Problema esențială a agriculturii în perioada de secetă este apa.

Principalul rol al prașilei este să se asigure o bună acumulare și conservare a apei în sol și să reducă la maximum pierderile de apă.

Prin lucrarea de prășit se asigură afânarea stratului superficial al solului, făcându-l apt să acumuleze fiecare picătură de apă din precipitații și, totodată, prin distrugerea crustei și a capilarelor formează un strat de mulci care împiedică pierderea apei prin evaporare la suprafața solului. În același timp, prin lucrarea de prășit se asigură reducerea gradului de îmburuienare, iarba consumând de peste patru ori mai multă apă decât plantele de cultură.

Dar lucrarea de prășit realizează multe alte beneficii pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, și anume:

■ Cultivatorul (unealtă de prășit) bine pregătit și corect reglat, cu cuțitele plate bine ascuțite, taie buruienile pe dedesubt, la mică adâncime, pe intervalul dintre rânduri; acestea rămân la suprafața solului, se usucă și au rol de protecție a solului. Cuțitele plate ale cultivatorului asigură menținerea zonelor de protecție, nu vatămă rădăcinele plantelor și nu răscolesc solul cu pierderi de apă. În situația unui grad ridicat de îmburuienare se mai aplică erbicid numai pe zona rândurilor folosind 1/3 din doză. În acest fel se asigură reducerea cheltuielilor cu erbicidele, se evită poluarea mediului și se păstrează biodiversitatea.

■ Prin lucrarea de prășit se astupă crăpăturile din sol care favorizează pierderea apei din adâncime, pierderi care sunt cu peste 20% mai mari.

■ Prașila asigură o aerare optimă a solului, favorizând accesul aerului și eliminarea CO2 care, la concentrații mărite, poate devein toxic pentru microorganismele din sol și pentru rădăcinile plantelor.

O bună oxigenare creează energia necesară creșterii rădăcinilor și favorizează procesul de absorbție a apei și substanțelor nutritive, precum și mineralizarea humusului cu eliberarea de nutrienți.

■ Concomitent cu lucrarea de prășit se pot administra și îngrășăminte, cât mai aproape de zona rândului, în apropierea rădăcinilor, pentru o valorificare optimă a acestora. Folosind îngrășăminte cu eliberare treptată/controlată se poate reduce doza la 1/3 și chiar la 1/2, reducând cheltuielile și poluarea.

■ Suprafețele prășite, cu solul afânat în stratul superficial, favorizează pătrunderea ușoară a apei în sol, evitând în acest fel fenomenul de eroziune.

■ Pe solurile argiloase, grele, reci, prașila este cu atât mai necesară deoarece permite pătrunderea aerului și căldurii, crescând cu

5-6°C temperatura în sol, favorabilă creșterii plantelor și activității biologice din sol.

■ Pe suprafețele cu culturi de plante leguminoase, prașila asigură o bună aerare a solului, favorabilă procesului de simbioză, de acumulare a azotului în nodozități. S-a demonstrat că, de exemplu, cultura de soia a realizat un spor de producție de 24% în urma prașilei, deși era neîmburuienată.

Uneori, în mod eronat, se consideră că prin aplicarea erbicidelor se reduce gradul de îmburuienare și nu mai este necesară prașila. Din cele de mai sus rezultă că lucrarea de prășit îndeplinește multe alte roluri pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În contextul schimbărilor climatice, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă o preocupare majoră, cu azotul jucând un rol semnificativ în condițiile de mediu. În timp ce este esențial pentru creșterea plantelor, gestionarea ineficientă a acestuia contribuie la creșterea emisiilor de GES, subliniind necesitatea unor soluții inovatoare pentru a atenua impactul său asupra mediului.

Legea europeană privind clima1 stabilește obiectivul UE de a atinge o economie neutra din punct de vedere al carbonului până în 2050, alături de un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Date recente de la Eurostat2, furnizate la sfârșitul anului 2023, dezvăluie o scădere cu 7,1% a emisiilor de GES în comparație cu 2022, semnalând un progres promițător. Prin valorificarea tehnologiilor agricole disponibile, emisiile de GES ar putea fi potențial reduse la aproximativ o cincime din nivelurile actuale până în 20503.

În România, la sfârșitul anului 2023, Guvernul a adoptat Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de GES4, având ca scop o Românie neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Conform Raportului privind Clima și Dezvoltarea României (CCDR)5 publicat de Banca Mondială anul trecut, profilul țării demonstrează o cale pentru a atinge obiectivele din 2050, evidențiind necesitatea reducerii semnificative a emisiilor de GES în trei domenii - generarea de energie, agricultura și transportul. Prin urmare, pentru agricultura românească este importantă implementarea practicilor durabile și a soluțiilor inovatoare pe piață pentru a sprijini scăderea nivelului de emisii de GES.

Ca soluție pentru reducerea emisiilor de GES în țările UE, unele studii6,7 susțin îmbunătățirea eficienței utilizării azotului. Din acest motiv, Corteva Agriscience se angajează să sprijine fermierii români cu soluții care facilitează gestionarea strategică a pierderilor de azot din sol.

De exemplu, stabilizatorul de azot Instinct™ din portofoliul de produse protecția culturilor al Corteva Agriscience este folosit pentru a întârzia pierderea resurselor de azot din sol prin inhibarea procesului de nitrificare. În mod specific, atunci când este aplicat, acesta reduce pierderile de azot din sol prin scurgere sau denitrificare, asigurând utilizarea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, rezultând într-o productivitate mai mare pentru fermierii români. Astfel, prin alegerea stabilizatorului, impactul asupra mediului este minimizat prin reducerea nitraților și nitriților, iar această formă de azot rămâne disponibilă în sol pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, crescând potențialul de producție pentru fermieri.

„Suntem deja familiarizați cu anii de secetă ca urmare a schimbărilor climatice, iar amprenta pe care o lăsăm asupra mediului poate exacerba aceste schimbări, totul începând cu noi dacă vrem o schimbare. Încerc să gestionez cât mai eficient posibil managementul azotului în culturile mele pentru că știu cât de important este pentru fermieri să se alinieze cu necesitatea unor practici mai prietenoase cu mediul. Prin urmare, portofoliul Corteva Agriscience pentru produsele de protecția culturilor se aliniază cu obiectivul meu pentru o agricultură durabilă. Am încercat Instinct™ la ferma mea. Rezultatele au fost excelente în ceea ce privește productivitatea în 2023, cu reducerea nivelului de probleme legate de pierderea azotului în sol în comparație cu anii precedenți", a spus Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR PROD.

Abordarea provocărilor generate de gestionarea azotului în contextul schimbărilor climatice este crucială pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea practicilor agricole durabile. Prin sporirea conștientizării și implementarea măsurilor strategice la nivel local și global, Corteva Agriscience lucrează în direcția unui viitor mai durabil în care agricultura joacă un rol cheie în combaterea schimbărilor climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară și conservarea mediului înconjurător.

Autor: Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și Produse Biologice pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

1 European climate law: Council and Parliament reach provisional agreement - Consilium (europa.eu)

2 Quarterly greenhouse gas emissions in the EU - Statistics Explained (europa.eu)

3 Member States' greenhouse gas (GHG) emission projections, 2023 — European Environment Agency (europa.eu)

4 STRATEGIE 29/11/2023 - Portal Legislativ (just.ro)

5 Country Climate and Development Report for Romania (worldbank.org)

6 Greenhouse gas emissions from agriculture in Europe (europa.eu)

7 Greenhouse gas emissions from nitrogen fertilizers could be reduced by up to one-fifth of current levels by 2050 with combined interventions | Nature Food

  • Succes fulminant pe culturile din România în ultimii 5 ani.
  • Produsele Profeco scad riscul culturilor de a fi afectate de secetă, cresc rezistența la frig, întăresc sistemul imunitar al plantelor în lupta cu agenții patogeni și le ajută să se refacă mai repede după grindină.
  • Productivitatea culturilor poate crește cu 25%.

Fermierii români s-au confruntat tot mai des în ultimii ani cu diverse probleme ale solului cauzate de schimbările climatice, în timp ce presiunea pe calitatea producției românești a crescut considerabil odată cu creșterea cererii de produse autohtone atât în piața românească, cât și în piețele externe. Un antreprenor român a adus de 5 ani o gamă de produse 100% organice, care ajută culturile românești chiar și în lupta cu seceta.

