medie. Floarea este de culoare violetă. Păstaia, de culoare brun-închis. Sămânța este de mărime medie și are forma sferică. Culoarea de fond a tegumentului seminței este galben-verzui, iar hilul este brun deschis. Culoarea feniculului este la fel ca a tegumentului. Epoca începutului înfloritului este timpurie spre medie.

Însușiri fiziologice

Soiul Ada TD face parte din grupa soiurilor semitimpurii și prezintă rezistență bună la cădere și scuturare. Este tolerant la secetă și la principalele boli. În condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi rezistent la mană (Peronospora manshurica).

Însușiri de calitate

Conținutul mediu de proteină este de 40,64%, iar conținutul mediu de ulei este de 22,26%.

Limitele de variaţie a conţinutului în proteină a avut valori de 37,6-43,4%, în timp ce pentru conţinutul în grăsimi limita inferioară a fost de 18,9, iar cea superioară de 22,6%. Valorile conţinutului în proteină plasează soiul în grupul soiurilor cu conţinut bun în proteină create la SCDA Turda, alături de Onix, Mălina TD şi Cristina TD.

Capacitatea de producție

Producția medie de sămânță realizată în rețeaua ISTIS, în doi ani de testare (2014-2015), a fost de 2.895 kg/ha. Comparativ cu martorul, soiul Oni, Ada TD a realizat sporuri de producţie cuprinse între 5 și 23%. Producția medie de proteină a fost de 1.117 kg/ha, iar producția medie de ulei a fost de 644 kg/ha.

Acest soi se poate cultiva în zonele favorabile culturii soiei. Rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare a noului soi de soia Ada TD, coroborată cu înălţimea de inserţie ridicată a păstăilor bazale îi conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatul mecanizat.

Derogare pentru neonicotinoide

În urma intervențiilor făcute de reprezentanții MADR la Comisia Europeană, fermierii români au primit o derogare ce le permite să folosească anumite substanțe pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui. Având în vedere infestarea endemică și masivă a unor zone întinse din România cu Tanymechus (rățișoară) și Agriotes (vierme-sârmă), se permite utilizarea unor substanțe din clasa neonicotinoidelor pentru combaterea acestora. Derogarea este valabilă până la data de 16 mai 2017. După această dată, toate cantitățile de sămânță tratată cu neonicotinoide și nesemănate vor fi distruse, iar cantitățile de substanțe rămase nefolosite vor fi predate distribuitorilor, pentru neutralizare.

Iată și lista cu produsele comerciale pentru care a fost permisă utilizarea temporară:

CRUISER 350 FS (350 g/l Tiametoxam), NUPRID AL 600 FS (600g/l Imidacloprid), PONCHO 600 FS (600g/l Clortianidin) și SEEDOPRID 600 FS (600g/l imidacloprid).

(Alexandru GRIGORIEV)

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 16

În cadrul celui de-al 4-lea Congres Internațional al Donau Soja, importanţi reprezentanţi ai ministerelor agriculturii din 4 ţări și Donau Soja au convenit asupra unei viziuni comune pentru o strategie europeană a proteinei.

Dl. István Nagy, Ministrul Adjunct al Ministerului Agriculturii a reprezentat Ungaria la evenimentul care a avut loc la Budapesta. "Ungaria sa străduit întotdeauna să ofere cetățenilor săi alimente sănătoase, la prețuri accesibile și de înaltă calitate”, a subliniat dl. István Nagy. "Cheia pentru producția de alimente în condiții de siguranță este promovarea practicilor agricole durabile, iar producția de soia nemodificată genetic este esențială în această privință” a arătat ministrul adjunct. Cu ale sale standarde alimentare ridicate și cu o strategie pentru o agricultură fără OMG, Ungaria joacă un rol-cheie în securizarea surselor durabile de proteine.

În conformitate cu viziunea comună a participanților la congres, 50% din resursa de proteină pentru furaje în Europa ar trebui să fie asigurată de leguminoasele autohtone și soia europeană. Pentru a realiza acest lucru, cantitatea de soia importată pentru amestecurile furajere trebuie redusă, iar cultivarea soiei și a altor leguminoase trebuie stimulată.

Angajamentul pentru o sursă durabilă de soia susţine rotația culturilor, dezvoltarea regiunilor rurale și integrarea est-vest a Europei.

"Doar puţin mai mult de 2% din suprafața agricolă a Europei este cultivată cu leguminoase pentru boabe", a declarat președintele Asociației Donau Soja. "Trebuie să ne asigurăm că fermierii dispun de acele stimulentele necesare pentru a cultiva plante leguminoase. Menținerea unei industrii alimentare funcțională și durabilă se bazeaza pe stabilitatea cantităţilor, producţiilor și calităţii”, a mai subliniat Matthias Krön.

Provocarea principală agriculturii europene este aceea de a asigura aprovizionarea independentă și ecologică durabilă a proteinei. Trecerea la soia certificată din Europa joacă un rol-cheie, deoarece numai în acest fel putem asigura avantaje economice și ecologice pe termen lung.

Cultura de soia este, încă de acum un secol, una dintre cele mai răspândite din țara noastră, mai ales în zonele din Transilvania și Lunca Dunării. De ce este atât de importantă această cultură și ce s-ar întâmpla dacă ar apărea limitări la importurile de soia din afara UE, se arată într-un studiu finalizat recent de către Institutul de Economie Agrară. Rezultatele studiului au fost prezentate de către Iuliana Ionel, cercetător în cadrul institutului.

Producția internă, mai scumpă decât importul

Soia este cultivată în principal datorită conținutului ridicat de proteină, iar uleiul rezultat în urma procesării este considerat produs secundar. Dar, cel mai important este că neprocesată poate fi utilizată direct în alimentația rumegătoarelor. O serie de caracteristici importante o recomandă ca un ingredient nelipsit din rețetele furajere. Dintre ele amintim conținutul ridicat de proteină și un conținut scăzut de celuloză, dar echilibrat în aminoacizi și bogat în lizină. Practic, la același preț, reprezintă alimentul cu cel mai mare conținut proteic.

Din acest motiv, soia a devenit principalul ingredient al hranei șeptelului din întreaga lume. Pe de altă parte, reglementările UE interzic cultivarea liniilor de soia modificată genetic, care au o productivitate cu mult mai mare (chiar și de trei ori) decât hibrizii convenționali. Ca rezultat s-a ajuns ca UE să fie cel mai mare importator de soia la nivel mondial. Importurile provin în special din Brazilia, Argentina, SUA, India. Trebuie să precizăm că, dacă luăm în calcul și subvențiile acordate, prețul soiei din import este oricum mai mic decât cel al soiei produse în România. O tonă de boabe de soia din import costă la Rotterdam cca 400 euro/tonă. Cele din producția internă costă 299 euro/tonă, la care se adaugă 181 de euro subvenția. În total, 480 de euro.

Interzicerea importurilor = dispariția zootehniei

În aceste condiții, avertizează studiul Institutului de Economie Agrară, limitarea sau chiar interzicerea importurilor de soia modificată genetic (MG), despre care se vorbește tot mai des în ultima vreme, ar avea un impact devastator.

Cercetătorii au realizat o simulare a unei astfel de situații în cazul Spaniei. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 1 (vezi revista nr. 21, pag. 16): o creștere importantă a prețurilor la carne și ouă. Să nu uităm însă că acest calcul nu include și efectele utilizării terenurilor pentru cultura soiei în locul culturilor de acum. În plus, pornește de la ipoteza optimistă că ar putea fi obținute, din diferite surse, cantități suficiente de soia nemodificată genetic.

Ca o concluzie a specialiștilor, interzicerea importurilor de soia MG ar avea asupra României următoarele consecințe: creșterea prețurilor la materii prime agricole, în special la soia nemodificată genetic, prin subvenții pentru creșterea producției, ceea ce se va reflecta direct în costurile producției zootehnice; delocalizarea producţiei de carne către alte state, ce nu promovează astfel de politici; diminuarea drastică a efectivelor de animale, în special păsări şi porci; importuri suplimentare de carne şi preparate din carne, cel mai probabil produse obținute tot prin utilizarea furajelor proteice transgenice; creșteri ale prețurilor cărnii; scăderea consumului de carne, în condițiile vulnerabilității accentuate din punctul de vedere al securităţii alimentare la nivelul gospodăriilor din România, în special în mediul urban; disponibilizarea personalului din industria furajelor, creșterii animalelor și procesare alimentară, ceea ce va atrage costuri suplimentare cu asigurările sociale pentru bugetul de stat; încurajarea migrației populației către alte țări europene.

Întrebarea este: e cineva dispus să își asume aceste consecințe?

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 16

Semnalarea atacului speciei Vanessa cardui – Omida scaieţilor sau Fluturele cărămiziu al scaieţilor, în Câmpia Transilvaniei, în culturile de soia, la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie.

Deoarece buruienile sunt gazde pentru acest dăunător, trebuie acordată o atenţie deosebită lucrărilor de combatere a lor, mai ales a celor de la marginea solelor, unde larvele pot aparea pentru prima dată şi apoi să se extindă în cultură, sub formă de atac în vetre. Nu în ultimul rând este important ca informarea între fermieri să fie deschisă şi continuă, pentru a şti dacă într-o anumită zonă este atac sau nu.

Dacă, din punct de vedere al protecției plantelor, primul lucru la care ne gândim, când vine vorba despre soia, sunt erbicidele iar la capitolul dăunători, paianjenul roșu (Tetranychus urticae), în acest an, s-a semnalat Omida scaieţilor sau Fluturele cărămiziu al scaieţilor, care, dacă nu acţionăm la timp să îl stopăm, ne poate lasa cultura fără frunze.

În concluzie, omida scaieţilor (Vanessa cardui L.), deşi nu este considerată un dăunător principal al culturilor agricole în general, şi a culturii de soia în special, totuși, datorită unor particularităţi care le deosebeşte puţin de alte insecte dăunătoare, precum şi a unor particularităţi climatice din acest an, este necesar să fim atenţi, să nu ne trezim cu surprize neplacute.

Dr. Felicia Muresanu,
Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda

NATUREVO recomandă:

Culturile cele mai expuse în condițiile schimbărilor climatice sunt cele cu un coeficient ridicat de transpirație și un consum mare de apă, factori ce influenţează substanţial nivelul producţiei. Printre acestea se numără şi soia, o specie mare consumatoare de apă și nutrienți.

Naturevo are soluții pentru obținerea unor producții consistente și de calitate, cu un consum de apă și nutrienți mult mai redus.

Prin programele pe care le implementează, Naturevo măreşte randamentul energetic cu până la 100% prin:

- Utilizarea fertilizanţilor cu eliberare controlată: la doze de 2 - 3 ori mai mici, se obţine aceeaşi canti­tate de elemente nutritive în plantă;

- Reţetele de stimulare a germinaţiei seminţelor reduc de 2 - 3 ori cantitatea de energie internă a seminţei pentru desfăşurarea proceselor iniţiale, până la transferul consumului energetic pe baza produselor de asimilaţie clorofiliană.

Reţetele complexe de protecţie / fertilizare / stimulare aplicate foliar, uneori şi radicular sau prin fertigare, pot duce la creşterea randamentului fotosintetic cu până la 100%. Reţetele complexe determină reducerea consumurilor energetice prin:

- Prevenirea atacului agenţilor dăunători (planta consumă intens pentru a se apăra);

- Reducerea transpiraţiei, respiraţiei, fotorespiraţiei şi / sau prelungirea activităţii celulelor / ţesuturilor.

Naturevo s-a implicat în anul 2015 în cultura de soia pentru a asigura un nivel de producție superior, chiar în contextul unui deficit de apă din sol, a unor temperaturi extreme, însoţite de o umiditate atmosferică redusă.

Astfel, pentru stimularea germinației și protejarea plantelor tinere, la tratamentul seminței Naturevo recomandă: ROOTIP BASIC + KERAFOL sau KERAMIN K + inoculant.

Pentru stimularea formării florilor, a fecundării (mărirea numărului de păstăi legate), mărirea numărului de boabe în păstăi, creșterea rezistenței la secetă și mărirea producției, Naturevo recomandă: EVOBOR + KERAFOL + OVIPRON + FIGHTER PHOS + ENERGEVO + fungicid + acaricid (dacă este cazul).

În funcție de specificul culturii, în loc de ENERGEVO se poate folosi unul dintre fertilizanții foliari: CODICEVO, MATUREVO, FINALEVO, REZISTEVO. Toți fertilizanții speciali din gama EVO au de 3 – 5 ori mai multe elemente chelatate decât alte formulări.

Naturevo are produse în portofoliu și pentru soia cultivată ecologic. Pachetul de tratament și germinare recomandat pentru culturile ecologice este următorul: ROOTIP MIX + KERAFOL EVO + ALTOSAN + DEFFORT + MIMOX.

Beneficiile folosirii pachetelor FLEXITECHagro® de germinare:

- Asigură răsărirea rapidă chiar în condiții de stres termic, hidric și de compactare a solului.

- Conferă vigoare sporită plantelor în primele faze de vegetație.

- Întârzie apariția bolilor foliare în culturi cu câteva săptămâni.

- Reduce consumurile energetice, prezervând energia internă a plantelor.

- Mărește absorbția selectivă a macro și microelementelor nutritive din sol.

- Mărește rezistența tinerelor plăntuțe în fața agenților patogeni din sol și a stresului abiotic.

- Determină parcurgerea mai rapidă a fazelor de vegetație și timpurietatea recoltei.

Descrierea produselor din pachetele FLECITECHagro®

ROOTIP BASIC – stimulator de formare a rădăcinilor și de creștere a sistemului radicular; stimulează microorganismele care asigură hrănirea plantelor.

KERAFOL și KERAMIN K – stimulator de germinare și creștere; mărește rezistența la stresul termic și hidric. Stimulează înflorirea, fecundarea, fructificarea, maturarea și rezistenţa la păstrare.

EVOBOR – B 15 % asimilabil (etanolamina). Mărește fertilitatea, reduce atacul bacteriilor, mărește rezistenţa la ger. Reduce putregaiurile rădăcinilor / tuberculilor / bulbilor.

OVIPRON – Ulei protector parafinic folosit în vegetaţie pentru: protecţia plantelor împotriva radiaţiilor solare UV, IR; reducerea transpiraţiei (a pierderii de apă), până la 40%; stabilizarea substanţelor active pe aparatul foliar.

FIGHTER PHOS – stimulator fungistatic; sistemic excelent acro și bazipetal; fertilizant cu P și K; mărește rezistența la boli; elimină carențele de fosfor și potasiu.

ENERGEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut extrem de ridicat de fosfor asimilabil, care poate scoate imediat cultura de sub stresul lipsei de fosfor. Măreşte absorbţia selectivă a elementelor nutritive din sol şi rezistenţa la factorii de stres, îndeosebi la cei hidrici, termici, radiaţii solare.

MATUREVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut ridicat în fosfor şi potasiu. Măreşte rapid absorbţia specifică de fosfor şi potasiu. Grăbeşte maturarea, coacerea şi diferenţierea. Protejează împotriva radiaţiilor solare.

FINALEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut foarte ridicat de potasiu, îmbunătăţind major calitatea fructelor, atât ca densitate dar şi coloristic. Diminuează cererea şi pierderea de apă şi creşte rezistenţa naturală la infestări cu boli micotice sau bacteriene.

REZISTEVO – fertilizant foliar special, cu microelemente și activatori. Are un conţinut ridicat în azot – 14%, calciu – 18% şi mai ales magneziu Mg – 4,2%. Micşorează atacul bolilor în depozite. Măreşte rezistenţa şi elasticitatea învelişului fructelor la răniri mecanice pe parcursul recoltării, depozitării şi transportului. Măreşte greutatea şi densitatea fructelor, precum şi conţinutul în substanţe de rezervă.

CODICEVO – fertilizant foliar special, cu microele­mente și activatori, cu conţinut echilibrat de macroelemente. Conţine magneziu în cantitate ridicată Mg 1,8%.

ROOTIP MIX – stimulator de înrădăcinare și creștere a volumului masei radiculare. KERAFOL EVO – stimulator al germinației semințelor; stimulator de creștere și diferențiere a noilor țesuturi (meristime); stimulator pentru înflorire, fecundare, fructificare, maturare, rezistență la păstrare; contribuie la absorbția radiculară specifică. ALTOSAN – inductor de apărare pe bază de chitosan; induce formarea fitoalexinelor în plante, substanțe responsabile de rezistența la factorii biotici și abiotici.

DEFFORT – insecticid organic cu efect repelent, mărește capacitatea de autoapărare; prin aplicare se evită depunerea ouălor de către paraziți.

MIMOX – fungicid organic sistemic; alternativă naturală pentru controlul bolilor: sclerotinia, făinare, rapăn, putregai cenușiu, mană, fuzarioză.

Pentru îmbunătăţirea structurării solului şi a activităţii microbiologice, Naturevo recomandă NOVATEC ® CLASSIC, fertilizant complex de sol, granulat, cu eliberare controlată pe baza inhibitorului de nitrificare DMPP. Are un conţinut ridicat de macroelemente, oligoelemente şi microelemente. NOVATEC® CLASSIC are randament ridicat de utilizare, nivel redus de spălare sau / şi evaporare şi complexitate sporită. O singură aplicare pe an poate asigura fertilizanţii necesari.

Pentru corectarea rapidă a pH-ului solului, Naturevo recomandă CALCIPRILL®, un îngrășământ şi amendament granulat (2-6 mm) obţinut prin măcinarea ultrafină a carbonatului de calciu de puritate ridicată. Se aplică la orice cultură agricolă şi este ideal pentru ameliorarea rapidă a pH-ului. CALCIPRILL® este foarte reactiv, doza la hectar fiind cu 80–90% mai mică în comparaţie cu amendamentele obişnuite. Se administrează uşor, uniform şi fără prăfuire, cu maşina de împrăştiat îngrășăminte.

Oana Iftime
Director Marketing și Proiecte speciale

Pornită ca o asociație nonprofit acum 3 ani, iată că Donau Soja, care are sediul la Viena, a reușit să adune nu mai puțin de 200 membri activi, chiar și din state care nu fac parte din bazinul Dunării. Este vorba de 16 țări afiliate, iar țelul inițiativei este de a se produce soia convențională în regiunea Dunării pe circa 1,5 mil ha, exceptând Ucraina care va cultiva de una singură 2,4 mil ha, pe termen lung. În Europa, vorbind la prezent, doar Serbia își asigură necesarul de proteină din soia din producția internă. Ar mai fi Austria capabilă, însă exportă o mare parte din producție către Germania și Elveția, susține Dragoș Dima, reprezentantul Donau Soja pentru România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.

Inițiativa soiei dunărene s-a extins anul acesta și în ceea ce privește partea aplicată. Celor 2 platforme cu soiuri de soia înființate anul trecut s-au mai adăugat alte trei. Vom vorbi despre cea de la sud de Dunăre, din Knezha – Bulgaria și de platforma de la nord de Dunăre, la Caracal.

În sudul Dunării soia se cultivă de un secol

La Knezha, o localitate situată în nordul Bulgariei, la câțiva km de Pleven, familia de fermieri Goranov (o familie cu ascendent în cercetarea soiei), împreună cu Donau Soja, BASF și Institutul de Inovație în Agricultură, a organizat în vara anului trecut, pentru al doilea an consecutiv, un câmp experimental de soia convențională. Peste 150 de invitați au ținut să fie prezenți atât pe câmp cât și la seminarul ținut în amfiteatrul improvizat în atelierul fermei. Unul dintre producătorii de utilaje a oferit fermierilor prezenți și o demonstrație cu toată gama de utilaje necesare pentru o tehnologie completă la soia.

Dacă în 2014 inițiativa a fost în întregime a fermierului bulgar, iată că anul trecut Donau Soja și Institutul pentru Agrostrategie și Inovație s-au implicat în mod direct. Rezultatul a fost un câmp de 7 ha cu 41 de soiuri de soia unde fermierii bulgari, și nu numai, au avut de unde culege informații privind această cultură. Soiurile de la Euralis (Mentor, Sponzor), cele de la Novi Sad (al doilea institut de stat ca mărime din Europa), ca și soiurile de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare a Soia de la Pavlikeni (anul acesta împlinește 90 de ani de activitate în cercetarea acestei culturi), precum și creațiile Institutului de la Osjiek și soiurile Felix și Onix de la SCDA Turda au atras atenția fermierilor prezenți.

Deși câmpul experimental arăta cu mult peste așteptările organizatorilor, asta ținând cont că seceta s-a instalat de peste o lună în zonă, aproape nimeni nu mai cultiva soia în Bulgaria înainte de noua politică agrară privind înverzirea. Borislav Goranov este legat de această cultură prin părinții săi și are rezultate bune. Dar în Bulgaria, care are un potențial de peste 100.000 ha, se cultivă ceva mai mult de 35.000 ha în acest moment. Asta după ce cu doar un an în urmă suprafețele cu soia abia depășeau 1.000 ha. Crește­rea suprafețelor cultivate cu soia a fost „fabuloasă“ după adoptarea sprijinului suplimentar (chiar dacă încă nu este stabilit cu exactitate cuantumul plății cuplate, conform spuselor fostului ministru adjunct al Agriculturii din Bulgaria, Svetlana Boyanova, actualmente președintele Institutului de Agrostrategie și Inovație). În mod cert schema de ajutor cuplat, la care oficialii bulgari încă lucrează, dar și cererea în creștere pentru soia convențională vor ridica nivelul în anii următori. Interesul fermierilor a fost mare. Întrebările, curiozitatea, atenția acordată timp de peste trei ore prezentărilor din fermă au confirmat acest interes pentru dezvoltarea culturii de soia. Tot aici l-am întâlnit pe directorul de producție al We Trade Agro din Republica Moldova, Alexandru Tatarciuc, care cultivă peste 4.200 ha cu soia în mod frecvent, aproape de patru ori mai mult decât cultiva, până anul acesta, toată Bulgaria la un loc. Fermierul moldovean spune că este o cultură profitabilă, chiar și în lipsa oricărui sprijin oferit de stat, dovada oferită fiind ferma pe care o conduce în Moldova și în care soia este una din culturile predilecte.

 La nord de Dunăre, oltenii uitaseră cum se cultivă această plantă

În platforma Donau Soja de la SCDA Caracal s-au aliniat nu mai puțin de 43 de soiuri de soia de la 12 companii producătoare de semințe. Directorul SCDA Caracal, dr. ing. Eugen Petrescu, a mărturisit că „de mulți ani nu a mai fost însămânțată soia la SCDA Caracal.“ Experimentul a venit la inițiativa Donau Soja și a presupus o muncă colectivă cu firmele care au asigurat produsele de protecție a plantelor. Câmpul a fost prezentat pe o atmosferă rece și umedă, cum rar s-a întâmplat să fie anul trecut. Apoi, după colocviul ținut în sala restaurantului, ploaia a revenit cu și mai mare abundență, parcă să ofere un pic de curaj celor care și-au cam pierdut elanul în fața secetei. Vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a numit soia „planta minune a lumii“, care, pe lângă că aduce un aport de proteină ușor asimilabilă de către organis­mele vii, este și „o adevărată fabrică de fixare a azotului atmosferic în sol“.

Vicepreședintele ASAS a subliniat că pe glob se produc peste 320 mil. tone, iar China este cel mai mare consumator de soia (76 mil. tone/an, din care doar 11 mil. tone sunt din producția proprie), iar UE importă peste 95% din necesarul de soia cifrat la circa 40 mil tone. Aproape toată cantitatea importată de UE este soia transgenică, în condițiile în care 66% din consumatorii europeni consideră OMG un risc alimentar.

Despre România, care cultiva circa 450.000 ha cu soia până în 1989, același distins profesor spunea că, conform studiilor ASAS, are un potențial de cultură pe circa 750.000 ha. Iar după opinia directorului general al Agricost IMB, Lucian Buzdugan, cifra s-ar ridica la 1 mil ha, precizare făcută de către Dragoș Dima, reprezentantul Donau Soja pentru România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.

Tudor CALOTESCU

Ministrul Agriculturii a luat la începutul lunii decizia de a semna Declaraţia comună de aderare la Programul agricol Danube Soya (Soia Dunăreană), după ce reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) şi-au exprimat acordul în acest sens, cu precizarea că „o astfel de situaţie nu ar trebui să afecteze orice altă decizie viitoare privind cultivarea de plante proteice“. În ceea ce-i priveşte pe agricultori, din spusele preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, reiese că aceştia nu au fost consultaţi cu privire la semnarea unui document care, consideră ei, „va avea consecinţe grave şi pe termen lung pentru progresul agriculturii româneşti.“

Miza Declaraţiei Danube Soya

Informaţiile privind scopul acestei iniţiative au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Achim Irimescu, secretar de stat la MADR, şi de Matthias Kron, preşedintele Asociaţiei europene Danube Soya. Ţara noastră este a noua semnatară a documentului, după Austria, Italia, Ungaria, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Croaţia, Elveţia, şi Polonia. Urmează Germania (deocamdată a semnat doar Landul Bavaria), apoi Slovacia şi în continuare se vor purta discuţii cu Bulgaria, Cehia, Slovenia, Moldova şi Ucraina.

„Ideea de bază a Declaraţiei este substituirea importurilor de soia nemodificată genetic, pentru că a crescut interesul consumatorilor pentru acest produs. La nivel european, se importă anual 7 milioane de tone. Iniţiativa îşi propune să încurajeze şi cercetarea unor soiuri performante din această cultură. În acest scop, doi euro pe tonă din producţia de soia nemodificată genetic vor fi direcţionaţi către cercetare. Nu este vorba numai de producţie, ci şi de tratamente. În acest scop, a fost deja contactat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Fundulea“ – a afirmat Irimescu.

Domnia sa a adăugat că semnarea Declaraţiei nu interzice cultivarea soiei modificate genetic, în cazul în care, la nivelul Uniunii Europene (UE), va fi acceptată această cultură.

„Noi vedem România ca pe un partener care are un rol esenţial în proiectul nostru. Nu suntem o organizaţie politică, nu milităm nici măcar pentru agricultură ecologică. Însă vrem să oferim producătorilor o altă oportunitate de a-şi cultiva terenurile cu profit. Această asociaţie are 50 de membri şi este reprezentată de organizaţii din întregul lanţ, începând de la cultivatori la producători de material semincer, cei care fac comerţ cu produse agricole, precum şi lanţurile de retail. Practic, se creează o legătură directă între fermieri şi consumatori, ceea ce se va reflecta într-un preţ mai bun“ – a spus Matthias Kron, adăugând că iniţiativa acestei asociaţii a apărut şi datorită faptului că preţul soiei nemodificate genetic este mai mare cu 80 de euro/t decât al celei modificate, iar diferenţa de preţ ar putea rămâne în zona Dunării, pentru a oferi sustenabilitate, dar şi produse care conţin soia nemodificată genetic.

LAPAR nu este de acord

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) s-a opus semnării Declaraţiei, ne-a informat Laurenţiu Baciu, preşedintele acestei organizaţii. În opinia sa, acceptul ştiinţific al ASAS a fost doar o speculaţie a unor discuţii verbale purtate cu doi secretari de stat din minister, fără a primi acordul comisiei de specialitate din cadrul acestui for ştiinţific. 

Baciu a menţionat că LAPAR nu va fi niciodată de acord cu semnarea unui asemenea document, pentru că, din toate ţările care au aderat la acest program, România are cel mai mare potenţial de producere a soiei, iar fermierii români cunosc bine avantajele tehnologice, economice, de protecţie a mediului şi consumatorilor, pe care soiurile modificate genetic le aduc.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

România a semnat, miercuri, prin secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, "Declaraţia pentru Soia Dunăreană", fiind a noua ţară semnatară din cele 17 riverane Dunării.

"Declaraţia prevede încurajarea cultivării soiei nemodificate genetic în 17 ţări din zona bazinului dunărean, iar România este a noua ţară care semnează această declaraţie, după Austria, Italia, Ungaria, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Polonia. Urmează Germania, deocamdată a semnat doar Landul Bavaria, şi se vor pronunţa Bulgaria şi Slovacia", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Acesta a subliniat că ideea de bază a acestei iniţative se referă la substituirea importurilor de soia nemodificată genetic, în condiţiile în care există un interes al producătorilor pentru această cultură, iar importurile anuale ale Europei sunt de peste 7 milioane de tone de soia nemodificată genetic.

"Iniţiativa îşi propune să încurajeze şi cercetarea unor soiuri perfomante de soia nemodificată genetic, pentru că diferenţa în costuri la producerea unei tone de soia modificate genetic şi a uneia nemodificate genetic rezultă nu doar din productivitate, ci pentru că la soia nemodificată se aplică mai multe tratamente. Se intenţionează ca doi euro pe tonă din producţia de soia nemodificată genetic să fie direcţionaţi către cercetare", a spus Irimescu.

Reprezentantul MADR a adăugat că declaraţia semnată de România nu menţionează nimic despre soia modificată genetic şi nu intră în conflict cu orice decizie luată de Uniunea Europeană sau de România în privinţa cultivării soiei modificate genetic.

Preşedintele Asociaţiei 'Soia Dunăreană', Matthias Kron, a menţionat că nu există niciun un guvern al vreunei ţări propuse să intre în acest proiect care să fi refuzat semnarea declaraţiei, dar sunt unele ţări cu care asociaţia nu au reuşit să ia legătura.

"Platforma a fost creată în 2012 şi sunt ţări precum Moldova, Ucraina sau Bulgaria cu care nu am reuşit încă să luăm legătura, dar nu există niciun un guvern al vreunei ţări propuse să intre în acest proiect care să fi refuzat semnarea. Noi vedem România ca pe un partener esenţial şi care are un rol esenţial în proiectul nostru. Nu suntem o organizaţie politică, nu milităm nici măcar pentru agricultură ecologică, vrem însă să oferim producătorilor o altă oportunitate de a-şi cultiva terenurile cu profit. Această asociaţie are 50 de membri şi este reprezentată de organizaţii din întregul lanţ, începând de la cultivatori, la producători de material semincer, cei care fac comerţ cu produse agricole precum şi lanţurile de retail. Practic, se creează o legătură directă între fermieri şi consumatori, ceea ce se va reflecta într-un preţ mai bun", a spus Matthias Kron.

Potrivit sursei citate, Europa importă 35 de milioane de tone de soia, din care doar 7 milioane de tone sunt nemodificate genetic.

"Pentru a produce această cantitate, ar fi necesară o suprafaţă de mărimea Germaniei. Acum, producţia de soia din Europa este de doar 2% din necesar.

Dacă mâine vapoarele din Argentina şi Brazilia nu ar mai ajunge cu soia, nu am mai putea creşte animale în Europa. Faptul că se importă masiv din aceste ţări mai ridică nişte probleme, nu numai că sunt boabe de soia modificată genetic dar şi faptul că se cultiva pe suprafeţe ce aparţineau pădurilor tropicale. Acum toate supermarketurile din Vest îşi etichetează produsele cu acea amprentă privind emisia de carbon, iar produsele care au la bază importuri din aceste ţări au şi emisii de carbon foarte mari", a adăugat şeful asociaţiei menţionate.

Iniţiativa acestei asociaţii a apărut şi datorită faptului că preţul soiei nemodificate genetic este mai mare cu 80 de euro decât al celei modificate, iar diferenţa de preţ ar putea rămâne în zona Dunării pentru a oferi sustenabilitate dar şi produse care conţin soia nemodificată genetic.

România cultiva înainte de aderare în jur de 180.000 de hectare de soia, inclusiv modificată genetic, în timp ce anul trecut suprafaţa cultivată a fost de numai 77.000 de ha, de pe care s-a obţinut o producţie de 98.000 de tone. Producţia medie în România este de sub 2 tone, în schimb în Austria s-au obţinut şi 6,3 tone la hectar.
Importurile României de soia totalizează anual 500.000 tone şi sunt în valoare de 200 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

Mediul academic agricol şi-a dat acordul pentru aderarea României la organizaţia 'Danube Soya", dar urmează şi consultarea producătorilor agricoli români, întâlnirea fiind programată pentru această săptămână, a anunţat, luni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a dispus consultarea mediului academic şi a producătorilor din România în scopul obţinerii consensului pentru semnarea declaraţiei, în contextul în care organizaţia 'Danube Soya' cât şi ministrul Agriculturii din Austria, Nikolaus Berlakovich, au solicitat celor 17 state europene să adere la 'Declaraţia Dunării' privind stimularea cultivării soiei nemodificată genetic în statele riverane.

"În baza textului Declaraţiei şi a documentelor transmise de 'Danube Soya', mediul academic agricol, reprezentat de conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi-a exprimat acordul pentru semnarea Declaraţiei în cauză. Din punct de vedere ştiinţific prezintă interes introducerea soiurilor performante care să permită obţinerea de beneficii importante agricultorilor, dar o astfel de situaţie u ar trebui să afecteze orice altă decizie viitoare privind cultivarea de plante proteice", se arată în comunicatul MADR.

Potrivit sursei citate, consultarea producătorilor este programată pentru această săptămână, iar la începutul lunii februarie, reprezentanţii Danube Soya urmează să discute cu conducerea Ministerului Agriculturii, prilej cu care se va semna Declaraţia.

În data de 19 ianuarie 2013, reprezentanţii MADR afirmau că România nu este încă pregătită să semneze 'Danube Soya Declaration', alături de celelalte state riverane Dunării, pentru că doreşte să ia în considerare toate opiniile mediului academic românesc, precum şi pe cele ale organizaţiilor şi asociaţiilor de fermieri.

România a salutat iniţiativa Austriei de aderare la la organizaţia 'Danube Soya", care arată necesitatea identificării unor surse de proteină vegetală pentru asigurarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic din UE, în condiţiile unor importuri masive din ultimii ani, în special de soia şi porumb din SUA, Brazilia, Argentina.

"România, consecventă principiilor susţinute până în prezent, de a lua în considerare opiniile ştiinţifice exprimate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi mediul academic naţional, nu fost pregătită să semneze această Declaraţie cu ocazia Târgului Săptămâna Verde - 2013 de la Berlin", menţionau reprezentanţii MADR.

În cadrul târgului Săptămâna Verde - Berlin 2013, în data de 19 ianuarie, a fost semnat documentul 'Danube Soy Declaration' de către opt state state riverane Dunării.

Sursa AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti