update 3 Feb 2023

Scumpirea energiei determină scăderea producției în brutării

Andreea Robu, producător din domeniul panificației din Iași, un brutar artizan care realizează produse cu maia a fost nevoită să se adapteze ca și alți colegi din sector scumpirilor la energia electrică din acest an. Prima pâine cu maia, a făcut-o în urmă cu 8 ani, pe când încerca să găsească o rețetă de biscuiți sănătoasă. Tot atunci ieșeanca, în prezent în vârstă de 40 de ani, a văzut în acest domeniu o oportunitate de afaceri. În urmă cu câțiva ani a renunțat la jobul în cadrul unei companii aeriene și a căutat surse de finanțare pentru a pune în aplicare ideea de afacere, a testat piața și a început să scrie un proiect. La scurt timp a primit finanțarea și în prezent scoate pe piață produse făcute artizanal.

50.000 de euro, investiție într-o brutărie

Ieșeanca a obținut o finanțare în cadrul fundației Corona și a demarat o investiție în propria brutărie.

„În urmă cu patru ani am depus dosarul pentru obținerea finanțării în cadrul fundației Corona împreună cu Camera de Comerț, iar după 8 luni proiectul european a fost aprobat. Am primit suma de 40.000 de euro. Prima tranșă a fost de 30.000 de euro și a doua de 10.000 de euro. Alți 10.000 de euro am investit din fonduri proprii. Echipamentul principal care face toată treaba este cuptorul, care a costat jumătate din suma accesată, dar face toți banii. Noi lucrăm manual, artizanal. Pe lângă manufactură aveam nevoie de un cuptor bun. Utilajele pe care le avem au un preț atât de ridicat încât din producția pâinii nu poți acoperi investiția prea curând. Afacerea cu pâine din maia a început din dorința de a oferi familiei mele un produs curat înainte de toate, în urmă cu 8 ani. Ulterior, produsul a fost apreciat de rude, cunoștințe și vestea existenței unei pâini fără drojdie a început să stârnească curiozitate. Înainte de a se deschide brutăria, am oferit produsului valoare. Am deschis o pagină de Facebook, unde am informat lumea despre ceea ce înseamnă maia, am mers la târguri și am oferit spre degustare pâine cu maia. Reacțiile erau îmbucurătoare și mă motivau să merg mai departe. Deschiderea unei brutării este o aventură ce te scoate din zona de confort. Uiți că trebuie să produci și trebuie să iei în serios rolul de birocratic“, mărturisește antreprenoarea.

Făină măcinată pe moară cu pietre

Anul 2022 este imprevizibil pentru antreprenoarea din Iași. „În cazul nostru, afacerea a început timid și se desfășoară acum la cote înalte. În vară am lucrat mult la produs și calitatea acestuia. Am renunțat la făina ieftină și am ales una de calitate – măcinată pe moară cu pietre. Deși am fost nevoiți să creștem prețul ca să ne putem alinia scumpirii materiei prime, reacția clienților este una incredibilă.

E fantastic cum, în pofida scumpirii produsului finit, ei aleg calitatea, apreciază ceea ce noi facem. În urma scumpirii gazului, am fost nevoită să reduc zilele de producție, așa încât să pornesc eficient cuptorul (marțea, miercurea și vinerea). La începutul zilei coacem pâini la 260 gr, apoi produse cu unt și lapte la 220 gr, produse de patiserie la 180-200 gr, batoane din ovăz și crutoane la 100 gr, astfel încât să ne folosim de resurse în mod eficient“, adaugă ieșeanca.

Momentan, în brutăria Andreei se produce pâine cu maia (cu măsline/nuci coapte/roșii uscate/dovleac copt/semințe/cu bere artizanală/cu turmeric și semințe/toast cu unt și lapte etc.), precum și produse de patiserie tot cu maia.

Despre pâinea cu maia

Pâinea cu maia este o pâine fără drojdie. Are ca agent de fermentare și dospire maiaua acră. Maiaua este formată numai din făină și apă și apelează la fermenții naturali existenți în aer pentru a se activa. Aceasta ia locul drojdiei industriale pe pat de azot. Pâinea cu maia are un indice glicemic mult mai scăzut decât pâinea făcută cu drojdie și este astfel o alegere mult mai bună pentru persoanele diabetice și pentru persoanele care doresc să-și mențină silueta. Maiaua neutralizează acidul fitic din cereale, acid care este responsabil cu împiedicarea absorbției mineralelor de către corpul uman. Astfel, minerale precum fierul, zincul și magneziul din cerealele integrale sunt mai ușor asimilate și deci pâinea este mai nutritivă.


  • „O astfel de afacere te scoate din zona de confort și te obligă să te reinventezi, să vii mereu cu ceva nou pentru a atrage. Păcat că noi, micii întreprinzători, nu suntem susținuți și de către stat pentru a progresa. Suntem văzuți ca o sursă de bani, dar autoritățile nu se gândesc pe termen lung la acest domeniu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Repercusiunile secetei și ale scumpirilor în cercetarea agricolă

Are efecte un an secetos și presărat cu scumpiri în cercetarea agricolă? Cu siguranță răspunsul este unul afirmativ, mai ales dacă ne gândim la acele instituții care se autofinanțează. În acest sens am stat de vorbă cu domnul Pompiliu Mustățea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, care a specificat faptul că 2022 a fost și este în continuare un an dificil.

Venituri mai puține

„Fără doar și poate, pentru fermieri, pentru instituțiile de cercetare, precum și pentru partenerii noștri, 2022 este un an greu din punct de vedere financiar. Veniturile sunt clar reduse. În acest an institutul va încasa redevențe mult mai puține în comparație cu anii anteriori deoarece fermierii au certificat cantități reduse de sămânță din cauza secetei. În ceea ce privește grâul, mulți nu au avut ce recolta, iar la porumb și floarea-soarelui situația este și mai dificilă din cauza faptului că producția este compromisă în mai mult de jumătate de țară. Deci nu doar de la grâu, ci și de la porumb și floarea-soarelui vom încasa redevențe mult mai mici“, a declarat directorul INCDA Fundulea.

Întrebat care ar fi cea mai simplă și rapidă soluție pentru a suplini suma deficitară, domnul director a specificat faptul că cel mai ușor pentru un agent economic ar fi să mărească prețurile foarte mult, dar acest lucru nu se va întâmpla și, în cazul mărfii furnizare de institut, vor exista scumpiri, dar prețurile se vor apropia de valorile de anul trecut. Această măsură a fost luată tocmai pentru a nu rămâne cu marfa nevândută.

„Chiar dacă noi nu creștem foarte mult prețurile, costurile noastre de producție au crescut. De exemplu, toată lumea știe că la îngrășăminte prețul a fost de trei ori mai mare ca anul trecut, deci a fost un efort financiar și chiar am achiziționat cantități mai mari de îngrășăminte și avem asigurat necesarul pentru fertilizarea culturilor de grâu, orz și rapiță din această toamnă și este posibil să ne mai rămână și ceva rezerve pentru primăvară. Dar au crescut costurile la combustibil și la utilități, iar la gaz nu mai spun. De exemplu, în prima parte a anului am plătit de 5 ori mai mult comparativ cu anul trecut. Este clar că aceste scumpiri nu se opresc aici. De aceea spun că va fi un an foarte dificil, dar sperăm să ieșim pe plus pentru că am vândut destul de bine în vară“, a mai precizat Pompiliu Mustățea.

Pensionarea și lipsa de personal

Mai mult decât atât, spune directorul INCDA Fundulea, cercetarea a avut de suferit nu doar din cauza secetei, ci și din cauza scumpirilor de pe toate palierele. Așa cum bine știm, activitatea institutului nu presupune doar cercetare, ci și protecția plantelor, agricultură în condiții convenționale, agricultură conservativă și ecologică. Alături de lipsa apei, de efectele prețurilor scăzute, o altă problemă ce îngreunează activitatea unității de cercetare este lipsa de personal.

„Noi în fiecare an am angajat prin concurs 4-5 specialiști pe cercetare, chiar și în acest an am avut 10 locuri disponibile. Am avut 9 candidați, dintre care 5 au fost admiși. A mai apărut o altă problemă din cauza schimbărilor la nivel politic și a zvonurilor conform cărora vârsta de pensionare va crește la 70 de ani, iar în anul 2020, chiar și anul trecut, foarte multe persoane din cadrul institutului s-au pensionat, atât la limită de vârstă, cât și anticipat. Astfel că, din această teamă, din 307 angajați, cât aveam la sfârșitul anului 2019, în 2020 am rămas cu 250 de angajați. Ne-au plecat mulți meseriași, mulți profesioniști în special din sectorul de procesare sămânță, dar și de la atelierul mecanic. Ne-a fost foarte greu să angajăm personal pe posturile vacante și așa a trebuit să găsim și alte soluții. Astfel am ales persoane mai tinere cărora le-am plătit cursurile pentru a face alte specializări. Mă refer aici la cele de mecanic, electromecanic și ce mai avem noi nevoie la stația de condiționat semințe. Dacă nu avem oameni acolo, nu ne putem continua activitatea pentru că nu am avea ce vinde“, a punctat directorul.

Se spune adesea că în instituțiile naționale de cercetare salariile sunt mici, iar tinerii absolvenți aleg să se angajeze în cadrul firmelor private pentru un trai mai bun. Domnul Mustățea nu neagă acest lucru, ba mai mult, încearcă să crească veniturile angajaților în fiecare an. De fapt așa s-a și întâmplat mai mereu, mai puțin în 2021, atunci când, din cauza pierderilor, nu a putut majora salariile. S-au făcut majorări în schimb în 2022, fiecare angajat primind o mărire de 10%, fapt mulțumitor inițial, însă, din cauza inflației, această majorare nu se mai simte acum în buzunarele nimănui.

Dornic de evoluție și de recunoașterea cercetării românești, domnul director încearcă mereu să găsească soluții pentru a sta la aceeași masă cu multinaționalele din piață. Însă cercetarea înseamnă bani, dar o instituție de stat nu are aceleași resurse ca o multinațională, iar investițiile, mai ales în aparatura care se schimbă constant și devine mai performantă, sunt tot mai greu de realizat.

„Toată lumea, când aude titulatura Institut Național zice că suntem ai statului. Da, așa este, dar statul român și-a luat mâna de pe cercetarea agricolă. Noi nu primim niciun leu de la bugetul consolidat al statului. Da, putem accesa niște bani de la bugetul statului, însă numai prin procedeu competițional și participăm la competițiile de lansare de proiecte, în special la cele din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și la cele din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Dar aceste proiecte nu asigură necesarul pentru a menține colectivele de cercetare și nu se asigură continuitate. Au fost ani în care s-a terminat o competiție în decembrie, iar finanțarea am primit-o în toamna următorului an. În cercetare nu este ca în fabrică. Nu pot să închid un an și să reiau activitatea după un an, când primesc finanțarea. Aici este nevoie de activitate zi de zi, atât în câmp, cât și în producție“, a mai precizat dumnealui.

În aceste condiții, specialiștii de la Fundulea se bazează în mare parte pe producție și încearcă în fiecare campanie să obțină recolte cât mai bogate deoarece principala sursă de finanțare este reprezentată de veniturile proprii rezultate din vânzarea de semințe, din drepturile de autor și serviciile de cercetare, precum și datorită revistei interne. Chiar dacă este conștient că lucrurile puteau sta chiar și mai rău, domnul Mustățea susține că nu este mulțumit cu nivelul acesta de supraviețuire al institutului, ci ar vrea să treacă la nivelul de performanță. „Am făcut câțiva pași în acest sens, dar nu suficienți, pentru că ambiția mea și a tinerilor cercetători este aceea de a recupera ceea ce am pierdut după Revoluție și să ajungem la nivelul celor mai cunoscute firme de cercetare, ce au o putere financiară extraordinar de mare. Nouă statul nu ne dă nimic, în spate nu avem acționari, deci ne descurcăm pe cont propriu“, a conchis directorul INCDA Fundulea.

Larissa DINU

Viața pe muchie de… kilowatt

De la o vreme știrile despre ce este și ce va fi să fie curg râu, comentatorii dau din casele mari, iar guvernanții se dau de ceasul morții încercând să-și apere fotoliile calde aducătoare de un plus la CV, ori de poziții care să poată ține lumea la picioare. O lume docilă ce se tot lasă târâtă în noroi de ageamii de-aici și de oriunde, scurși printre noi cu doi bani în buzunare, cu minte uneori prea ascuțită, ori cu ea tocită de prostie. O Românie ce încă stă la foc mic așteptând parcă marea vâlvătaie care să o întețească până la fierbere. Doamne, ce va fi să fie atunci!

Mă întreb de multe ori, cum putem sta pe muchie de cuțit, cum spune românul, când țara asta are la îndemână atâtea resurse încât să facă kilowatt-ul, atât de vinovat de crize, de tot ce ni se întâmplă, mai ieftin decât aerul pe care-l respirăm?!

Ei bine, se pare că ea, criza deci, a fost globalizată ca să nu avem către cine arăta cu degetul. Ne consolăm la gândul că, ei bine, a crăpat și capra vecinului. Nu ne mai rămâne decât să ne plângem pe umăr. Acum. Mâine, arătătorul, cine știe, va arăta către cei care au validat… devalizarea țării. Patrimoniul statului de câteva mii de miliarde de dolari a fost dat pe câțiva bănuți, cum spuneam, ageamiilor de oriunde, sub masca așa-zisei privatizări, că de, „statul este cel mai prost administrator“. Păi, dacă-i așa, de ce mai trebuie să existe? Halal zicere, halal inși ce-au zis.

Nu, nu statul este prost administrator, ci cei care l-au păstorit, mulți încă aflați în capul trebii ori ascunși prin sutele de structuri mânuitoare de hârtii, plătiți cu bani de împrumut că de, noi nu mai știm să-i facem. Mâncăm, ne îmbrăcăm, cât o mai putem face azi și zicem că ne merge bine. De produs, o fac alții, noi consumăm. „Trai neneacu, pe banii babachii“. Dar cât și până când? Sacul, se știe, nu-i lipsit de fund.

Doar pământul pe care-l mai avem produce cât poate și el sub povara vremii și vremurilor, kilowaților tot mai scumpi ce generează la rându-le povară celor ce se încumetă să-i taie brazdă și să-i pună sub ea ceea ce urmează a da pâine. Restul pământului, cel mai important mijloc de producție al unui popor, produce, dar nu pentru români și România.

Spusele înscăunaților în vârful piramidei ignoră se pare opiniile, grijile și greutățile obidiților de la baza ei, lăsându-le viața pe muche de… kilowatt. Afurisitul de kilowatt ce a crescut într-un an cât altădată în cinci. O fi oare întâmplător?

Se spune că istoria se repetă. Secetă a mai fost, crize de asemenea, chiar și prostie, dar cea pe care o petrecem le întrece pe toate. Să ai „pe ce pune mâna“ și să mori de foame, parcă este împotriva naturii.

Țară săracă și îndatorată, gata de pus la mezat. Asta-i România de azi, după doar treizeci de ani începuți fără un leu de dat altora.

Dar, cum spune tot el, românul, să fim sănătoși și să dea Domnul bine!

Ion Banu

Prețul grâului a explodat. India interzice exportul cerealelor de bază

Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

Scumpirea îngrășămintelor, o problemă ce necesită intervenția statului

Dumitru Chiaburu este un mic fermier din Știubieni, județul Botoșani. De aproape 30 de ani se ocupă cu agricultura. O viață de om, am spune noi. Puțini sunt ca el în zonă. Este un fermier cu dăruire pentru rodul pământului, care zi-lumină cutreieră cele 220 hectare pe care le administrează. Nu are stare pentru că agricultura reprezintă pentru el o îndeletnicire nobilă.

Parcursul de la tractorul U650 la unul cu autoghidare

„La începutul activității aveam 150 hectare de teren de pe care am recoltat 7 tone de floarea-soarelui. Am avut atunci câteva probleme: recolta a fost afectată de grindină, mi s-a răsturnat combina, iar singura soluție la momentul respectiv a fost să stau 9 ani în sud pentru a-mi permite să plătesc datoriile la fisc. M-am îndreptat spre activitatea de prestări servicii pentru că nu era suficient teren și eram prea tânăr, aveam 26 de ani. Pot să zic că abia acum muncesc pentru mine. În prezent, cultivăm o suprafață de 210 ha, din care doar proprietate 10%, restul fiind teren luat în arendă. Cultivăm 4 culturi principale, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță, iar pentru înverzire soia sau mazăre. Am ales aceste culturi pentru a face o rotație cât mai profesionist. Nu reușim însă întotdeauna să facem rotația așa cum vrem noi, dar suntem învățați cu greul. Drept dovadă, de la tractorul U650 am ajuns să avem azi cinci tractoare. Cel mai performant este un Class de 92.000 de euro, dotat cu sistem de ghidare prin satelit. Practic, tractorul merge singur, prin autoghidare“, mărturisește fermierul.

utilaje

Trei decenii de muncă

După trei decenii de muncă prestată pentru alții, Dumitru Chiaburu se bucură acum de producțiile muncii sale. „Să dea Dumnezeu ca anul acesta să fie la fel de bun ca anul trecut. În 2021 doar floarea-soarelui a fost puțin afectată din cauza excesului de îngrășăminte, au fost vânturi puternice și apă, iar cultura a fost afectată în proporție de 30-40% pe unele parcele. La floarea-soarelui am scos cu greu 3.000 kg/ha din cauză că au fost precipitații prea multe. În ultimii 10 ani producțiile medii la grâu au fost de 6.500 kg/ha, în 2020 a fost secetă și am obținut 2.500 kg/ha, la porumb între 9 și 10 tone/ha, la rapiță 2.000-3.500 kg/ha. Întreaga producție a ajuns la achizitorii din zonă, grâul l-am vândut cu 68 de bani/kg, floarea cu 20 de bani/kg, porumbul cu 81 bani/kg și rapița 2,40 bani/kg. Așteptăm ajutorul guvernanților cu privire la creșterea prețului la îngrășăminte Asta ne doare cel mai tare. Dacă anul trecut Nitrocalcarul l-am luat cu un 1 leu, anul acesta s-a făcut de 3,5 ori mai scump. S-a spus că scumpirile vor fi de cca. 40%, dar prețurile s-au mărit cu 300%. Grâul din recolta viitoare trebuie să fie cel puțin 1,72 lei/kg întrucât au triplat prețul de 3-4 ori.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

O iarnă mai scumpă cu 50-60% față de anul trecut?

Este aproape imposibil a avea, într-un mediu atât de complex, o idee sigură și precisă despre costul energiei în România, însă, pe baza unor modele curente, și luând în calcul un răspuns suplimentar al autorităților, probabil inclusiv la nivel european, ne putem imagina totuși o majorare de 25% pentru energie electrică și de 25-30% pentru gaze față de septembrie 2021, ceea ce ar duce valorile la +50-60% față de anul trecut, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB, preluat de financialintelligence.ro.

După loviturile induse de criza pandemică, logistică, a semiconductorilor, lumea economică încearcă să se orienteze și să se regrupeze acum în fața provocărilor din energie. Prețul gazelor naturale în SUA (indice generic dat de contractul de pe bursa CME) a ajuns în octombrie la un maxim al ultimilor 7 ani, la 6,46 dolari pe un milion de BTu (cca. 0,293 MWh). În februarie 2014 s-a mai atins un nivel asemănător, cu un vârf doar puțin mai sus. Mergând în urmă, valori mai înalte regăsim doar înainte de criza financiară din 2008. Perioada anilor 2000-2008 a adus 4 situații când prețurile au depășit 6 dolari mmBTu, atingând chiar un nivel de peste 15 USD/mmBTu, totuși durata a fost de cel mult câteva luni, iar aceasta se întâmpla înainte de boom-ul din domeniul șisturilor (shale oil, gas), explică analistul. În Europa, cotațiile gazului natural și ale energiei electrice au înregistrat, de asemenea, valori record, în serie, zi după zi. De altfel, o asemenea accelerare a prețurilor este fără precedent în istorie.

China suferă, la rândul său, de pe urma lipsei de cărbune, penele de curent oprind activitatea în unele regiuni. Sincronizarea nefericită a cererii mari de energie (dinspre populație, economie în general, dar și din segmentul producției de metale, cu prețuri înalte), cu restricționarea importurilor de cărbune din Australia, a forțat administrația să solicite o majorare a producției de cărbune, deși aceasta nu ajută la țintele de depoluare.

În relativă apropiere, în India, reorientarea cărbunelui spre producția de energie e cerută de administrația Delhi-ului, pentru a evita opririle din alte regiuni ale țării. Cum s-a ajuns aici? Dincolo de diferențe specifice, în general sunt câțiva factori principali. Cererea masivă generată de redresarea economiei, împreună cu subinvestiția în domeniul energiei convenționale și o diminuare conjuncturală a producției de energie prietenoasă cu mediul ar fi ingredientele principale ale situației curente, în abordare globală.

Interese speculative…

Prețul gazului natural a intrat luna aceasta într-o perioadă de oscilații mari în SUA, cu interes speculativ ridicat. În Europa, lichiditatea redusă a permis variații spectaculoase pentru contractul TTF (olandez): într-una din zile au fost mai întâi creșteri de 30%, apoi scăderi de 35%. Cotațiile au fost oprite din ascensiune în momentul în care președintele Rusiei a orientat așteptările spre o majorare a ofertei.

O conductă alternativă rutelor actuale de alimentare, prin Ucraina și Polonia, ar putea deveni operațională în momentul autorizării de către Germania, însă se estimează că ar putea fi folosită inițial la doar 10% din capacitate.

Pe de altă parte, odată cu alimentarea depozitelor interne pentru iarnă, Gazprom ar putea oferi cantități mai mari la export, ușurând în parte dezechilibrul pieței. Cu toate acestea, prețul gazului natural este în România de 6-7 ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. E drept că anul trecut cotațiile au fost sub apăsarea restricțiilor, în condiții de cerere modificată de închiderea economiilor. Mediul de acum nu mai seamănă deloc cu cel din anul anterior, iar lucrurile evoluează în ritm rapid. De la o zi la alta echilibrul pieței se poate schimba.

Presiunea este masivă și în piața de energie: energia electrică a avut, potrivit OPCOM pentru PZU, un preț mediu de 874.98 lei pe MWh între 4 și 10 octombrie, cu 25.2% peste săptămâna anterioară. Anul trecut, prețul mediu a fost de 190.92 lei. Chiar și față de aceste niveluri, ultimele zile au adus scumpiri. Pe 10 octombrie prețul mediu (OPCOM) a ajuns la 956.49 lei/MWh, iar pe 12 octombrie prețul din România era cel mai înalt din Europa, la aproximativ 1.155 lei/MWh, pe 13, la ora 14, nivelul este în ușoară scădere, de 1.071 lei.

Ce urmează?

Ce urmează pentru consumatorii din România?, se întreabă Claudiu Cazacu. În lipsa plafonării prețurilor, o creștere foarte dureroasă a costului utilităților, o veste deloc bună în condițiile în care inflația, anunțată la 6.29%, depășește cu mult estimările oficiale de la începutul anului și ar putea continua trendul actual. Spania și alte state, alături de România, solicită o abordare comună la nivel european în privința cumpărării de gaze naturale și un mecanism acceptat de compensare – în situația actuală intervenții de plafonare ar fi acceptate de autoritățile europene doar prin derogare. Subvențiile și compensările deja acceptate (0.21 lei/kWh pentru energie și 25% dintr-un preț de referință de 125 lei/MWh pentru gaze naturale) au un impact estimat de 1.3 mld. lei și pot acoperi doar în parte creșterea facturilor în această iarnă, dacă prețurile de bază la energie și gaze nu revin foarte aproape de nivelurile de anul trecut.


Un scenariu mediu, care ia în calcul o temperare moderată a prețurilor, în urma depășirii disparităților actuale, a recalibrării raportului cerere/ofertă (un mod sever în care s-ar putea face ar fi prin reducerea consumului, a activității industriale sau raționalizare) și a unei oferte mărite dinspre statele producătoare ar putea induce totuși facturi mai mari cu două cifre în lunile de iarnă. Datele de inflație arată deja, în septembrie, o creștere de 24.65% pentru energie electrică și de 20.55% pentru gaze.


Este aproape imposibil a avea, într-un mediu atât de complex, o idee sigură și precisă despre costul energiei, însă, pe baza unor modele curente, și luând în calcul un răspuns suplimentar al autorităților, probabil inclusiv la nivel european, ne putem imagina totuși o majorare de 25% pentru energie electrică și de 25-30% pentru gaze față de septembrie, ceea ce ar duce valorile la +50-60% față de anul trecut. Fără măsuri noi de intervenție sau o corecție drastică, relativ rapidă, a prețurilor energiei și gazelor, valorile ar fi chiar mai drastice.

Ion BOGDAN

MADR: Alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre și a celei de porc nu sunt justificate de situația din piață

Referitor la apariția în spațiul public a unor informații cu privire la scumpirea cărnii de porc și a celei de pasăre, pentru corecta informare a opiniei publice, MADR face următoarele precizări:

  • Referitor la prețul cărnii de pasăre și ouă:

În conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

Deși ne aflăm în perioada sărbătorilor pascale, prețul ouălor la poarta fermei a scăzut cu 15 %. Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri.

În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22 % în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană.

PREȚUL OUĂLOR DE CONSUM LA POARTA FERMEI CONFORM OBSERVATORULUI PREȚURILOR UE

Săptămâna

ROMÂNIA

MEDIA UE

2018(lei/ou)

2019 (lei/ou)

2019 (lei/ou)

1

0,54

0,33

0,39

       

13

0,37

0,30

0,37

14

0,38

0,29

0,37

15

0,36

0,28

0,37

PREȚUL LA CARNEA DE PASĂRE LA POARTA FERMEI CONFORM OBSERVATORULUI PREȚURILOR UE

Săptămâna

ROMÂNIA

MEDIA UE

2018(lei/kg carcasă)

2019 (lei/kg carcasă)

2019 (lei/kg carcasă)

1

7,04

6,65

8,66

       

13

7,28

6,83

8,70

14

7,31

6,92

7,83

15

7,31

6,93

8,84

 PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA CARCASA DE PASĂRE

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

Euro/100 kg

182,6

140,23

Februarie

Euro/100 kg

183,1

139,6

Martie

Euro/100 kg

184,3

143,9

Aprilie

Euro/100 kg

188,4

145,7

Sursa – Poultry Price Europa

PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA OUĂ

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

Euro/100 kg

128,9

110,5

Februarie

Euro/100 kg

126,2

106,1

Martie

Euro/100 kg

127,4

102,1

Aprilie

Euro/100 kg

126,1

96,3

 Sursa – Eggs Price Europa

  • Referitor la prețul cărnii de porc:

Prețurile la carnea de porc la nivel global au fost influențate de situația din China - principalul producător la nivel mondial, cu o producție de anuala de cca. 400 milioane capete, țară afectată puternic de virusul Pestei porcine africane.

Drept urmare, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17 % în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8 %.

În țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european.

PREȚUL MEDIU LA CARNEA DE PORC ÎN VIU LA POARTA FERMEI ÎN ROMÂNIA

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu

Ianuarie

lei/kg

5,04

Februarie

lei/kg

3,98

Martie

lei/kg

4,63

Aprilie

lei/kg

5,32

Sursa – Comisia de Clasificare a Carcaselor

PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA CARCASA DE PORC

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

euro/100 kg

136,1

135,7

Februarie

Euro/100 kg

138,3

108

Martie

euro/100 kg

146,1

127

Aprilie

Euro/100 kg

163,8

146

Sursa – Meat Market Observatory Pig

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României, prin urmare,  Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare.

Sursa: madr.ro

Iarna aceasta vom avea cartofi mai puțini și mai scumpi

– Domnule Sorin Chiru, reprezentaţi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, cunoaşteţi bine acest sector, de aceea vă întreb, dacă vom avea pe piață în această iarnă cartofi românești și cum stăm cu producția din acest an.

– Din punctul de vedere al producției, nu stăm deloc bine din cauză că ploile căzute în iunie – iulie, după aproape 90 de zile de secetă, au creat probleme mari în special în modul de aplicare a tratamentelor pentru controlul manei. Cei care au reușit să aplice tratamentele au rezultate foarte bune și chiar depășesc media producțiilor de anul trecut în unitățile mari, iar cei care nu au reușit să aplice au avut probleme. Producțiile au fost afectate ca volum, dar și din punct de vedere fitosanitar. În acest caz sunt probleme mari la păstrare. De aceea, una peste alta, deși nu s-a finalizat recoltarea, după aprecierile noastre producția din acest an va fi sub producția medie a anului trecut. Anul acesta cei care au fost la Ziua Verde a Cartofului desfășurată în județul Harghita au putut observa situații deosebite, nemaiîntâlnite, în sensul că fermierii au trebuit să intre cu tractoare 4x4 să poată aplica tratamentul împotriva manei, pentru că apa încă era pe biloane. Acolo sunt ceva probleme. Unde s-a aplicat la timp și corespunzător, producțiile sunt deosebite. În plus, am constatat că peste tot dimensiunile tuberculilor sunt mai mari decât cele normale. Ceea ce înseamnă că, acolo unde cultura a beneficiat de tratamente, și producțiile sunt mulțumitoare.

– Având în vedere că anul acesta producția va fi mai mică decât anul trecut, înseamnă că lăsăm în continuare loc importurilor?

– Acest lucru este relativ pentru că va ține mai mult de strategia celor care aduc cartofi din afară. De ce? Pentru că, chiar și cu o producție mai mică cu 10-15% mai mică, există suficient cartof românesc. Și dorința mea este ca cei care consumă cartofi să cumpere cartof românesc, pentru că este un produs de calitate, care se poate ridica la nivelul celor mai exigente pretenții ale gospodinelor. Suntem pe paralela 45°, avem condiții climatice foarte bune, deci consumați cartof românesc, pentru că vă va satisface și, în plus, în felul acesta îi veți ajuta pe fermierii români și nu numai, tot lanțul implicat în industria cartofului. Cei care pot face o comparație între cartoful care vine din import și cartoful nostru vor vedea o diferență de gust, textură, sațietate.

– Vom avea și un preț mai mare la cartofi?

– Da. Comparativ cu anul trecut cartoful are anul acesta un preț mai motivant pentru fermier. Să nu uităm că anul trecut se vindea cu 20-30 de bani, iar acum deja în zona noastră Brașov, Covasna, Harghita, Suceava se vinde chiar și cu 80-90 de bani, ceea ce este bine pentru posibilitatea de a relua activitatea și de a înregistra și un profit făcând în continuare tentantă această cultură. La această tentație se adaugă și o informație nouă venită de la MADR care suplimentează fondurile pentru cartoful sămânță și cel timpuriu pentru procesare, ceea ce este foarte important. Sunt motive economice care ar putea duce la creșterea suprafeței de cartof de sămânță diminuate în ultimul timp.

Patricia Alexandra Pop

Alimentele se scumpesc, deși la poarta fermei prețurile scad

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) solicită autorităților să intervină în politica prețurilor din piața alimentară. Aceștia acuză marile lanțuri de magazine de practici comerciale îndreptate împotriva consumatorului român, prin creșterea artificială a prețurilor, doar pentru maximizarea profiturilor. Pentru a argumenta aceste afirmații și pentru ca fiecare cetățean să poată înțelege și analiza acest fenoment „ACEBOP face următoarele precizări:

- În ultimele 60 de zile prețul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei! Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei – cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preț!

- Prețul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20%, în timp ce prețul la carnea de vită se menține stabil și cu tendințe de scădere.

- Pentru sectorul de producție ouă, cererea este foarte mare, dar prețurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%.

- Laptele și produsele lactate au prețul nemodificat la producător.

Atragem atenția că aceste jocuri, pe care marile lanțuri de magazine le fac astăzi, vor duce la scăderea consumului și la creșterea problemelor fermierilor. Prețul pentru kg de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeași perioadă a anului 2016“, se precizează într-un comunicat de presă emis de ACEBOP.

În acest context, reprezentanții asociației cer autorităților să intervină de urgență și să facă lumină în această situație de neînțeles. „Produsele obținute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni și totuși mai departe acestea ajung la consumator cu prețuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub prețul de producție“, afirmă Mary-Eugenia Pană, președinte ACEBOP.

Prețul cărnii de porc va crește, în medie, cu până la 30%, începând din aprilie

Prețul cărnii de porc va crește în România, în medie, cu 15-30%, începând cu luna aprilie, atrag atenția reprezentanții Asociației Române a Cărnii (ARC), într-un comunicat de presă.

Potrivit ARC, în primul trimestru din 2017, prețul mediu de achiziție pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare față de 2016, respectiv cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015.

De asemenea, o creștere importantă s-a consemnat în ultimele 12 luni la pieptul de porc, unde prețul de tranzacționare s-a majorat cu 40%. De asemenea, la jambon s-a înregistrat o creștere a prețului de 25%, la fel și la alte piese rezultate din tranșare.

Conform datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie a acestui an, în cadrul Consiliului Economic al Observatorului pentru Piața Cărnii, se estimează că această creștere a prețului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când va avea loc o stagnare.

Printre cauzele care au condus la creșterea prețului cărnii de porc la nivel european se află: creșterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc în țările asiatice, în special în China, Japonia și Hong Kong, respectiv scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă (de până la—2,3% la exemplarele tinere între 20-50 kg și de—1,1% la porcii la îngrășat între 50-80 kg).

În plus, pe relația China exporturile de carne de porc au reprezentat 44,9% din totalul exporturilor în țări terțe a acestui produs. De altfel, în luna ianuarie 2017, a fost semnalată o creștere a exporturilor cu 20% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2016, supremația deținând-o în continuare China, urmată de Hong Kong și Coreea de Sud, se arată în comunicatul ARC.

Cartofii și fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult, în ianuarie

Cartofii, legumele și conservele de legume, precum și fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie, comparativ cu decembrie, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în ianuarie prețul cartofilor a crescut cu 3,9%, la legume și conserve de legume cu 3,07%, iar la fructe proaspete cu 2,34%. Alte creșteri au fost la ulei cu 1,34%, la citrice și alte fructe meridionale cu 1,41% sau la cărți, ziare și reviste 1,08%.

În ceea ce privește scăderile de prețuri, acestea s-au regăsit la serviciile de apă, canal, salubritate cu 6,9%, la gaze cu 3,23%, la combustibili cu 3,07%, la CFR cu 3,19% sau la energie electrică cu 2,94%. La produsele alimentare, diminuări au fost la ouă — 1,28%, vin — 1,84%, țuică, rachiuri și alte băuturi — 2,05% și bere — 1,33%.

Indicele prețurilor de consum a fost de—2,1% în luna ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015.

'Prețurile de consum în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015 au fost mai mici cu 2,1%. În luna ianuarie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 28,9%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 17,8%. Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 — ianuarie 2016) față de precedentele 12 luni (februarie 2014 — ianuarie 2015), calculată pe baza IPC, este de—0,8%', informează INS.

În ianuarie 2016 față de ianuarie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 6,3%.

Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de—3% pentru finalul lunii martie 2016, cu un interval de incertitudine de +/-0,6%, se arată în datele publicate pe site-ul instituției. Excluzând efectul runda I privind TVA, inflația ar fi atins 1,3%, la finalul primului trimestru din acest an. Ținta de inflație a Băncii Centrale pentru 2016 este de 2,5 la sută +/-1 punct procentual.

BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Pentru 2017, Banca Națională a prognozat o inflație de 3,4%, la finele anului.

"Proiecția indicelui prețurilor de consum (IPC) ne arată două lucruri: că perioada de inflație negativă este tranzitorie și rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum este prognozată la 1,4% la sfâșitul anului 2016 și se iese, deci, din inflația negativă, și la 3,4%, adică aproape de limita superioară a intervalului pe care îl țintim în ultima parte a anului 2017", a spus Isărescu.

Agerpres

 

Ouăle: mai ieftine cu 50% la producători, mai scumpe de trei ori în magazine

Preţul ouălor a scăzut, în medie, cu 50%, la poarta fermelor, de la 0,33 lei, fără TVA, pe bucată, în ianuarie, la 0,18 lei în prezent, însă aceste reduceri nu se regăsesc şi la raft, unde ouăle se vând cu preţuri de peste trei ori mai mari, a declarat, vineri, pentru AGERPRES preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.

"Ouăle se vând la poarta fermei cu 0,18 lei, fără TVA, dar ele ajung pe rafturile magazinelor cu 0,4 lei şi chiar 0,7 lei pe bucată. Producătorii pierd practic de două ori, odată că vând mult sub preţul de cost, iar a doua oară pentru că nu au rulaj şi există stocuri imense de ouă. Facem eforturi imense să rezistăm", a precizat Ilie Van.
(1 euro=4,3557 lei)

Acesta a spus că singura soluţie pentru a recupera din pierderi este creşterea exporturilor de ouă, care în această perioadă au ajuns la 10-15 milioane de bucăţi lunar.

"Exportăm în ţările arabe şi africane şi mai puţin în ţările UE, în jur de 10-15 milioane de ouă lunar, o cantitate insuficientă pentru a ne redresa. Situaţia este foarte grea în sector şi de aceea cerem sprijin autorităţilor să nu mai taxeze doar producătorii pe toate părţile, iar pe comercianţi doar o dată. Practic, producătorii nu se pot lupta cu marile reţele de magazine", a spus şeful UCPR, subliniind că situaţia este similară şi pe piaţa cărnii de pasăre.

Consumul de ouă creşte cu 50% în perioada Sărbătorilor Pascale, până la 160 de milioane de ouă, faţă de un consum de circa 100-110 milioane de ouă într-o perioadă obişnuită.

"Pe lângă oferta industrială de ouă, în această perioadă apare şi cea din gospodăriile ţărăneşti, care ia în jur de 30% din piaţă. Estimările noastre arată că în gospodăriile ţărăneşti se produc încă 400-450 de milioane de ouă lunar", a mai adăugat Ilie Van.
În România sunt circa 150 de producători de ouă, din care 35 de producători mari, care realizează 85% din producţia industrială românească, care se ridică anual la circa 1,36 de miliarde bucăţi.

UCPR are 100 de membri, societăţi avicole mari care realizează 75% din carnea de pasăre şi 80% din ouăle produse în sistem industrial în România.

Sursa AGERPRES

Minea (Romalimenta): Carnea de miel se poate scumpi cu 5-6% în perioada Paştelui

Carnea de miel s-ar putea scumpi, în perioada Paştelui, cu 5-6% tocmai pentru a fi acoperite cheltuielile producătorilor, a declarat, duminică, la un post privat de televiziune, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

'Carnea de oaie, pe post de import, s-a scumpit cu peste 60%, produsele finite s-au scumpit şi ele, în cursul anului trecut, doar cu vreo 15%, tocmai pentru a câştiga piaţa. Este normal ca anul acesta să urmeze majorări de preţ pentru a acoperi cheltuielile. Nu de scumpiri de 30%, 50% sau 60%, dar putem vorbi de cinci procente, şase procente, chiar şapte procente în plus la preţul cărnii de miel (...) Ideea de bază este că de Paşti concurenţa este aşa de puternică încât sărbătoarea se încheie cu vânzare în pierdere, nu în profit. Vinzi mai mult cantitativ, dar nu faci profit', a afirmat Minea.

Potrivit reprezentantului Romalimenta, România obţine mai puţini bani decât Bulgaria din vânzarea cărnii de miel, deşi vecinii de peste Dunăre, practic, importă miei din ţara noastră.

'Nu cred că vor fi miei din import în România pentru că niciodată nu s-au importat miei. Asta este o gogoriţă. Din ceea ce ştiu eu, s-a încercat odată importarea de miel. În România, în general, s-a importat puţină carne de miel, mai mult carne de oaie. Bulgarii cumpără miei din România pe care îi taie şi îi revând la noi. Mai mult, ei sacrifică mieii cumpăraţi din România, îi revinde în Comunitatea Euripeană şi îşi scot mai mulţi bani decât noi. În clipa în care afacerea e afacere, cel de pe malul Dunării poate să-i taie în Bulgaria şi să-i vândă în România', a explicat Sorin Minea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate vineri, în ianuarie 2013, numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut de cinci ori (71.000 capete), respectiv de 5,1 ori (972.000 tone), comparativ cu luna anterioară.

Tăierile în unităţile industriale specializate, care au o pondere de 2,8% din totalul sacrificărilor de ovine şi caprine au scăzut atât numeric cât şi la greutatea în carcasă de nouă ori, respectiv de 7,1 ori.

Sursa AGERPRES

INS: Cartofii, mai scumpi cu 27% în septembrie

Cartofii, legumele şi conservele din legume s-au scumpit cel mai mult în luna septembrie 2012 cu 27,45%, respectiv cu 9,85%, faţă de luna anterioară, în timp ce berea este singurul produs care s-a ieftinit uşor cu 0,02%, conform datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele statistice arată că fasolea boabe şi alte leguminoase s-au scumpit în septembrie cu 7,85%, iar alte produse alimentare precum ouăle şi uleiul comestibil au înregistrat creşteri ale preţurilor cu 7,23%, respectiv 6,04%.

De asemenea, au mai fost înregistrate scumpiri la alte legume şi conserve de legume cu 7,4%, la citrice şi alte fructe meridionale - 6,02%, mălai - 5,27%, fructe proaspete - 4,46%, făină - 2,5%.

În luna septembrie, preţurile produselor alimentare au fost în creştere cu 2,27% comparativ cu luna precedentă.

În ceea ce priveşte preţurile produselor nealimentare, acestea au crescut în septembrie cu 0,62%, fiind înregistrate scumpiri la gazele naturale - 2,83% şi la combustibili - 1,57%. Uşoare ieftiniri au fost semnalate la preţurile maşinilor de spălat cu 0,03%, la autoturisme şi piese de schimb - 0,07% şi la detergenţi - 0,01%.

Tarifele serviciilor au înregistrat, pe total, o creştere cu 0,41% în septembrie 2012, serviciile de apă canal şi salubritate fiind mai  scumpe cu 2,24%. De asemenea, uşoare majorări de tarife au fost înregistrate la transportul rutier - 0, 54%, la serviciile din restaurante, cafenele şi cantine - 0,63% şi la abonamentele auto - 0,32%. Serviciile de transport aerian şi de telefonie au înregistrat o ieftinire uşoară cu 0,34%, iar tarifele de cazare în unităţi hoteliere s-au diminuat cu 0,16 procente.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,33% în septembrie  2012, de la 3,88% nivel înregistrat în luna august 2012. În septembrie, preţurile au crescut cu 1,18% faţă de august.

Sursa AGERPRES