„Gama noastră de produse de fertilizare a culturilor agricole a fost vândută cu succes în țări din Uniunea Europeană timp de aproximativ 15 ani. În România, acestea au obținut rezultate excelente în ultimii 5 ani și, recent, s-a extins zona de distribuție spre piețe din Orient și Asia. Produsele noastre se remarcă prin capacitatea de a crește toleranța la secetă și arșiță a culturilor de câmp, capacitatea de a ajuta plantele să se adapteze la condiții de mediu nefavorabile și prin creșterea producției obținute. Practic, această extindere a zonelor de distribuție arată cât de eficiente și valoroase sunt aceste produse pentru fermieri, oferind soluții de calitate pentru îmbunătățirea culturilor și creșterea producției.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Deși deja bine cunoscute în piața internațională, produsele naturale de fertilizare sunt încă la început de drum în România, aceasta fiind acaparată de 2 mari extreme – fie cea a fertilizanților chimici, fie cea în care nu sunt folosiți fertilizanți din piață, caz în care fermierii preferă să își asume pierderile.

„Evoluția, per genere, începe cu informarea și educarea obiceiurilor. Practic, noi încercăm să ajutăm fermierii români să fie cât mai informați cu privire la ce produse folosesc (sau nu folosesc, după caz). E important ca atât fermierii, cât și consumatorii de produse românești să înțeleagă că există soluții 100% organice, care nu dăunează în niciun fel produsului finit, ba mai mult, crește producția produselor de calitate autohtone. Un astfel de produs este Lumbreco, fertilizant organic certificat bio, cu extract din biohumus. Acesta reprezintă un compost produs de către râmele roșii californiene și oferă nutrienți esențiali pentru plante.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Profeco este distribuitorul român al produselor Lumbreco, Sulfeco si Humeco. Cu o experiență de peste 15 ani pe piața din Europa și 5 ani de experiență în România, Profeco oferă, pe lângă cele mai bune soluții 100% organice pentru îmbunătățirea culturilor, și consultanță specializată pentru fermierii români, astfel încât produsele să fie utilizate corect, producția finală fiind îmbunătățită.

(L.S.)

Cel mai vulnerabil sector în fața schimbărilor climatice actuale rămâne agricultura, aceasta având, bineînțeles, implicații directe și asupra sectorului zootehnic.

Dacă ne referim la rumegătoare, zona de confort termic, în funcție de grupa de vârstă, se situează între 5 și 18°C la rumegătoarele mari și între 12-21°C la cele mici. Temperaturile ridicate au efecte negative în primul rând asupra animalelor cu producții mari, deoarece acestea au un metabolism mai intens, adică o producție ridicată de căldură în timpul sintezei laptelui sau a proceselor de digestie a hranei și, dacă condițiile climatice nu oferă posibilitatea ca organismul să transmită această căldură mediului înconjurător, atunci animalul suferă de stres termic, fiind afectate în primul rând consumul de hrană, productivitatea și reproducția. Ce înseamnă aceste lucruri? De exemplu, la vacile de lapte stresul termic duce la reducerea poftei de mâncare până la stoparea completă a consumului de furaje, cu sporirea senzației de sete și creșterea consumului de apă; scade producția de lapte, grăsime și proteine din lapte, iar durata căldurilor se scurtează sau, mai grav, ciclul sexual poate să se stopeze complet.

La rumegătoarele din rasele de carne, sistemul de creștere, întreținere și furajare se bazează în principal pe utilizarea pajiștilor cu o durată de pășunat de circa 6-7 luni, un astfel de sistem asigurând multe avantaje economice pentru crescătorii de animale. În primul rând, se reduce costul producțiilor obținute, este asigurat necesarul zilnic de diverși nutrienți ce se găsesc preponderent în masa verde ingerată; în plus, mișcarea în aer liber a animalelor are o influență pozitivă și asupra stării de sănătate.

Exploatate pe pășuni într-un an cu precipitații adecvate, animalele sunt capabile atât să-și refacă rezervele de vitamine și minerale necesare pentru perioada de iernat, cât și să-și îmbunătățească condiția corporală în timpul pășunatului vara și toamna, după înțărcare, dacă încă există posibilitatea de a pășuna. În caz contrar, în perioadele prelungite de secetă, adică și în al 2-lea an și în al 3-lea an de secetă, rezerva de furaje este aproape indisponibilă și pășunatul limitat, afectat (pășuni uscate, de calitate medie spre slabă).

Există mai multe probleme potențiale în acest scenariu de secetă. În primul rând, animalele sunt forțate să folosească rezervele corporale pe tot parcursul iernii și riscă să devină prea slabe. În plus, dacă aceste rezerve corporale sunt folosite mai mult pentru metabolismul bazal este afectată dezvoltarea fătului și există riscul de a naște viței mici și slabi. Mai mult, este afectată și calitatea colostrului, care este prima și cea mai importantă hrană pe care o primește un vițel nou-născut, deoarece este bogată în imunoglobuline, vitamina A, proteine și grăsimi, toate acestea fiind esențiale în construirea imunității și pentru a oferi vițelului un început sănătos.

Seceta poate avea deci implicații de anvergură, mai mult decât capacitatea redusă de pășunat. Dacă condițiile de secetă persistă, rezervele de hrană pot fi limitate și vacile pot avea nevoie de resurse suplimentare de hrană pentru a se reface. În aceste condiții, evident că se impune o revizuire a modului de folosire a pajiștilor și chiar reducerea numărului de animale exploatate prin scoaterea din efectiv (abatorizare).

Se poate constata astfel că, în prezent, în cadrul sectorului creșterii animalelor, pe lângă asigurarea furajelor de volum şi a concentratelor, există o serie de provocări, dintre care cele mai actuale se referă la găsirea unor plante furajere sinergice cu cele clasice, dar cu reziliență mare la secetă, ce ar putea fi utilizate în alimentația animalelor de fermă, fără a afecta negativ cantitatea și calitatea produselor finite.

În ultimii ani, și în ţara noastră, cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în această direcție și s-au concretizat în crearea unor noi soiuri şi hibrizi cu potențial de producție ridicat și adaptabilitate bună la noile condiții climatice.

Astfel, cea mai la îndemână soluție este extinderea culturilor rezistente la secetă, cu pretenții moderate în general pentru procesul de creștere. Condițiile climatice din țara noastră oferă premisele obținerii unor producții de sorg, secară, mei, năut sau fasoliță corespunzătoare cantitativ și calitativ. Cultivarea acestor plante reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice, în special pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Datorită capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, cele mai recente creații de hibrizi de sorg, secară pot fi o alternativă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului. Mai mult, cultivarea și utilizarea unor proteaginoase (năut, fasoliță), promovate în alte țări, constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe de leguminoase prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic).

Apare astfel oportunitatea de valorificare eficientă a unor resurse furajere locale, plante cu nevoi scăzute de inputuri și grad mare de reziliență și necesitatea evidențierii efectelor acestora asupra sănătății, a performanțelor productive și a calității produselor la principalele specii de animale de fermă.

Ca de obicei, IBNA Balotești, prin proiectele de cercetare derulate, vine în sprijinul fermierilor cu soluții nutriționale alternative celor clasice. De exemplu, în cadrul programului NUCLEU, cel mai recent proiect pe acest subiect (PN23-20.04.01) are ca obiectiv principal realizarea de noi produse furajere pentru rumegătoare și monogastrice, bazate pe utilizarea acestor surse energo-proteice locale rezistente la secetă. Cum vom face asta? Prin dezvoltare, experimentare și validare pe animal. IBNA vine astfel în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punctul de vedere al calității.

Doresc să reamintesc și faptul că, pe lângă cele aproximativ 70 de rețete standard, institutul poate realiza, la cerere, în funcție de baza furajeră de care dispuneți, furaje combinate adaptate necesităților dvs. sau premixuri de intervenție pentru rezolvarea unor carențe nutritive, de exemplu.

IBNA fabrică, pe lângă produsele clasice, și produse granulate. Detalii se pot găsi pe site-ul institutului www.ibna.ro, la secțiunea magazin-furaje.

  • Succes fulminant pe culturile din România în ultimii 5 ani.
  • Produsele Profeco scad riscul culturilor de a fi afectate de secetă, cresc rezistența la frig, întăresc sistemul imunitar al plantelor în lupta cu agenții patogeni și le ajută să se refacă mai repede după grindină.
  • Productivitatea culturilor poate crește cu 25%.

Fermierii români s-au confruntat tot mai des în ultimii ani cu diverse probleme ale solului cauzate de schimbările climatice, în timp ce presiunea pe calitatea producției românești a crescut considerabil odată cu creșterea cererii de produse autohtone atât în piața românească, cât și în piețele externe. Un antreprenor român a adus de 5 ani o gamă de produse 100% organice, care ajută culturile românești chiar și în lupta cu seceta.

„Gama noastră de produse de fertilizare a culturilor agricole a fost vândută cu succes în țări din Uniunea Europeană timp de aproximativ 15 ani. În România, acestea au obținut rezultate excelente în ultimii 5 ani și, recent, s-a extins zona de distribuție spre piețe din Orient și Asia. Produsele noastre se remarcă prin capacitatea de a crește toleranța la secetă și arșiță a culturilor de câmp, capacitatea de a ajuta plantele să se adapteze la condiții de mediu nefavorabile și prin creșterea producției obținute. Practic, această extindere a zonelor de distribuție arată cât de eficiente și valoroase sunt aceste produse pentru fermieri, oferind soluții de calitate pentru îmbunătățirea culturilor și creșterea producției.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Deși deja bine cunoscute în piața internațională, produsele naturale de fertilizare sunt încă la început de drum în România, aceasta fiind acaparată de 2 mari extreme – fie cea a fertilizanților chimici, fie cea în care nu sunt folosiți fertilizanți din piață, caz în care fermierii preferă să își asume pierderile.

„Evoluția, per genere, începe cu informarea și educarea obiceiurilor. Practic, noi încercăm să ajutăm fermierii români să fie cât mai informați cu privire la ce produse folosesc (sau nu folosesc, după caz). E important ca atât fermierii, cât și consumatorii de produse românești să înțeleagă că există soluții 100% organice, care nu dăunează în niciun fel produsului finit, ba mai mult, crește producția produselor de calitate autohtone. Un astfel de produs este Lumbreco, fertilizant organic certificat bio, cu extract din biohumus. Acesta reprezintă un compost produs de către râmele roșii californiene și oferă nutrienți esențiali pentru plante.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Profeco este distribuitorul român al produselor Lumbreco, Sulfeco si Humeco. Cu o experiență de peste 15 ani pe piața din Europa și 5 ani de experiență în România, Profeco oferă, pe lângă cele mai bune soluții 100% organice pentru îmbunătățirea culturilor, și consultanță specializată pentru fermierii români, astfel încât produsele să fie utilizate corect, producția finală fiind îmbunătățită.

(L.S.)

Ultimii cinci ani au fost catastrofali pentru producția de porumb, iar anul acesta nu face excepție. Iulian Iancu, fermier din comuna Fulga de Jos, județul Prahova, spune că a devenit tot mai riscantă cultivarea porumbului, chiar și în condițiile în care a ales să cultive hibrizi rezistenți la secetă și temperaturi ridicate. Anul acesta, deși aparatul foliar al plantelor s-a dezvoltat foarte bine, știuletele de porumb a dezvoltat boabe doar parțial. În interviul pe care ni l-a acordat la sfârșitul lunii iulie, fermierul a mărturisit că se gândește foarte serios să renunțe la această cultură.

„Am diminuat suprafața cultivată de la 30 la 12%“

Rep.: Cu ce speranțe ați început anul acesta agricol și care este realitatea actuală?

I.I.: Perspectiva pentru culturile de primăvară nu este una optimistă. La grâu, orz și rapiță producțiile au fost decente. Prețurile au fost, însă, foarte jos și ne este aproape imposibil să ne acoperim cheltuielile. La cultura de porumb nici nu mai poate fi luată în calcul o ecuație financiară în care să vorbim despre câștiguri. Nu neapărat lipsa precipitațiilor a dus la această situație, pentru că planta nu suferă atât de mult din lipsa apei, ci mai degrabă din cauza temperaturilor foarte ridicate.

Rep.: Cât din suprafața agricolă pe care o gestionați este cultivată cu porumb?

I.I.: În momentul de față, cca 12-15% din suprafață este cultivată cu porumb, dar am diminuat aproape în fiecare an această suprafață. Inițial cultivam porumb pe 30% din suprafață. Tendința este de diminuare și trebuie să găsim alternative pentru a putea face rotația culturilor. Tendința este clar de a renunța la aceste culturi. În acest moment, sorgul este o variantă. L-am mai cultivat în anii anteriori, cu cca șase sau șapte ani în urmă, dar la momentul acela disponibilitatea la cumpărare nu prea exista. Acum există premise mai bune pentru vânzarea sorgului și cred că acum este singura alternativă la cultura de porumb.

În condițiile actuale de temperatură și regim pluviometric al României, cred că toți cultivatorii de porumb au probleme. Unde există posibilitatea de a iriga există și predictibilitate la cultura porumbului. La noi, neavând surse de apă sau mijloace pentru a implementa un sistem de irigații, nu cred că ne mai putem permite să investim în cultura de porumb.

„În ultimii cinci ani am avut probleme mari cu această cultură“

Rep.: Ce pierderi credeți că se vor înregistra anul acesta pe suprafața cultivată de dvs.?

I.I.: Cred că paguba va fi de 3.000-4.000 de lei pe hectar, bani care vor rămâne nerecuperați. Probabil vom obține o producție de puțin peste două tone.

Rep.: Puteți nominaliza un an foarte bun pentru cultura de porumb?

I.I.: Cred că acum șapte sau opt ani în urmă a fost un an bun pentru porumb. În ultimii cinci ani, cele mai mari probleme le-am avut cu această cultură. Acum patru ani am obținut, de pe loturi diferite, cca 4 tone la hectar, dar și șapte tone. Anul acesta producția este însă foarte slabă. Lipsa precipitațiilor a făcut în anii anteriori ca planta să tragă înapoi seva din știulete, iar acesta a rămas gol. Am băgat combina doar ca să eliberăm terenul. Mi-e teamă că și anul acesta se va întâmpla același lucru.

Rep.: Ce știți despre starea culturii de porumb din alte regiuni ale țării?

I.I.: În Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, Constanța, Călărași cultura de porumb este într-o situație similară și toți fermierii sunt debusolați. Am înțeles că există exploatații unde fermierii chiar nu vor obține nimic pe urma culturii de porumb. Vor elibera terenul și atât.

Rep.: Există vreo compensație pe care fermierii o vor primi pentru pierderile înregistrate?

I.I.: Pentru anul acesta nu avem nici cea mai mică informație. Probabil că la noi se lucrează foarte mult la centralizări, situații. Până în momentul de față nu avem nicio certitudine cu privire la faptul că vom primi măcar o despăgubire de secetă pentru culturile de primăvară de anul trecut. S-au făcut diverse acte, ne-am dus pe la Direcțiile agricole, ni s-a diminuat suma de la 1.000 de lei la 335 de lei. Există și acolo o formulă de calcul total incorectă. Înțeleg că noul ministru se gândește să modifice această formulă de calcul, astfel încât acești 335 de lei pentru daună totală să îi luăm, dar până acum nu avem nicio certitudine, mai ales legată de anul acesta.

„Vom mai cultiva porumb doar dacă vom iriga“

Rep.: Irigațiile sunt o plasă de siguranță pentru situațiile acestea. Ce posibilități de implementare a unui astfel de sistem există în această regiune?

I.I.: Singura posibilitate ar fi de a fora puțuri, dar asta necesită o muncă mai elaborată. Trebuie să se facă niște studii, să vedem dacă există apă potabilă, dacă există debitul necesar pentru a alimenta instalațiile de irigare. Pentru societatea noastră asta este principala prioritate, ca în doi sau trei ani să putem iriga cel puțin 70 sau 80 de hectare. Doar în condițiile acestea vom mai cultiva porumb. Personal eu nu aș mai cultiva porumb, dar societatea noastră trebuie să facă acest lucru pentru oamenii din comună, cei de la care am arendat.

Rep.: Care sunt măsurile de primă urgență care ar trebui acordate fermierilor?

I.I.: Ar fi ideal ca guvernanții să se axeze pe irigații, chiar unde nu sunt deloc sisteme de irigat. Ar trebui să fim ajutați cu fonduri europene, iar acest proces de accesare ar trebui să fie mai lejer, indiferent de statutul juridic. Noi administrăm această societate înființată în baza Legii nr. 36 și ne este aproape imposibil să depunem proiecte europene.

Laura ZMARANDA

Fenomenul de secetă a devenit tot mai frecvent în țara noastră și, dacă nu peste tot, în fiecare an avem zone secetoase.

Referindu-ne la anul 2023 observăm că, în timp ce în zona de vest sunt precipitații abundente, cu inundații catastrofale, în Muntenia, Dobrogea și Sudul Moldoveni este secetă.

Din aceste motive este necesar ca fermierii să fie pregătiți în permanență pentru a înfrunta seceta. Dacă pe parcurs nu se manifestă seceta, cu atât mai bine. Dar măsurile tehnologice trebuie să fie adecvate fenomenului de secetă și pe parcursul perioadei de vegetație se va interveni cu măsuri în funcție de evoluția climatică.

Principalele măsuri avute în vedere pentru a întâmpina seceta se referă la:

- Solul trebuie să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze și să conserve întreaga cantitate de apă provenită din precipitații și să reducă orice pierdere de apă prin evaporarea la suprafața solului. Gradul de afânare să nu fie prea mare și peste nivelul de înrădăcinare a plantelor deoarece se poate pierde apa în pânza freatică. Totodată, terenul prea afânat realizează o aerare puternică a solului cu mineralizarea humusului și pierderi de apă.

Reducerea pierderilor de apă prin evaporare se asigură fie cu un mulci realizat din resturi vegetale sau diverse materiale organice, dar și un mulci natural realizat în urma uscării stratului superficial al solului, când agregatele structurale se usucă, își micșorează volumul, se desprinde de substratul umed și întrerup capilaritatea solului până la suprafață.

- Conținutul ridicat de materie organică din sol asigură reținerea cu 20% mai multă apă în sol, iar humusul rezultat din descompunerea materiei organice reține de 4-6 ori mai multă apă, întârziindu-se cu două săptămâni apariția fenomenului de secetă.

- Pregătirea patului germinativ se execută în ziua semănatului, cu combinatorul care afânează solul numai până la adâncimea de încorporare a seminței. Dedesubt se găsește patul tare pe care se așază sămânța și beneficiază de aportul capilar al apei la nivelul seminței, iar deasupra se găsește solul afânat prin care pătrund aerul și căldura pentru germinația seminței. În niciun caz nu se recomandă grapa cu discuri la pregătirea patului germinativ.

- Semănatul se recomandă mai devreme și la mai mică adâncime și, totodată, împreună cu îngrășământ starter pentru a grăbi germinarea, răsărirea și creșterea în primele faze, pentru ca înflorirea-fructificarea să se desfășoare înainte de apariția secetei și arșiței.

Densitatea va fi mai redusă, dar cu plante uniform repartizate și fără goluri în care pot crește buruieni, mari consumatoare de apă, și crește evapotranspirația. Orientarea rândurilor N-S pentru ca la mijlocul zilei să se umbrească din lateral.

- Se vor folosi specii de plante și din acestea soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă, rezistenți la stresul hidric, capabile ca, la un consum mai mic de apă, să poată asimila o cantitate mai mare de substanțe nutritive.

Cantitatea de apă necesară pentru germinația semințelor la mei este 25% din greutatea seminței, iar la soia este 150%. Coeficientul de transpirație la mei este 311, la sorg 322, la porumb 368, la grâu 518, la lucernă 831, iar la in 905.

- Prașila este necesară nu numai pentru reducerea gradului de îmburuienare, ci și pentru reducerea pierderilor de apă prin evaporare, distrugând capilaritatea în stratul superficial al solului. Totodată, astupă crăpăturile prin care se pierde cu 18% mai multă apă.

- Fertilizarea echilibrată asigură o mai bună valorificare a apei existente în sol în sensul că soluția solului mai concentrată asigură absorbția de către plante, cu aceeași canitate de apă, o cantitate mai mare de elemente nutritive. Aplicarea fertilizării foliare asigură creșterea capacității sistemului radicular de a valorifica nutrienții din sol.

Coeficientul de transpirație la grâul fertilizat a fost 349, iar la cel nefertilizat 928.

- Rotația culturilor asigură o mai bună valorificare a rezervei de apă din sol, deoarece nu se vor cultiva plante mari consumatoare de apă (sfecla de zahăr) după premergătoare la fel de mari consumatoare (porumb), ci după cereale păioase care eliberează terenul în vară și până în primăvara viitoare crește rezerva de apă.

- Cele mai indicate ar fi perdelele forestiere de protecție, deoarece în spațul dintre perdele se depune strat uniform de zăpadă și realizează 300-500 m3/ha apă în plus. Totodată, perdelele reduc viteza vântului și scad evapotranspirația cu 20-45%.

- O atenție deosebită se va acorda măsurilor de protecția plantelor, deoarece plantele atacate intră într-un stres care provoacă un consum suplimentar de apă. Totodată, în zonele atacate plantele pierd mai multă apă.

- Se poate asigura o cantitate de apă mai mare în sol dacă, în timpul iernii, peste stratul de zăpadă se împrăștie paie, rumeguș care întârzie cu 7 zile topirea zăpezii asigurând 36 mm apă în plus.

- Agricultura conservativă, cu aplicarea de lucrări minime sau semănatul direct, în teren nelucrat, asigură o mai bună conservare a apei în sol, pierderi mai mici de apă din sol, deoarece nu se aplică lucrări mecanice și, în final, realizarea de producții satisfăcăctoare și în anii cu climat nefavorabil.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat, la secțiunea Transparență Decizională, un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt în sumă totală de 869.600.000 lei și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Schema se acordă următoarelor culturi care au fost afectate de seceta pedologică în grade peste 30% și până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor:

a) porumb;
b) floarea - soarelui;
c) soia;
d) mazăre.

Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, o suprafață cultivată de peste 1.110.000 ha a fost calamitată parțial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea – soarelui, peste 47.300 ha cu soia și peste 8.100 ha cu mazăre.

Ajutorul de stat sub forma de grant unitar este în cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturi.

Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este de peste 30% și până la 100%, cuantumul grantului unitar care se poate acorda se diminuează corespunzător.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României, iar sumele se plătesc până la data de 31 decembrie 2023.

Beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă:

a) dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022, inclusiv conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru culturile de porumb și/sau floarea – soarelui și/sau soia și/sau mazăre, înființate în primăvara anului 2022 și suprafețele calamitate de seceta pedologică;
b) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înființate în primăvara anului 2022, respectiv porumb și / sau floarea - soarelui, și/sau soia și/sau mazăre precum și suprafețele de teren declarate aferente acestor culturi;
c) nu sunt în dificultate, cu excepția beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de secetă pedologică și dovedită prin consemnarea în procesele verbale a procentelor de calamitare de peste 30% și până la 100% inclusiv.

Direcțiile pentru agricultură județene reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

Având în vedere prevederile pct.357 din Comunicarea Comisiei - Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale (2022/C 485/01), ajutoarele și orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile furnizate în cadrul altor măsuri naționale sau ale Uniunii ori în cadrul polițelor de asigurare aferente pagubelor pentru care se acordă ajutor, nu trebuie să depășească 80 % din costurile eligibile.

În cazul beneficiarilor care sunt deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha, însumată cu grantul per ha posibil de acordat prin prezenta schemă, conduce la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferente pieței.

De asemenea, în cazul beneficiarilor care sunt asigurați contra secetei, inclusiv a celor asigurați care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative

În data de 5 decembrie 2022, MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de urgență prin care se propune modificarea OUG 157 din 2022, ce a fost publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de secetă pedologică în cursul anului 2022.

CLICK AICI PENTRU VIZUALIZARE PROIECT OUG

Având în vedere faptul că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat Comisia Europeană cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări:

  • reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafețelor cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;
  • completarea art.3 cu definiția întreprinderilor aflate în dificultate;
  • completarea articolelor 6, 8, 10 și anexa 1;
  • completarea textului art.15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha însumată cu grantul per ha acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1  din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

Astfel, prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat.

 

Clubul Fermierilor Români face demersuri continue pe lângă autoritățile naționale și europene responsabile pentru agricultură, pentru reprezentarea intereselor fermierilor din România și susținerea modificărilor legislative cu impact pozitiv în afacerile agricole.

În acest sens, Clubul salută demersurile de ordin legislativ, realizate de către autoritățile naționale, pentru două subiecte de interes major pentru fermieri. Asociația a reușit să obțină modificările legislative pentru fermieri, în baza consultărilor cu aceștia, ca urmare demersurilor făcute și a întâlnirilor de lucru cu reprezentații din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și a celor două Comisii de profil din Parlamentul României.

Eliminare obligativitate vizare anuală autorizație de mediu

În perioada aprilie-octombrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat mai multe demersuri către  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului cu privire la obligativitatea vizării anuale a autorizației de mediu de către fermierii din România.

Clubul a solicitat autorităților identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații. 

Ordinul nr. 1.150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizației de mediu şi autorizației integrate de mediu vizează solicitarea și obținerea autorizației de mediu atât pentru desfășurarea activităților existente, cât și pentru începerea activităților noi, conform prevederilor articolului 5 din Ordinul nr.1798/2007 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu.

Având în vedere tipologia fermierului din România, în condițiile în care rolul principal al acestuia este să gestioneze cât mai eficient activitatea agricolă, care de cele mai multe ori nu suportă modificări la nivelul activității existente sau al suprafeței gestionate, și, având în vedere reducerea birocrației actuale și simplificarea activităților ANPM și ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români a propus identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații.

Propunerea Clubului Fermierilor Români privind proiectul de Ordin de Ministru a intrat în consultare publică. 

Click AICI pentru mai multe informații.

Modificarea metodologiei de calcul pentru despăgubirile culturilor de toamnă afectate de secetă

În perioada 21-23 noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat demersuri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care a solicitat revizuirea formulei de calcul prezentă în Anexa 1 la OUG 157/2022.

Propunerea a vizat eliminarea înmulțirii coloanei 3 (Procent de afectare mai mare decât 30%) din formula aferentă coloanei 6 (Valoare maximă grant) pentru a se permite acordarea corectă a sumelor prevăzute în această ordonanță. Clubul a atras atenția autorităților că, în caz contrar, fermierii care au înregistrat pierderi aferente calamităților într-o proporție mai mică de 100% pentru culturile de toamnă nu ar putea beneficia de acest sprijin financiar.

În urma demersurilor făcute în cadrul întâlnirilor de lucru și pe baza argumentelor oferite de specialiștii Clubului Fermierilor Români, Senatul României a emis un raport de modificare a Ordonanței 157/2022 privind despăgubirile la secetă, prin care este prevăzută modificarea propusă de asociație și supusă analizei autorităților de resort.

Sursa: Clubul Fermierilor Români

Are efecte un an secetos și presărat cu scumpiri în cercetarea agricolă? Cu siguranță răspunsul este unul afirmativ, mai ales dacă ne gândim la acele instituții care se autofinanțează. În acest sens am stat de vorbă cu domnul Pompiliu Mustățea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, care a specificat faptul că 2022 a fost și este în continuare un an dificil.

Venituri mai puține

„Fără doar și poate, pentru fermieri, pentru instituțiile de cercetare, precum și pentru partenerii noștri, 2022 este un an greu din punct de vedere financiar. Veniturile sunt clar reduse. În acest an institutul va încasa redevențe mult mai puține în comparație cu anii anteriori deoarece fermierii au certificat cantități reduse de sămânță din cauza secetei. În ceea ce privește grâul, mulți nu au avut ce recolta, iar la porumb și floarea-soarelui situația este și mai dificilă din cauza faptului că producția este compromisă în mai mult de jumătate de țară. Deci nu doar de la grâu, ci și de la porumb și floarea-soarelui vom încasa redevențe mult mai mici“, a declarat directorul INCDA Fundulea.

Întrebat care ar fi cea mai simplă și rapidă soluție pentru a suplini suma deficitară, domnul director a specificat faptul că cel mai ușor pentru un agent economic ar fi să mărească prețurile foarte mult, dar acest lucru nu se va întâmpla și, în cazul mărfii furnizare de institut, vor exista scumpiri, dar prețurile se vor apropia de valorile de anul trecut. Această măsură a fost luată tocmai pentru a nu rămâne cu marfa nevândută.

„Chiar dacă noi nu creștem foarte mult prețurile, costurile noastre de producție au crescut. De exemplu, toată lumea știe că la îngrășăminte prețul a fost de trei ori mai mare ca anul trecut, deci a fost un efort financiar și chiar am achiziționat cantități mai mari de îngrășăminte și avem asigurat necesarul pentru fertilizarea culturilor de grâu, orz și rapiță din această toamnă și este posibil să ne mai rămână și ceva rezerve pentru primăvară. Dar au crescut costurile la combustibil și la utilități, iar la gaz nu mai spun. De exemplu, în prima parte a anului am plătit de 5 ori mai mult comparativ cu anul trecut. Este clar că aceste scumpiri nu se opresc aici. De aceea spun că va fi un an foarte dificil, dar sperăm să ieșim pe plus pentru că am vândut destul de bine în vară“, a mai precizat Pompiliu Mustățea.

Pensionarea și lipsa de personal

Mai mult decât atât, spune directorul INCDA Fundulea, cercetarea a avut de suferit nu doar din cauza secetei, ci și din cauza scumpirilor de pe toate palierele. Așa cum bine știm, activitatea institutului nu presupune doar cercetare, ci și protecția plantelor, agricultură în condiții convenționale, agricultură conservativă și ecologică. Alături de lipsa apei, de efectele prețurilor scăzute, o altă problemă ce îngreunează activitatea unității de cercetare este lipsa de personal.

„Noi în fiecare an am angajat prin concurs 4-5 specialiști pe cercetare, chiar și în acest an am avut 10 locuri disponibile. Am avut 9 candidați, dintre care 5 au fost admiși. A mai apărut o altă problemă din cauza schimbărilor la nivel politic și a zvonurilor conform cărora vârsta de pensionare va crește la 70 de ani, iar în anul 2020, chiar și anul trecut, foarte multe persoane din cadrul institutului s-au pensionat, atât la limită de vârstă, cât și anticipat. Astfel că, din această teamă, din 307 angajați, cât aveam la sfârșitul anului 2019, în 2020 am rămas cu 250 de angajați. Ne-au plecat mulți meseriași, mulți profesioniști în special din sectorul de procesare sămânță, dar și de la atelierul mecanic. Ne-a fost foarte greu să angajăm personal pe posturile vacante și așa a trebuit să găsim și alte soluții. Astfel am ales persoane mai tinere cărora le-am plătit cursurile pentru a face alte specializări. Mă refer aici la cele de mecanic, electromecanic și ce mai avem noi nevoie la stația de condiționat semințe. Dacă nu avem oameni acolo, nu ne putem continua activitatea pentru că nu am avea ce vinde“, a punctat directorul.

Se spune adesea că în instituțiile naționale de cercetare salariile sunt mici, iar tinerii absolvenți aleg să se angajeze în cadrul firmelor private pentru un trai mai bun. Domnul Mustățea nu neagă acest lucru, ba mai mult, încearcă să crească veniturile angajaților în fiecare an. De fapt așa s-a și întâmplat mai mereu, mai puțin în 2021, atunci când, din cauza pierderilor, nu a putut majora salariile. S-au făcut majorări în schimb în 2022, fiecare angajat primind o mărire de 10%, fapt mulțumitor inițial, însă, din cauza inflației, această majorare nu se mai simte acum în buzunarele nimănui.

Dornic de evoluție și de recunoașterea cercetării românești, domnul director încearcă mereu să găsească soluții pentru a sta la aceeași masă cu multinaționalele din piață. Însă cercetarea înseamnă bani, dar o instituție de stat nu are aceleași resurse ca o multinațională, iar investițiile, mai ales în aparatura care se schimbă constant și devine mai performantă, sunt tot mai greu de realizat.

„Toată lumea, când aude titulatura Institut Național zice că suntem ai statului. Da, așa este, dar statul român și-a luat mâna de pe cercetarea agricolă. Noi nu primim niciun leu de la bugetul consolidat al statului. Da, putem accesa niște bani de la bugetul statului, însă numai prin procedeu competițional și participăm la competițiile de lansare de proiecte, în special la cele din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și la cele din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Dar aceste proiecte nu asigură necesarul pentru a menține colectivele de cercetare și nu se asigură continuitate. Au fost ani în care s-a terminat o competiție în decembrie, iar finanțarea am primit-o în toamna următorului an. În cercetare nu este ca în fabrică. Nu pot să închid un an și să reiau activitatea după un an, când primesc finanțarea. Aici este nevoie de activitate zi de zi, atât în câmp, cât și în producție“, a mai precizat dumnealui.

În aceste condiții, specialiștii de la Fundulea se bazează în mare parte pe producție și încearcă în fiecare campanie să obțină recolte cât mai bogate deoarece principala sursă de finanțare este reprezentată de veniturile proprii rezultate din vânzarea de semințe, din drepturile de autor și serviciile de cercetare, precum și datorită revistei interne. Chiar dacă este conștient că lucrurile puteau sta chiar și mai rău, domnul Mustățea susține că nu este mulțumit cu nivelul acesta de supraviețuire al institutului, ci ar vrea să treacă la nivelul de performanță. „Am făcut câțiva pași în acest sens, dar nu suficienți, pentru că ambiția mea și a tinerilor cercetători este aceea de a recupera ceea ce am pierdut după Revoluție și să ajungem la nivelul celor mai cunoscute firme de cercetare, ce au o putere financiară extraordinar de mare. Nouă statul nu ne dă nimic, în spate nu avem acționari, deci ne descurcăm pe cont propriu“, a conchis directorul INCDA Fundulea.

Larissa DINU

Pentru că seceta a pârjolit culturile fermierilor, Agrii România este alături de fermieri, prin campania ”Agrii, în sprijinul fermierilor afectați de secetă”, ce se desfășoară în perioada 01 septembrie-31 octombrie 2022.

Concret, Agrii România oferă tuturor fermierilor, clienți ai companiei un ajutor pentru a putea avea culturi de toamnă bine răsărite. Astfel, pentru fiecare hectar de cultură calamitată în anul 2022, compania oferă fermierilor, clienți Agrii, în mod GRATUIT un biostimulator ce se aplică pe suprafața de un hectar pentru tratamentele de toamnă la culturile de cereale păioase sau cele de rapiță.

Suprafața calamitată va fi dovedită prin proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Ne bucurăm că am lansat această campanie, prin care Agrii sprijină fermierul afectat de secetă. De fiecare dată am demonstrat că ne pasă de fermierul nostru, și că trebuie să fii în ferma lui cu soluții pentru a depăși anumite obstacole pe care le întâlnim uneori în sectorul agricol. Anul acesta seceta a pârjolit hectare întregi de culturi, fapt pentru care Agrii a demarat această campanie de a oferi în mod GRATUIT un biostimulator pentru a fi utilizat în tratamentele de toamnă la cereale păioase și rapiță”, a afirmat dr. Valerian Iștoc, Business Developement Director.

Așadar, dacă sunteți client Agrii trimiteți procesul verbal de constatare a pagubelor, iar compania se va ocupa de livrarea biostimulatorului.

Campanie valabilă în limita stocului disponibil. Regulamentul este disponibil pe www.agrii.ro

Pentru mai multe detalii: (PR, Comunicare şi Relaţii cu presa)

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Tel: +40747 033 842/ +40747 686 868

Seceta pedologică afectează culturile agricole din judeţul Suceava. Lipsa precipitaţiilor se vede şi pe cursurile mari de apă. Pe râurile Moldova, Siret şi Suceava, de unde agricultorii mai luau apă în anii trecuţi cu cisternele pentru a-şi uda culturile, nivelul apei a scăzut vizibil, cotele fiind la mai puţin de jumătate faţă de normal, iar alte râuri mai mici au ajuns să fie un firicel de apă.

Deficit de apă în sol de 200 l/mp

Conform datelor oficiale pe care le deţine Direcţia Agricolă Suceava, în baza măsurătorilor efectuate la nivelul solului agricol de specialiştii în pedologie, în ultimele zece luni de zile, din luna septembrie a anului trecut şi până acum s-au înregistrat, în medie, precipitaţii constând în 261 de litri/metrul pătrat.

Îngrijorător este faptul că în mai şi iunie, luni care, în mod normal, erau bogate în precipitaţii în nordul ţării, anul acesta s-au înregistrat valori foarte scăzute. În martie au fost 91 de l/mp, în aprilie 56 de l/mp, în mai doar 26 de l/mp iar în iunie cantitatea maximă de precipitaţii a fost de 39 l/mp.

Conform directorului adjunct al Direcţiei Agricole Suceava, Silviu Bogdan Pricop, într-un an bun, cu precipitaţii suficiente, cum au fost în mare parte ultimii doi ani, la nivelul celor zece luni de zile erau înregistraţi undeva la 450 de litri pe metru pătrat de teren agricol. Deficitul înregistrat în acest an este de 200 l/mp.

Din păcate, în judeţul Suceava irigaţiile pe suprafeţe mari sunt doar o amintire pentru cei care au făcut agricultură până în anii ‘90, perioada în care exista un sistem bine pus la punct de îmbunătăţiri funciare. Acum, irigaţiile sunt doar investiţii izolate ale unor cultivatori de terenuri agricole şi proprietari de livezi, suprafaţa totală irigată în anul 2020 fiind de aproape 3.800 de hectare, din care o mare parte sunt suprafețe acoperite cu livezi.

Producţii mai mici la grâu şi rapiţă, dar comparabile cu cele din 2020

Seceta pedologică accentuată a afectat toate culturile, în special grâul, orzul şi ovăzul, care se usucă şi a căror recoltare a început mai repede în acest an.

Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava susţin că, pe fondul precipitaţiilor deficitare, anul agricol 2022 va fi unul greu, cu producţii diminuate, în comparaţie cu anul precedent. Potrivit acestora, grâul a fost semănat pe 20.279 ha, media obţinută fiind de 3.300 kg/ha, cantitate deloc de neglijat în condiţii vitrege, dar mai mică cu 700 kg faţă de cea obţinută în anul 2017.

„Recolta de grâu este afectată de secetă, dar nu în cel mai înalt grad. Aceasta dacă ne raportăm la 2021, când am avut un an de excepţie. Dacă ne raportăm la 2020, după încheierea campaniei de recoltare, cred că la nivelul acestui an ne-am putea situa“, ne-a informat Silviu-Bogdan Pricop, director adjunct al DAJ. Şi orzul a fost treierat de pe toate cele 2.100 ha cultivate, cu o medie realizată de 3.400 kg/ha.

Şi cultura de rapiţă de pe ogoarele din judeţul Suceava a fost pusă în pericol din cauza secetei. După ce anul trecut culturile de rapiţă pe parcele extinse au făcut deliciul amatorilor de peisaje deosebite, anul acesta cultivatorii acestei plante au trecut printr-o situaţie mai grea. O parte din rapiţa însămânţată în toamna anului trecut pe valea râului Moldova a fost „întoarsă“, cum se spune în termeni agricoli, din cauza condiţiilor climatice de pe parcursul toamnei şi de la începutul iernii, sămânţa pusă în pământ la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie a anului trecut germinând mai târziu, după ploile de toamnă care au venit foarte târziu și în cantități infime, iar îngheţul venit mai devreme şi fără zăpadă a omorât efectiv multe din plantele abia răsărite. Culturile care au rămas au suferit din cauza secetei, aşa că în august, la recoltare, producţia de rapiţă este mult mai mică comparativ cu cea estimată. După recoltarea a 350 ha din cele 2.000 ha cultivate producția este de aproximativ 2.440 kg/ha.

Cheltuielile mari cu întreţinerea şi seceta stabilesc preţul final

Seceta şi producţiile mici se suprapun în acest an peste o perioadă critică, în care agricultorii au avut de suportat cheltuieli mult mai mari din cauza dublării preţului carburanţilor, dublării şi chiar triplării preţului la îngrăşământ, creşterii dobânzilor la creditele pe care le au contractate pentru achiziţia de utilaje sau pentru înfiinţarea de culturi. Aproape toţi fermierii spun că anul acesta vor fi preţuri mult mai mari la produsele agricole comparativ cu anul 2021 din cauza costurilor mari care se suprapun peste o producţie scăzută.

Culturile mai târzii, cum ar fi porumbul şi cartoful, sunt afectate la fel de mult ca cerealele şi doar ploile aşteptate în perioada imediat următoare ar putea aduce o parţială salvare a producţiei.

În judeţul Suceava sunt semănate 10.017 ha de floarea-soarelui, „o cultură mai rezistentă la secetă“, însă recoltatul nu a început. În cazul porumbului, cultivat pe 45.069 ha, cultura este un pic încetinită din dezvoltare, talia plantelor fiind puţin mai joasă. Specialiștii spun că a apărut inflorescenţa, a polenizat, s-a format păpuşa, dar important este să plouă în următoarea perioadă.

Cartoful de toamnă este cultivat în acest an pe 45.069 de hectare, aparatul foliar este încă verde, iar strângerea recoltei va începe la începutul lunii septembrie, apreciindu-se că producţia va fi una „acceptabilă“, dar nu va mai fi ca în anii 2017 şi 2018, când, în medie, s-au depăşit 18 tone de cartofi la hectar.

Silviu BUCULEI

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sursa: uncsv.ro

Cheie de accelerare a proceselor de dezvoltare sau, dimpotrivă, motiv de dispariție a unor companii, Planul Național Strategic (PNS) trebuie să conțină soluții pentru problemele specifice agriculturii autohtone. Seceta este una dintre acestea, motiv pentru care Clubul Fermierilor Români propune anumite măsuri de inclus în PNS.

Clubul Fermierilor Români (CFRO), ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă“, se arată într-un comunicat al CFRO.

„În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil», Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea, Constanța), centrul și sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (județele Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil»)“, se arată în comunicatul transmis de CFRO.

Care sunt riscurile

Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multianual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).

Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, la începutul lunii februarie, finalul dezbaterilor pe marginea elaborării PNS. Potrivit MADR, consultările online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea PNS s-au încheiat în data de 03.02.2022, cu ultima rundă de întâlniri, fiind abordate măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol, finanțate din Pilonul II PAC, Eco-schemele, finanțate din Pilonul I, intervențiile de mediu și climă, precum și alte angajamente de dezvoltare rurală.

„Prin toate consultările desfășurate în ultimele 3 săptămâni (n.red. – până la momentul 03.02.2022), m-am asigurat că elaborăm un document care răspunde nevoilor reale ale agriculturii românești pe termen scurt, mediu și lung. Trebuie să ținem cont de încadrarea în Regulament și am căutat soluții viabile pentru stimularea fermierilor. Toate măsurile vin să sprijine producătorul român. Trimitem la Bruxelles un plan național strategic ce va reflecta specificul agriculturii românești“, a explicat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Simona-Nicole DAVID

Triticale (Triticum secale) este o cereală hibrid disponibilă local în cantități variabile, caracterizată printr-un conținut mai ridicat în proteine și aminoacizi esențiali decât al porumbului, lizina la un nivel cu 50% mai mare și o digestibilitate mai mare a energiei și a proteinei decât cea a orzului (Christy, 2019).

Conform datelor furnizate de EUROSTAT, producția medie de triticale estimată la nivelul statelor membre UE în 2020 a fost de peste 12 mii tone, iar în 2021 s-a prognozat o producție cu 2,3% mai mare decât media ultimilor 5 ani. În România, producția medie de triticale în 2021 a fost de 340 mii tone, pe o suprafață de 72,91 mii ha. Un argument suplimentar pentru includerea acestei cereale, alături de porumb, în hrana animalelor îl reprezintă toleranța față de secetă și capacitatea ridicată de adaptare pe terenuri marginale.

Pe de altă parte, meiul (Panicum miliaceum) este o cereală consumată de secole, în special în China. În dieta occidentalilor treptat a fost înlocuit cu grâu și porumb, deși se cultivă încă extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Meiul este rezistent la temperaturi ridicate, la terenuri cu nivel redus de apă și este cunoscut ca având o amprentă carbon scăzută (Saxena și col., 2018). Compoziția meiu- lui în energie, proteine, dar și în enzime și o serie de principii activi îl recomandă pentru a fi folosit în hrana oamenilor, dar și a animalelor. Astfel, boabele de mei au un conținut de 9-11% substanțe proteice, 2-4% grăsimi, 8-13% celuloză.

Poluarea generată de fermele de porci poate proveni din descompunerea gunoiului, ceea ce conduce la probleme de mediu care efectează atmosfera și sănătatea crescătorilor de animale. Conform datelor furnizate de Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), consecinţele asupra mediului provocate de acest sector sunt în centrul preocupărilor, în special în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și legat de aceasta poluarea apei şi a aerului.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia pentru o reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris (2019/2585(RSP)), subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la valori aproapiate de zero în toate sectoarele economiei și se aplică principiul „poluatorul plătește“.

Gazele cu efect de seră sunt compuși gazoși care captează căldura sau radiațiile cu undă lungă din atmosferă. Principalele surse și tipuri de gaze cu efect de seră din sectorul de creștere al animalelor sunt metanul (CH4, 25%), CO2 (32%), protoxidul de azot (N2O, 31%). Aceste gaze sunt de obicei convertite la unități de CO2 echivalent (CO2 eq.) ca expresie a potențialului de încălzire globală.

În fermele de porci, emisiile de CO2 provin din expirație și eliberat din dejecții (Philippe & Nicks, 2014), deși acesta din urmă reprezentă cantități neglijabile preluate de plante prin fotosinteză.

În cadrul IBNA Balotești s-au testat efectele comparative asupra performanțelor, stării de sănătate și predicția emisiilor de gaze cu efect de seră ale adaosului de triticale sau mei în hrana purceilor (25%), pentru completarea porumbului, ca principal ingredient energetic.

La purceii în criza de înțărcare, la un consum similar de nutreț combinat, purceii la care s-a adăugat mei în hrană pot înregistra un spor cu aproximativ 14% mai mare (>285 g/ zi), iar consumul specific cu 11% mai mic. Markerii plasmatici, importanți în cercetările medicale pentru evaluarea stării de sănătate, au înregistrat valori în intervalul de referință, ceea ce denotă faptul că sănătatea nu este afectată ca răspuns al organismului animal la folosirea de triticale sau mei.

La purcei în faza de creștere-îngrășare, la un consum similar de nutreț combinat, sporul mediu zilnic poate ajunge la peste 900 g și este mai redus cu 3-4% la animalele hrănite cu triticale comparativ cu cele la care se adaugă mei. Deși performanțele sunt afectate (P>0,05), cantitatea totală de azot excretat se reduce la lotul cu triticale cu aproximativ 14%. O reducere semnificativă (peste 13%)  a fost observată la producția de N2O la purceii care au consumat triticale. Aceeași tendință a fost observată la cantitatea de CO2 exahalat, fiind mai mică cu peste 3% la consumul de hrană cu triticale. CH4 rezultat din procesele fermentative din organism înregistrează o reducere semnificativă în cazul consumului de triticale.

Datele rezultate ca răspuns al purceilor la includerea în hrană a celor două tipuri de cereale neconvenționale, respectiv triticale și mei, conduc la argumente suplimentare pentru recomandarea folosirii acestora pe fondul unui potențial nutrițional valoros care vine să completeze pe cel al porumbului.

Mihaela HĂBEANU

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a cerut Comisiei Europene, în cadrul discuțiilor de astăzi din Consiliul Agricultură și Pescuit, să se implice pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. 
 
În intervenția sa, oficialul român a mai explicat Comisiei că „derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile”. 
 
De altfel, așa cum a mai subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, „riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”. 
 
Ministrul Agriculturii și-a încheiat discursul scurt, clar și ferm spunând că așteaptă poziția Comisiei la finalul dezbaterilor, subliniind că sunt necesare măsuri urgente, „pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”. 
 
 

Agricultură fără apă nu se poate face nicăieri în lume, cu atât mai puțin într-o zonă cum este Dobrogea, aflată în pericol de deșertificare. Studiile au arătat că soluțiile sunt irigațiile și reîmpădurirea, dar drumul apei se pierde prin hățișuri birocratice.

Recent, ne-am deplasat în Dobrogea, iar una dintre fermele vizitate a fost cea administrată de fermierul Constantin Soare. Pe raza localității Fântânele, aflată la granița județelor Tulcea și Constanța, fermierul lucrează 1.070 de hectare de cultură mare. Din păcate, problema grea cu care se luptă este cea a irigațiilor. Fermierul nu a stat cu mâinile în sân așteptând să plouă, ba dimpotrivă s-a implicat în proiecte concrete pentru a rezolva această problemă. Încă din 2017, când a apărut Legea nr. 133 – lege care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea nr. 138/2004, prin care s-a stabilit că statul va livra apă gratis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), s-a apucat de treabă. „Din 2017, de când ne-am constituit organizația (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), am trecut de licitația pentru faza de proiectare și am încheiat contractul pentru faza execuției de proiectare. Urmează celelalte etape care iau mult timp, căci sunt foarte anevoioase, complicate“, a explicat Constantin Soare.

Probabil că prin 2022 sau 2023 vine și apa

Ce urmează? Ei bine, „va mai fi partea de proiectare, documentare și analiză de către AFIR și ANIF, apoi vom putea scoate la licitație partea de execuție“, a mai spus fermierul. Potrivit acestuia, în primăvara anului următor „vom avea parte din infrastructura secundară, șase stații la cheie, dar nu vom avea apă pentru a pune în funcțiune. Din constatări, estimări, cred că nici în 2023 nu vom avea apă pe canalul de irigații. Ar trebui să dea de gândit Ministerului Agriculturii și Guvernului“.

5.350 de hectare așteaptă să fie irigate

Organizația constituită pe raza localității Fântânele a preluat de la ANIF șase ploturi de irigații ce deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. „Cu ceva timp în urmă, prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații era stabilit că, în momentul în care, pe un sistem de irigații, se constituie organizații – OAI-uri, care preiau infrastructura, care încep să reabiliteze infrastructura secundară de irigații, ANIF are obligația să reabiliteze infrastructura principală de irigații în tandem cu OAI-urile. Și, atunci când organizațiile au reușit să-și finalizeze lucrările la infrastructura secundară de irigații statul, prin ANIF, să-și termine infrastructura principală și să vină cu apa pe canal pentru a o pune la dispoziție“,a mai spus Constantin Soare.

De-a lungul timpului, fermierul a tot tras semnale de alarmă și a încercat să „aducă apa“ pe un făgaș normal. Cu toate acestea, suntem deja la finalul anului 2021 și toate semnalele trase sunt în van. „Trebuie să înțelegem că fără apă nu putem face agricultură în Dobrogea“, a reamintit fermierul.

Și, pentru că face agricultură de la mijlocul anilor '90, am avut curiozitatea să aflăm care au fost responsabilii agriculturii pe care i-a apreciat cel mai mult, având în vedere că îi știe pe toți. Ei bine, în topul miniștrilor preferați de Constantin Soare sunt Petre Daea și Traian Decebal Remeș. Iar așteptările fermierului de la viitorul ministru al Agriculturii sunt, firește, soluții. Dacă acestea vor veni, rămâne de văzut.

Când a început distrugerea sistemelor de irigații

Din păcate, distrugerea sistemelor de irigații realizate înainte de 1989 începe în 1991, odată cu dezmembrarea cooperativelor agricole, conform Legii nr. 18/1991. Astfel, irigațiile se mai practică doar pe o suprafață de 54,5 mii de hectare, dintre care 45,1 mii de hectare în județul Constanța și 9,4 mii de hectare în județul Tulcea. În următorii ani, suprafețele irigate variază între 4.281 hectare în 2006 și 124 mii de hectare în 2003, unul dintre cei mai secetoși ani ai Dobrogei, așa cum a fost și 2020.

Ce a dus la reducerea suprafețelor irigate

Ei bine, printre cauze se numără:

  • Desființarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni – cooperative agricole și apoi întreprinderi agricole de stat, al căror teritoriu era organizat în concordanță cu rețeaua de aducțiune și distribuție a apei la plantă.
  • Degradarea infrastructurii de aducțiune și distribuție a apei prin sustrageri, uzură fizică și morală a componentelor de bază.
  • Introducerea treptată a tarifării diferențiate a apei în funcție de înălțimea de pompare și punctul de livrare.
  • Schimbări radicale ale piețelor agricole atât ca structură, cât și în ceea ce privește sistemul de prețuri ca urmare a liberalizării acestora, dar și a restricțiilor impuse de integrarea europeană.

Pe lângă toate acestea, piața românească a început să fie invadată de produse de import: cartofi, soia, legume etc. În tot acest timp, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a fost limitată la 50 de mii de hectare, astfel că peste 95% din zahărul consumat provine din alte țări. Dar problemele nu se opresc aici, căci prețurile inputurilor agricole au crescut rapid, în vreme ce prețurile produselor agricole stagnează sau chiar scad în anii cu recolte mai bune.

Soluții: irigații și reîmpădurire

Calitatea fondului funciar agricol dobrogean este afectată de ceea ce în limbajul FAO este numit pericol de deșertificare determinat de: vulnerabilitatea terenurilor la deșertificare și activitatea antropică. Iar în Dobrogea de Sud fenomenul de ariditate a fost identificat în treptele inferioare și medii ale reliefului, la distanțe mai mari de 70 de kilometri de litoral. Ca remediu au fost propuse irigațiile și reîmpădurirea. Dar degeaba se trag semnale de alarmă! Chiar dacă se știe despre pericolul ce ne pândește, lucrurile merg în continuare într-o direcție ce n-are legătură cu drumul cel bun. Și sistemele de irigații ne vin tot din import. Așa cum bunicii au așteptat americanii, așa așteptăm și noi acum americanii să vină să ne aducă apă pentru irigații. Americanii au venit, iar acum așteptăm apa...

Simona-Nicole David

În cel mai recent raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, instituția atrage atenția asupra faptului că frecvența fenomenelor meteorologice extreme s-a mărit și că, în lipsa unor acțiuni menite să reverseze procesul schimbărilor climatice, efectele lor se vor resimți puternic prin condamnarea la sărăcie și foamete a milioane de oameni. Se pare că dezastrele meteorologice sunt de la patru până la cinci ori mai dese și provoacă daune de șapte ori mai multe decât în anii 1970, potrivit Raportului Organizației Meteorologice Mondiale. Intervalul de referință pentru datele prezentate mai jos este 1970-2019, iar monitorizarea realizată arată dinamica și distribuția pe glob a dezastrelor naturale.

Furtunile, cauza celor mai multe decese

La nivel mondial, 44% dintre dezastre au fost asociate cu inundații (fluviale 24%, inundații generale 14%) și 17% asociate cu cicloni tropicali. Cicloanele tropicale și secetele au fost cele mai răspândite pericole în ceea ce privește pierderile umane, reprezentând 38% și respectiv 34% din decesele cauzate de dezastre din 1970 până în 2019. În ceea ce privește pierderile economice, 38% au fost asociate cu ciclonii tropicali, în timp ce diferitele tipuri de inundații reprezintă 31%, inundațiile fluviale – 20%, inundațiile generale – 8% și inundațiile rapide – 3%.

În Africa, între 1970 și 2019, au fost înregistrate 1.695 de dezastre care au cauzat pierderi economice în valoare de 38 miliarde de USA și au luat viețile a 731.747 de oameni. Pe harta dezastrelor naturale, cca. 15% din dezastrele legate de vreme, climă și apă au loc în Africa, iar 35% din decesele de aici sunt asociate fenomenelor extreme și 1% din pierderile economice raportate la nivel global au această cauză. Deși dezastrele asociate cu inundațiile au fost cele mai răspândite (60%), secetele au dus la cel mai mare număr de decese, cca. 95% din toate viețile pierdute în regiune.

În Asia, în perioada 1970-2019, au fost înregistrate 3.454 de dezastre care au cauzat 975.622 de decese și pierderi economice în valoare de 1,2 trilioane de USD. În Asia au loc aproape o treime (31%) din dezastrele naturale legate de vreme, climă și apă raportate la nivel global. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu inundații (45%) și furtuni (36%). Aproape jumătate din decesele înregistrate pe acest continent (47%) și o treime (31%) din pierderile economice sunt asociate dezastrelor naturale.

Furtunile au cauzat cele mai multe pierderi de vieți omenești, cca. 72% din totalul deceselor, în timp ce inundațiile au dus la cele mai mari pierderi economice (57%). Primele 10 dezastre înregistrate în Asia au generat 70% din totalul de vieți pierdute, respectiv 680.837 de decese și 22% din pierderile economice pentru regiune, cca. 266,62 miliarde USD.

Inundațiile, responsabile de cea mai mare pierdere economică din ultimii 50 de ani

Primele 10 dezastre înregistrate în America de Sud au fost confirmate drept cauză pentru cca. 60% din numărul total de vieți pierdute (34.854) și 38% din pierderile economice (39,2 miliarde USD). Inundațiile reprezintă 90% din evenimentele din top 10 dezastre prin numărul deceselor cauzate și 41% din top zece al  pierderilor economice. În general, inundațiile au dus la cel mai mare număr de dezastre (59%), la cea mai mare pierdere de vieți omenești (77%) și la cea mai mare pierdere economică (58%) pentru regiune pe parcursul perioadei de 50 de ani.

În America de Nord, America Centrală și Caraibe, între anii 1970 și 2019 au avut loc 1.977 de dezastre naturale care au cauzat moartea a cca. 74.839 de oameni și pierderi economice în valoare de 1,7 trilioane USD. Practic, 18% din dezastrele legate de vreme, climă și apă care s-au petrecut în lume au avut loc în aceste regiuni, 4% din decesele înregistrate în acea perioadă au fost asociate acestor fenomene, iar 45% din pierderile economice înregistrate la nivel mondial în ultimii 50 de ani au fost atribuite acestor regiuni. Furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cele mai frecvente. Din totalul pagubelor economice la nivel mondial, Statelor Unite le revine un procent de 38%.

Regiunea Pacificului de Sud-Vest a înregistrat 1.407 dezastre, 65.391 de decese și pierderi economice în valoare de 163,7 miliarde USD între 1970 și 2019. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu furtuni (45%) și inundații (39%). Pierderile economice au fost distribuite uniform între patru tipuri de fenomene: furtuni (46%), inundații (24%), secetă (17%) și incendii de vegetație (13%). Din totalul pierderilor economice din întregul Pacific de Sud-Vest, Australiei îi revine un procent de 54%.

În Europa furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cea mai răspândită cauză a dezastrelor înregistrate. Furtunile au generat cele mai mari pierderi de vieți omenești (71%) și cele mai mari pierderi economice (78%) din regiune. (D.Z.)


  • Potrivit noului raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, numărul persoanelor strămutate în urma dezastrelor este „aproape din ce în ce mai mare“ decât numărul persoanelor strămutate din cauza conflictelor deoarece 31 de milioane de persoane au fost strămutate în urma dezastrelor doar anul trecut.

  • Cele mai scumpe cinci dezastre meteorologice din 1970 au fost furtunile care au lovit Statele Unite Uraganul Katrina din 2005 a răsturnat acest clasament și deține supremația în ceea ce privește daunele economice provocate, în valoare de 163,61 miliarde USD. Cele mai mortale cinci dezastre meteorologice au fost în Africa și Asia, respectiv seceta și foametea din Etiopia de la mijlocul anilor 1980 și ciclonul Bhola din Bangladesh în 1970.
  • „Africa se confruntă cu o variabilitate sporită a vremii și a climei, ceea ce duce la dezastre și la perturbarea sistemelor economice, ecologice și sociale. Până în 2030, se estimează că până la 118 milioane de oameni extrem de săraci (adică care trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD/zi) vor fi expuși la secetă, inundații și căldură extremă în Africa. Acest lucru va pune presiune pe eforturile de atenuare a sărăciei și va împiedica semnificativ creșterea prosperității“, a spus S.E. Josefa Leonel Correia Sacko, comisar pentru economie rurală și agricultură în Comisia Uniunii Agricole Africane.

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti