Articolul de față nu este unul riguros științific. Ține mai degrabă de un fel de nostalgie după gustul de altădată al roșiilor românești. Soiuri autohtone, la care am renunțat atât de ușor; în fapt, agricultorii au fugit după producție cu orice preț – și pe undeva înțelegem, fiindcă ei fac afacere, nu au timp de sentimentalisme – în dauna calității. Am adus soiuri din toate colțurile lumii și le-am abandonat pe ale noastre. Am alergat după recolte senzaționale, iar acestea se obțin cu mult aport chimic. Am neglijat tratamentul după carte, iar ca rezultat dăunătorii și bolile și-au creat rezistență; mai multe daune, mai multe tratamente. Există semne de reîntoarcere la creațiile românești, dar acest lucru se petrece pe alocuri. Roșia românească are cel mai mare susținător la SCDL Buzău, unde se tot încearcă de câțiva ani să se constituie o bancă de gene cu soiurile tradiționale de legume.

În Catalogul soiurilor din 2020 sunt omologate peste 50 de creații românești. Câte din acestea sunt și folosite, la propriu, în culturile comerciale, nu se știe. Cert este că astăzi, tocmai pentru că mergem în genetica soiurilor mult timp în urmă, dar vom aminti și câteva soiuri ori hibrizi creați mai recent, nu vom ține cont de catalog. Vom prezenta soiurile așa cum ni le amintim și despre care știm că mai au acel gust din „grădina bunicii“, ce nu poate fi descris.

Soiuri tradiționale

Inimă de bou este poate cel mai cunoscut și căutat soi autohton, cultivat mai cu seamă în grădini și foarte puțin pentru comercializare la scară largă. Este atribuit zonei Buzău. Plantele au creștere nedeterminată, fructele au culoarea roșie sau roz, cu pulpă cărnoasă, puțin zemoasă, dulce, gust excepțional, greutatea putând depăși lejer 500 grame. Uneori o roșie poate să cântărească și un 1 kg. Dezavantajul – și tocmai de aceea nu se cultivă industrial – ar fi că pe o plantă se dezvoltă 7-10 inflorescențe, deci producția este limitată. Dar în beneficiul calității!

Roșiile de Țigănești, denumite și roșii gigant românești, sunt un soi dezvoltat în Ilfov. Planta produce un fruct mare, cărnos, suculent, dulce, potrivit de acid, cu gust bun, semințe puține. Greutatea este de 200-600 grame.

Roșia oloagă de Buzău este un soi autohton viguros, rezistent la boli, fructul are pielița subțire, pulpa prezentând gust dulce, plăcut. Greutatea este cuprinsă între 200-300 grame.

Roșia de Săhăteni (Buzău) are arie de răspândire limitată, fructul este alungit, cărnos, roșu, având forma de ardei cu trei muchii.

Soiuri pentru consum în stare proaspătă

Argeș F1: plante cu creștere viguroasă (110-130 cm), fruct de formă rotund-turtită, roșu-cărămiziu, cu greutate de 40-60 grame, potențial de producție – 40/60 tone/ha.

Buzău 1600: creștere medie spre viguroasă (90- 110cm), fruct rotund-globulos, roșu uniform, cu greutate de 190-260 grame, potențial de producție-70/90 tone/ha.

Carolina: creștere viguroasă (100-125 cm), fruct globulos, ușor ovoidal, galben-portocaliu, cu greutate de 90-100 grame, potențial de producție – 40/55 tone/ha.

Export II F1: creștere de vigurozitate medie (90- 100 cm), fruct rotund-globulos turtit, roșu uniform, cu greutate de 70-90 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Ioana F1: viguros, cu posibilitate mare de lăstărire, globulos turtit, roșu închis, cu greutate de 75-80 grame, potențial de producție – 70/75 tone/ha.

Ișalnița 50 F1: tufă bogată, viguroasă, fruct rotund globulos cu pată verde, roșu intens, cu greutate de 100-110 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Laura: frunziș bogat, creștere viguroasă, fruct globulos, roșu aprins uniform, cu greutate de 100-110 grame, potențial de producție – 70/80 tone/ha.

Mara: creștere viguroasă, fruct rotund turtit, roșu închis, cu greutate de 185-230 grame, potențial de producție – 100/110 tone/ha.

Soiuri mixte – consum în stare proaspătă și industrializare

Argeș 428: vigoare mijlocie, tufă de până la 80 cm, fruct rotund turtit, roșu aprins, cu greutate de 200-300 grame, potențial de producție – 50/70 tone/ha.

Buzău 22: vigoare mijlocie, fruct sferic, ușor turtit, roșu intens, cu greutate de 120-200 grame, potențial de producție – 70/80 tone/ha.

Cluj 80: viguros, cu talie de 90-125 cm, fruct sferic, roșu intens uniform, cu greutate de 75-80 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Diana: vigoare mijlocie, cu talie de 60-70 cm, fruct globulos turtit neted, roșu uniform, cu greutate de 120-140 grame, potențial de producție – 5-/70 tone/ha.

Precoce de Someșeni: viguros, frunziș bogat, fruct globulos-ovoidal, roșu deschis cu pată verde, cu greutate de 120-150 grame, potențial de producție-70-75 tone/ha.

Timpurie de Argeș: viguros, cu talie de 110-120 cm, fruct globulos turtit, roșu intens, cu greutate de 48-56 grame, potențial de producție – 90 tone/ha.

Unirea: vigoare mijlocie spre mică, talie de 60-70 cm, fruct sferic, roșu-cărămiziu intens, cu greutate de 63-86 grame, potențial de producție – 105/110 tone/ha.

Soiuri pentru industrializare

Brăila 405: foarte viguros, fruct globulos alungit, roșu fără pată, cu greutate de 45-50 grame, potențial de producție – 35/40 tone/ha.

Buzău 47: talie de 60-70 cm, fruct globulos simetric, roșu uniform, cu greutate de 90-100 grame, potențial de producție – 50/70 tone/ha.

Dacia: tufe semierecte, cu 4-6 lăstari, fruct globulos, ușor turtit, roșu-gălbui, cu greutate de 110-120 grame, potențial de producție – 33-43 tone/ha.

Vidra 60: talie de 55-60 cm, fruct sferic, roșu intens uniform, cu greutate de 40-60 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Vidra 533: port aproape erect, de 50-60 cm, fruct piriform alungit, roșu strălucitor, cu greutate de 60-65 grame, potențial de producție – 47 tone/ha.

Maria Bogdan

Cristinel Edu din Schitu Golești, județul Argeș, este singurul legumicultor din zonă ce va livra pe piață la sfârșitul lunii mai primele roșii! Legumicultorul de aici a accesat şi Programul Tomata, bani  pe care i-a investit în modernizarea solariilor și în creșterea suprafețelor protejate pentru cultivarea legumelor. L-am vizitat şi noi… şi am reuşit să furăm câteva secrete legate de cultivarea roşiilor româneşti.

Din miner, legumicultor!

Pentru Cristinel Edu aventura aceasta cu legumicultura a început în anul 1997, când lucra la mină. Pe atunci, acesta spune că se dădeau „ordonanţele acelea“, iar el câştiga din legume mai mulţi bani decât câştiga la mină şi aşa a rămas să cultive legume. „Am început cu 1.000 mp, apoi am ajuns undeva la 8 ha, dar din lipsă de forţă de muncă şi mai multe probleme am renunţat şi aşa am rămas la 4 ha. În prezent, am undeva la 1 ha de solarii, nu sunt toate moderne (…), plus unele mai primitive, dar să ştiţi că scot marfă la fel ca cei care au solarii performante, pentru că este foarte important cu ce ajuţi terenul, iar acesta trebuie ajutat foarte mult cu gunoi de grajd, bineînţeles şi cu îngrăşământ cu descompunere lentă, care nu trebuie dat peste măsură (…) totul trebuie făcut ca la carte! Celor care vor să se apuce de legumicultură le spun doar atât: «Prima dată vă trebuie şcoală!» Nu poţi să ajungi doctor dacă nu ai şcoală, nu poţi să ajungi legumicultor doar pentru că îţi dă statul nişte bani, trebuie să ai şi cunoștințe, dăruire şi înclinaţie“, spune legumicultorul argeşean.

În tot acest timp, acesta a investit undeva la aproape 6 miliarde lei din buzunarul propriu, iar bani de la stat i-au venit doar 9.000 de euro, în trei programe de tomate. „Această construcţie m-a costat foarte mult, undeva la 800 de milioane, şi un total de 500 milioane investiţi în solarul acesta“, explică Cristinel Edu.

Etrilul, substanţa cancerigenă care păcăleşte consumatorul

Roşiile din solar erau semănate încă din luna ianuarie, iar legumicultorul mărturiseşte că preferă să se coacă pe cale naturală. „De obicei, omul intervine cu o substanţă care se numeşte etril. Cu toate că aceasta este scoasă de pe piaţa românească pentru că s-a constatat că este cancerigenă, oamenii totuşi o folosesc. Nu are cum să se coacă roşiile acestea mici; ele sunt mari la primul etaj şi apoi din ce în ce mai mici, aşa se coc pe cale naturală. Nici toamna nu se coc roşiile acestea aşa; dacă nu ajung la maturitate, nu are cum să se coacă. Şi, mai mult decât atât, formează «ţâţa» aceasta; ale mele nu au deoarece sunt polenizate cu bondari. Cele care au «ţâţa» mai lungă sunt polenizate cu un stimulent care nu este convenţional pe piaţă, deci nu e Tomato Stim, este un stimulet pe care îl fac dintr-un erbicid cu alcool, astfel le stimulează“, ne explică legumicultorul.

De-a lungul anilor a încercat 40 de soiuri de roşii

Legumicultorul de la Schitu Goleşti specifică că roşia trebuie să aibă gust, de aceea de-a lungul timpului acesta a încercat 40 de soiuri de roşii, nu soiuri autohtone, deoarece nu au rezistență la boli. Pot să vă garantez că acestea au gustul de acum 40 de ani, sunt foarte bune, sunt testate, am căutat să fie şi rezistente la boli, să aibă coaja subţire, gust autentic deoarece acest lucru contează foarte mult. Sunt ca la mama acasă, aşa le spun celor care mă întreabă şi vor să guste. Dar apare concurenţa la piaţă şi automat îţi diminuezi afacerea; eu, fiind singur aici, am căutat să fiu mai secretos în privinţa a tot ceea ce am testat. Pot spune că am testat fel şi fel de culturi, nu-mi pare rău de ceea ce fac, am investit 6 miliarde, nu mă gândesc să îmi scot banii acum, vreau doar să am afacerea pentru viitor. În fiecare an, banii pe care îi câștig îi investesc atât în casă, cât şi în solarii deoarece toţi avem familie, toţi avem copii, greutăţi şi bănci“, mai mărturiseşte acesta.

Pe viitor, legumicultorul vrea să producă 100 de tone de roşii

La sfârşitul lunii aprilie, când l-am vizitat, argeşeanul se pregătea pentru perioada imediat următoare, când va ajunge cu roşiile pe piaţă. „În două săptămâni o să duc roşii la piaţă, neintervenind cu stimulenţi; aş putea şi eu foarte frumos să cumpăr un litru de etril, dar Dumnezeu ne-a creat să nu ne păcălim unii pe alţii, ci să fim cinstiţi. Eu am clienţii mei, toţi de aici din zonă mă cunosc, am vândut mii de răsaduri, le duc marfă bună, nu mă vait de vânzare, poate nu am eu producţie câţi clienţi am. Anul acesta îmi doresc să obțin undeva la 60-70 de tone de roşii şi pe viitor îmi propun să produc 100 de tone de roşii. Indiferent cu cât ai da kilogramul, ai profit; de ce să intervin eu cu nişte stimulenţi de coacere; dacă vreau să se coacă roşia, există potasiu“, mărturiseşte cultivatorul.

Capcanele şi bondarii

Pentru gustul de odinioară, legumicultorul nu foloseşte tratamente fitosanitare, evită aceste otrăvuri. „Le vedeţi frumoase, o singură dată le-am dat de mană, nu trebuie să se stea cu otravă pe roşii. De exemplu, pentru Tuta absoluta mulţi administrează la greu insecticid, dar pentru acest dăunător există momeli, de aceea trebuie să îţi cumperi capcane. Odată le-am dat de mană, insecticide nu am folosit deloc deoarece am bondari la ele, (…) de păianjen nu am ce să le fac. Planta este ca şi omul, dacă are o hrănire adecvată; roşia consumă foarte puţin azot, ea consumă mai mult fosfor şi potasiu, fosforul ajută floarea să lege şi potasiul ajută la coacere fructelor.

Cultura de leuştean se vinde foarte bine iarna

Acesta spune că a plantat de toate şi că este universal, nu are doar roşii, ci şi salată, ceapă verde, ridichi, usturoi, pătrunjel, mărar, sfeclă roşie, morcovi. „De exemplu, pe aici prima dată a fost salată, printre salată am semănat roşii, am recoltat salata, au rămas roşiile. Pentru la anul am cumpărat leuştean, termin de aici cu roşiile, pun leuştean (…), vreau să produc leuştean pentru că am văzut că iarna este foarte scump. Practic, vreau să scot două culturi plătite, deoarece consum foarte multă energie, de aceea trebuie să fie şi profitul pe măsură“, încheie Cristinel Edu, legumicultor din Schitu Golești, județul Argeș.

Beatrice Alexandra MODIGA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Mirela Surdea are o grădină cu de toate care se află pe malul Neajlovului, lângă rezervația Comana, Călugăreni. Timp de 8 ani a adunat în jur de 240 de soiuri de roşii românești sau internaționale, soiuri inimi sau grase, de uscat, de bulion, de păstrat – da serbo, soiuri dwarf sau de ghiveci… roșii verzi și roșii albe, indigo, vărgate, salbe, mari cât capul, mici ca pruna, da' gustoase, numa-numa! Pe lângă roşii are şi multe alte sortimente de legume adunate de la prieteni grădinari, de la cunoscuți şi prieteni, prin schimburi.

Totul a început cu o grădină şi un blog...

În urmă cu 8 ani a început întreaga activitate a Mirelei. A primit în dar o grădină şi un blog, iar de atunci creşte cu mare drag multe sortimente de legume, iar apoi scrie despre acestea pentru cei interesaţi. „În anul 2011 soțul meu s-a decis să cumpere acest teren. Când am ajuns în fața porții și am intrat în grădină am simțit că aici va fi locul în care voi zăbovi mult timp. Grădina mă aștepta și, cum doar ea știe, m-a ajutat să învăț cum să cultiv legumele, florile și să îngrijesc pomii. Mă minunam de orice petală, albină, gușter, broscuță, pui de pițigoi sau graure și făceam multe poze pe care le arătam prietenilor și familiei. Fiul meu, pe atunci licean, mi-a dăruit în ajun de Crăciun o pagină de blog și mi-a spus: „Scrie aici! Te vei întâlni cu toți cei care au aceeași pasiune, scrie pentru ei!“ Blogul se numea „Susie cu ochii negri“ (precum planta urcătoare) și din ecran o pagină verde mă privea clipind. Am început să scriu articole asezonate cu poze despre primii bulbi plantați, despre ceapa de iarnă pe care am plantat-o împreună cu fiul meu, despre stratul înălțat în care am îngropat tot lemnul vechi-putred din curte și cât de repede creșteau apoi salata și plantele de frunze. Apoi am început să citesc cu nerăbdare despre răsaduri și despre miracolul germinării“, spune cultivatoarea.

Primele seminţe îmbăiate în zeamă de aloe

„O prietenă mi-a trimis din Italia un plic de semințe de roșii și mama mea a exclamat: «De cât de departe au venit semințele astea la tine!». Am îmbăiat semințele într-o soluție de zeamă de aloe și le-am așezat în pământ ușor, de răsad. Așteptarea aceea o retrăiesc în fiecare primăvară. Apoi, am prins curaj și am întrebat despre repicare și am reușit să cresc primele răsaduri de balcon care au ajuns în grădină. Primele fructe nu le puteam culege, doar le admiram. În anul următor am crescut răsadurile cu lumină suplimentară, de neon, și le-am călit la temperaturi scăzute observând diferența; fructele soseau mult mai numeroase și plantele erau mult mai rezistente“, povestește legumicultoarea.

Apoi a început să scrie despre tomate...

A folosit și micorize și a făcut primele grefe la roșii în același an. Dar a şi scris împreună cu alți grădinari articole despre cum cultivă și ce metode folosesc. „Am observat că articolele în care scriam despre tomate aveau un număr mare de accesări, oamenii căutau informații despre roșii și despre cultivarea acestora. Am participat la târgurile de semințe unde oamenii erau fericiți să găsească legume valoroase și îmi ofereau în schimb semințele lor. Am cunoscut prieteni grădinari care păstrează soiurile de roșii în familie, soiurile bunicilor sau ale vecinilor și mi-am dorit să cultiv aceste soiuri în grădina mea. Primele semințe le-am primit din Deva, de la Cornelia, și am numit-o Diva de Deva pentru că avea pliuri și era foarte îndrăzneață; primele fructe legau devreme în luna iunie. Colegul meu Dan Durdun mi-a adus o roșie inimă păstrată în familia sa din Făgăraș pe care am numit-o Durdulia de Durdun pentru că la etajele superioare fructul devine mare și uimește prin pulpa densă. Dulcea de Făgăraș este de departe cea mai frumoasă roșie, am găsit-o la o pensiune din Silba – Sercaia din Făgăraș și am fost uimită de dulceața sa. Am luat-o cu mine și anul următor culoarea sa uimitoare mi-a îmbogățit grădina. Inima lui Călin vine dintr-o grădină din Ciugud, unde domnul Călin cultivă doar acest soi de peste patruzeci de ani, iar Roșiile Antuzei, fiică de preot, sunt minunate, soiuri cu și de poveste, soiuri de româncuțe de care sunt tare mândră. O roșie este un emoticon. Postată pe o rețea de socializare, imaginea ei trezește emoție, admirație, pasiune sau invidie. Adună imediat un grup de pasionați care văd mai mult decât spune imaginea, din semne numai de ei știute deduc soiul, gustul, bolile prin care a trecut, căldura sau lumina de care a avut parte, impactul printre cunoscători și priza la marele public“ povestește Mirela.

„O roșie este o sticluță cu gust condensat, ca parfumul! Totodată, este promisiunea unei povești viitoare, bazată pe un an de muncă“, mai adaugă legumicultoarea. „De la sămânță la fruct este o poveste de dragoste, nu o activitate de grădinar. Sunt soiuri românești sau internaționale întoarse înapoi acasă. Le-am adunat de la prieteni grădinari, de la cunoscuți, prieteni, prin schimburi. Am cultivat legume diverse de la Pak Choi, Tatsoi și muştar roșu, la fasole, varză de Bruxelles, cartofi, ardei foarte iuţi, gustosul bob, napi etc.“, încheie Mirela Surdea.

Casetă

„Primele seminţe de roşii primite le-a îmbăiat într-o zeamă de aloe, apoi a repicat răsadurile şi a reuşit să crească primele plăntuţe“, povestește Mirela.

Beatrice Alexandra MODIGA

• Foliile care acoperă solul (folii pentru mulcire) sunt utilizate pentru a preveni creșterea buruienilor și evaporarea apei din sol, cu scopul de a stabiliza solul și a crește temperatura acestuia. Însă, de multe ori, efectul acestor folii, confecționate până acum din polietilenă (PE), poate fi dăunător pentru culturi și mediu, din cauza resturilor care pot rămâne în sol.
• BASF a realizat folia ecovio® M 2351 care optimizează producţia agricolă şi protejează mediul înconjurător, fiind realizată din materiale biodegradabile.

Roşiile sunt legumele cele mai cultivate de către industria de prelucrare a alimentelor. Fermierii din multe ţări folosesc folii din polietilenă pentru creşterea randamentului culturilor de roşii prin controlarea buruienilor, temperaturii solului şi utilizării apei.

Foliile subţiri din polietilenă care acoperă solul în care sunt plantate răsadurile de roșii trebuie îndepărtate după recoltare. De cele mai multe ori, activitatea de îndepărtare completă se dovedeşte a fi imposibilă, astfel încât reziduurile foliilor confecţionate din polietilenă se acumulează în sol deoarece nu pot fi biodegradate de microorganisme. BASF oferă plastic biodegradabil în sol certificat pentru aceste folii, prin materialul ecovio® M 2351, care constă în adipatul tereftalat de polibutilenă (PBAT) ecoflex® şi alţi polimeri biodegradabili realizaţi din materii prime regenerabile. 

Foliile biodegradabile confecţionate din ecovio® M 2351 pot fi lăsate în sol după recoltarea mecanică deoarece microorganismele prezente în sol le vor recunoaşte drept hrană pe care o pot metaboliza. Mai mult, acestea determină creşterea randamentului culturii de roşii cu procente cuprinse între 15 şi 50%, la un consum mai mic de apă și la un control mai bun al buruienilor, utilizând mai puține erbicide, comparativ cu o cultură în care solul nu este acoperit cu folie. De asemenea, fermierii au observat o rezistență mai mare a culturii la boli, o perioadă de recoltare mai timpurie, o cultură mai omogenă și un indice Brix (raport zahăr-apă) mai ridicat al roşiilor. Astfel, agricultura durabilă poate fi combinată cu o producție eficientă, cu randamente mai ridicate și produse de înaltă calitate.

Pentru a evita creșterea volumului de muncă ce presupune operaţiuni ample de îndepărtare şi reciclare, filmele realizate din ecovio® M 2351 pot fi lăsate în sol după recoltare, generând astfel economii de timp şi bani.

Ecovio® M 2351 a fost primul material certificat drept biodegradabil în sol, conform standardului european DIN EN 17033. Utilizarea foliei confecţionate din acest material este acceptată pentru culturile organice din multe țări și nu se rezumă doar la cultura roșiilor, ci și a altor culturi legumicole, atât în câmp cât și în solar.

Studiul realizat de ETH Zürich, Elveția, a arătat că microorganismele din sol, cum ar fi bacteriile și ciupercile, pot folosi foliile confecţionate din plastic PBAT ca aliment. Microorganismele preiau carbonul din polimer atât pentru a genera energie, cât și pentru a forma biomasă. După biodegradare, produsele rămase sunt CO2, apă şi biomasă. Aceasta înseamnă că PBAT se degradează în sol şi nu rămâne sub formă de microplastice la fel ca polietilena. Astfel, foliile biodegradabile contribuie la o dezvoltare mai bună a rădăcinii, facilitează creşterea plantei şi îmbunătăţesc calitatea solului.

„Susţinem fermierii din numeroase ţări în utilizarea foliilor realizate din ecovio®“, a declarat Dirk Staerke din cadrul departamentului de Marketing Biopolimeri pentru Agricultură de la BASF. „Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, producția agricolă globală trebuie să crească cu 70% dacă dorim să hrănim o populație mondială care în 2050 se estimează că va crește la nouă miliarde de locuitori. Foliile biodegradabile pot susține creșterea producției agricole fără a polua solul cu reziduuri provenite din foliile nedegradabile."

Pot beneficia şi producătorii de folii de mulcire

Ecovio® M 2351 este un compus gata pregătit pentru extrudarea foliilor subțiri. Poate fi prelucrat cu uşurinţă pe liniile convenționale pentru polietilenă. Datorită proprietăților sale mecanice excelente în ceea ce privește rigiditatea și rezistența la rupere, foliile pot fi fabricate pentru grosimi diferite de 12, 10 și 8 µm. Amestecul conţine deja agenţi de alunecare şi antiblocare.

Pentru mai multe informații accesați www.ecovio.basf.com şi www.biopolymers.basf.com

Fiţi la curent cu ultimele comunicate de presă BASF, prin WhatsApp pe telefon sau tabletă. Înregistraţi-vă pentru serviciul nostru pentru ştiri la basf.com/whatsapp-news.

Despre divizia de Performanţă a Materialelor BASF

Divizia de materiale de la BASF a adunat tot know-how-ul BASF privind materialele în ceea ce privește plasticele adaptate, inovatoare. Fiind activă la nivel mondial în patru sectoare majore ale industriei – transport, construcții, aplicații industriale și bunuri de larg consum –, divizia are un portofoliu puternic de produse și servicii, îmbinat cu o înțelegere profundă a soluțiilor orientate spre sistemele aplicate. Factorii determinanți esențiali ai profitabilității și creșterii sunt reprezentați de colaborarea noastră strânsă cu clienții și orientarea clară pe soluții. Capacitatea puternică în domeniul cercetării și dezvoltării asigură baza dezvoltării unor produse și aplicații inovatoare. Divizia de Performanţă a Materialelor a realizat o cifră de afaceri globală de 7,65 mld. € în anul 2018. Mai multe informații disponibile online: www.plastics.basf.com.

Incontestabil ne aflăm într-o eră a tehnologiei. Asaltul susținut al informațiilor se resimte în toate segmentele, inclusiv în agricultură. Roboți din ce în ce mai performanți cuceresc câmpurile. Potrivit estimărilor, până în 2025 piața roboților agricoli va ajunge la 75 miliarde de dolari. Se pare așadar că este doar o chestiune de timp până când vom înlocui definitiv muncitorii cu softuri de inteligență artificială. Cea mai recentă noutate legată de evoluția roboților agricoli îl are ca personaj principal pe Virgo, un robot care culege roșii și care a fost conceput de compania americană Root AI. Deocamdată acesta este testat în Canada și Statele Unite ale Americii. Robotul despre care vă vorbim are câteva caracteristici care, spun cei care l-au conceput, îl recomandă în detrimentul muncitorilor. Datorită softului de inteligență artificială, a camerelor și senzorilor pe care îi are Virgo poate culege roșiile fără a le vătăma. Odată ajuns în cultură, robotul vede legumele, iar cu ajutorul camerelor și senzorilor le scanează astfel încât să obțină informații cu privire la maturitatea fructelor lor. La finalul acestei analize, Virgo va culege doar fructele coapte, fără să rupă, spre exemplu, și frunzele plantei.

Apoi, suficient de puternic, dar în aceeași măsură delicat, robotul pune în acțiune o „mână“ robotică extensibilă care are pe post de degete un clește realizat dintr-un plastic moale care poate fi cu ușurință igienizat și cu ajutorul căruia recoltează roșiile. Virgo are nevoie de aproximativ trei ore pentru a umple o lădiță și poate lucra 24 de ore fără întrerupere. De asemenea, poate lucra pe întuneric, iar cei care l-au realizat spun că, spre deosebire de om, are o acuratețe mult mai mare în a recunoaște fructele coapte. Deocamdată este folosit doar pentru spații protejate, dar poate fi folosit și afară. Deocamdată Virgo culege doar roșii, dar oamenii de știință susțin că softul său va fi adaptat astfel încât pe viitor să culeagă și alte legume și fructe. Dacă testările vor fi favorabile, Virgo va fi comercializat începând cu 2020.

Laura ZMARANDA

CULTURILE DE LEGUME (tomate, ardei, castraveți, vinete, ceapă, varză) se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

• ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%-0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 0,175 l/ha.
• ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.
• CURZATE MANOX – 0,25% sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMĂ BORDELEZĂ Tip MIF – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

Tratamentul se va efectua în 27 iunie – 02 iulie 2019.

Insecticidele se vor aplica doar în cazul prezenței dăunătorilor în culturi.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

CULTURILE DE LEGUME (tomate, ardei, castraveți, vinete, varză) se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

• tratamentul 1 – în perioada 27 mai - 1 iunie 2019;
• tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile față de tratamentul anterior, în functie de regimul de precipitații.

MERPAN 80 WDG / (CAPTADIN 80 WDG – a doua denumire comercială) – 0,15% sau FOLPAN 50 SC – 0,2% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau BRAVO 500 SC – 1,5 l/ha sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF – 1,8 kg/ha + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.;

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s;

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu  strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității acestora, în special pentru a determina eventuala prezență a reziduurilor de pesticide.

De la ieșirea pe piață a primelor tomate obținute prin Program, inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare au prelevat probe pe care le-au transmis pentru analize la cele două laboratoare acreditate, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș.

Astfel, până la data de 17 mai 2019 au fost prelevate 54 de probe din care au fost analizate 43, restul de 11 fiind în lucru. Rezultatele arată că nu au fost depășiri ale limitelor maxime admise. Aceste rezultate demonstrează că producătorii agricoli respectă recomandările inspectorilor fitosanitari în ceea ce privește utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.                                     

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această dată, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum, inspectorii fitosanitari constatând că au fost respectate tehnologiile de cultură. Acțiunile de control vor continua în toată țara.

Autoritatea Națională Fitosanitară manifestă prin toate activitățile un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă doar produse sigure.

Sursa: madr.ro

În Ședința de Guvern din 14 mai 2019 s-a aprobat prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019, prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Decizia a fost luată în contextul fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor precum și replantarea acestora.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an:

• Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
• Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
• Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

La CULTURILE DE LEGUME – se vor aplica două tratamente pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

- tratament I – plante tinere (răsad recent plantat);

- tratamentul II – perioada de creștere vegetativă a plantelor și formarea primelor flori cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

• CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau CURZATE MANOX PU – 0,25% sau BRAVO 75 WP – 2 kg/ha sau ZEAMA BORDELEZA TIP MIF – 0,5% sau  ZETANIL BLU – 0,3% + DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%  sau MOSPILAN 20 SP – 0,02%. 

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția  mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultata în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Dorința de a mânca legume cu gust, cultivate în România, se resimte tot mai mult în ultimii ani, mai ales de când pe rafturile din supermarket și chiar pe cele din piețe au apărut produse din import, unele mai puțin gustoase, dar foarte aspectuoase. Chiar dacă producătorii români și-au dorit să poată comercializa legume o perioadă mai lungă, acest lucru nu a fost posibil din cauza condițiilor climatice de la noi din țară. Însă, odată cu lansarea programului de sprijin pentru tomate în spații protejate, lucrurile au început să se schimbe, iar roșiile românești au fost gata de comercializare încă din prima parte a lunii mai.

Ajutorul de minimis

Programul de susținere a tomatelor a debutat în 2017, atunci când 8.026 de producători agricoli au beneficiat de 3.000 euro/an/beneficiar pentru a realiza investiți astfel încât să poată livra roșii în piață mult mai devreme decât de obicei, iar în 2018 numărul beneficiarilor a ajuns la 16.550. Drept dovadă că programul a avut succes, și în acest an producătorii pot beneficia de acest sprijin, considerat de mulți dintre ei crucial în menținerea pe piață.

Județul Teleorman este unul dintre acele județe în care s-au înregistrat printre cei mai mulți beneficiari, mai exact 343 de beneficiari în primul an și 571 de beneficiari în 2018, după cum ne-a precizat directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană. „Această formă de sprijin a fost foarte bine primită de producători și bineînțeles de consumatori pentru că au avut la dispoziții roșii românești pe o perioadă mai lungă decât de obicei. Legumicultorii și-au primit banii imediat după ce au depus documentele justificative, de aceea cred că în acest an credem că vor aplica pentru acest sprijin în jur de 700 de persoane“, a mai declarat Stelian Găină.

Fonduri investite în centrale

Pentru a fi printre primii fermierii care aduc pe piață roșii românești, producătorii din județul Teleorman au semănat răsadurile de roșii încă din luna decembrie, iar la vizita noastră în solarii acestea mai aveau doar două săptămâni până la plantarea în solar.

Viorica Ciocănel din comuna Bragadiru a beneficiat încă din 2017 de sprijinul pentru tomate, iar în această perioadă a investit în solarii, așa cum poate nu a reușit să o facă în cei aproximativ 20 de ani de activitate. Lucrează alături de familia ei 53 de ari, unde cultivă roșii, vinete și castraveți. „Unele solarii sunt încălzite cu centrale și am reușit să achiziționăm o centrală în primul an. A fost mai dificil pentru că sunt și costurile pentru combustibil destul de mari, cred că au depășit 10.000 lei. În decembrie am semănat răsadurile, iar la jumătatea lunii februarie vor fi mutate în solar; cred că la începutul lui mai vom avea roșiile gata de comercializare. Acest program a fost bine-venit pentru noi, pentru că din surse proprii ne-ar fi fost mult mai greu să facem astfel de investiții și să avem solarii încălzite. Sperăm să mai țină câțiva ani, așa cum s-a promis“, a declarat Viorica Ciocănel.

Un alt legumicultor cu state vechi din localitatea Bragadiru care a beneficiat de acest sprijin este Viorel Matei. Acesta lucrează aproximativ 1 ha pe care cultivă doar legume în solar – roșii, castraveți, vinete și fasole. „În acest moment am 6 centrale, deci încălzesc în 37 de ari. Primele centrale le-am achiziționat în urmă cu 3 ani, unele dintre ele le modific acum pentru a fi mai performate. Investiția în acest moment ajunge la 800.000 lei; am investit încet, câte puțin în fiecare an. Încerc să câștig timpurietate, astfel încât să pot avea și un preț mai bun în primă fază, chiar dacă acest lucru presupune și costuri mai mari pentru că plata combustibilului pentru centrale este destul de mare. Clar acest sprijin de 3.000 euro ne ajută foarte mult și putem să ne dezvoltăm și noi afacerea“, a afirmat legumicultorul.

Condiții pentru obținerea banilor

Pentru a o obține cei 3.000/ha, beneficiarii trebuie:

– să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp;

– să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

– să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

– să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Dacă pentru mulți fermieri ideea unui solar îngropat pare un lucru imposibil, pentru soții Enescu din Buhuși, județul Bacău, a reprezentat o provocare la care au răspuns cu multă trudă și curaj. Astfel, Elvis și Manuela, foști emigranți, cu cei doi fii ai lor Eduard și Manuel așteaptă sfârșitul anului pentru a lua o decizie: să se extindă, să facă reconversie sau să se întoarcă în a doua patrie a lor, Italia.

Solarul îngropat de la Buhuși, viitor al legumiculturii bio

Povestea unui astfel de solar îngropat are rădăcini adânci, dar a luat viață anul trecut și pare a fi o provocare pentru familia Enescu, care a lăsat pentru moment țara adoptivă, Italia, pentru țara mamă. Iată ce spune Elvis, „stâlpul de rezistență“ al acestui solar: „În anul 2004, pe când eram în Italia, am cumpărat o casă cu teren și o livadă de cireș și vișin; acest colțișor a devenit pe zi ce trece locul unde visele noastre începeau să se materializeze. Mult mai târziu, în anul 2014, când casa era aproape gata, am hotărât să renunț la munca din Italia și să mă întorc în România fără soție pentru a mă extinde în sectorul agricol cu un solar, pe care l-am construit singur după un proiect propriu, pe care l-am studiat mult, iar singurul ajutor la proiectare a fost al unui inginer din Italia, care m-a ajutat la calcularea rezistenței la greutate a zăpezii pe timp de iarnă, dar și la alegerea materialelor.

În România consumul de roșii este aproape dublu față de țările UE

De altfel, având în vedere că la acea vreme România intrase în UE, familia Enescu și-a făcut multe planuri cu fondurile europene, dar realitatea din România a fost alta: „Văzând asta, am început construcția solarului pe bani proprii. Astfel, ne-am pus pe treabă! În anul 2016 am terminat solarul și am avut prima producție, care nu a fost pe măsura așteptărilor deoarece, recunosc, am făcut și multe greșeli. În următorul an am adus-o și pe soția mea în țară pentru a avea un sprijin valoros și un ajutor pentru a putea vinde produsele noastre pe piața orașului. De aici a început totul. În acest an am făcut toate studiile de piață, din toate punctele de vedere: client, preferințe, putere de cumpărare și am avut un real succes cu produsele noastre gustoase deoarece nu am folosit fertilizanți de sinteză chimică și ne-am încăpățânat să mergem înainte pe această idee. Știam că într-o zi foștii prieteni și vecini, care ne știau de copii sau adolescenți, ne vor descoperi și că vom avea succes. Dar toți acești ani de studii de piață i-am făcut pe banii aduși din Italia, fără a avea profituri. Anul acesta am renunțat la hibrizi aproape de tot și am cultivat doar soiuri de roșii care conform studiilor făcute de mine, sunt cele mai dorite legume din România. De altfel, sunt studii care arată că țara noastră, față de UE, consumă roșii aproape dublu. De aici și ideea de a cultiva soiuri vechi de roșii românești și din alte zone ale regiunii balca­nice. Solarul nostru are un mare potențial datorită faptului că este îngropat și acest lucru îl descopăr de la un an la altul. De altfel, putem cultiva soiuri de roșii mai sensibile în solar cu o timpurietate ridicată. Să nu uităm că pământul este un acumulator termic care te ajută și toamna târziu.“

Investiție de peste 30.000 de euro pusă la încercare

Solarul îngropat de la Buhuși este o afacere de familie care a ajuns la o investiție de peste 30.000 euro, fiind posibil doar din fonduri proprii. Munca depusă începe să fie răsplătită greu, dar sigur cu culturi fel de fel, doar bio: „Reușim să menținem o astfel de afacere prosperă cu foarte multă muncă, seriozitate și calitate, dar și datorită terenului pe care nu l-am ales, ci doar a fost o coincidență că se potrivea pentru solar. Astfel, în acest an am ajuns să cultivăm roșii, ardei galben, roșu și kapia, varză, ceapă verde, salată și spanac italian, cu care am avut mare succes anul trecut. De altfel, mai avem: pătrunjel, leuștean, țelină, mărar, bietole, cicorino, busuioc, cimbru, cartof, măr și pe viitor avem în gând și căpșuni, zmeur, mur, cais și prun. Despre solar pot să vă spun că are o deschidere de 14 m, un util de 10 m și o lungime de 100 m.“

Produse bio doar pentru cei cu buzunarul mare

Valorificarea produsele se face în piața orașului Buhuși și uneori în târgurile săptămânale din împrejurimi. Elvis ne spune că produsele bio sunt costisitoare și nu oricine ajunge să-și permită legume sănătoase, ținând cont de salariile din țară. Sfaturile și nemulțumirile se contopesc deopotrivă! Astfel, munca devine cheia succesului, iar lipsa muncitorilor în zonă dă probleme de cap fermierului nostru, la început de drum: „Menționez că în primul an nu am ieșit pe plus, dar mă declar mulțumit că am studiat piața. Acest tip de afacere ar merita dacă românii ar câștiga mai mult. Din acest motiv noi vrem să vindem celor care își permit astfel de produse bio. Celor care doresc să pornească de la zero acest tip de afacere le recomand să fie pregătiți pentru multă muncă și sacrificiul de a nu fi tot timpul cu familia. Printre altele, sunt întristat de faptul că în zonă nu avem cu cine munci deoarece oamenii se mulțumesc cu ajutoarele de la stat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma de 150.728.259,60 lei (echivalentul în euro a 32.772.000 euro), reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I.

Astfel, la data de 23 iulie 2018, la nivel de țară numărul total al beneficiarilor este de 10.924, iar cei mai mulți provin din județele Olt (3.805), Galați (1.505), Giurgiu (1.427), Dolj (1.326).  

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

CULTURILE DE LEGUME (tomate, ardei, castraveți, vinete, varză) - se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

• tratamentul 1 – în perioada 28 mai - 2 iunie 2016;
• tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile față de tratamentul anterior, în funcție de regimul de precipitații.

MERPAN 80 WDG / (CAPTADIN 80 WDG - a doua denumire comercială) –0,15 % sau FOLPAN 50 SC - 0,2% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau BRAVO 75 WP – 2 kg/ha sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Ministerul Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității tomatelor, în special pentru a determina reziduurilor de pesticide.

De la apariția primelor tomate și până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe, acestea neînregistrând depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor și că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieși cu tomate pe piață.

Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Punem, în ceea ce facem, accent pe normele de prevenție, nu numai de control, în acest sens menționăm importanța buletinelor de avertizare emise în funcție de cultură, riscul atacului de boli și dăunători și condiții climatice.

Primele tomate ale producătorilor agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin guvernamental au apărut în piețele agroalimentare din municipiul București. Consumatorii se pot aproviziona cu tomate românești preferate pentru calitățile lor gustative, obținute pe sol prin metode convenționale, fertilizate cu îngrășământ natural și, bineînțeles, proaspete.

Sunt expuse deja spre vânzare de producătorii agricoli în piețele: Rahova, Străduinței, Domenii, Râmnicu Sărat, Sudului iar, în zilele următoare, consumatorii se vor putea aproviziona cu tomate românești și din alte piețe din București. Producătorii agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate pot fi ușor recunoscuți de către consumatori, ei purtând șorturi roșii cu însemnele programului și având la loc vizibil afișat tăblițe de identificare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că până la data de 9 mai 2018 au fost primite în total 11.925 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru ciclul I aferent anului 2018. Cei mai mulți cultivatori provin din județele Olt (3.937), Dolj (1.643) și Galați (1.590). Dintre solicitanții de sprijin în Ciclul I au definitivat plantarea tomatelor în spații protejate un număr de 10.451. 

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Sursa: madr.ro

RĂSADURILE DE LEGUME (tomate, ardei, vinete, varza, gulii) - se vor stropi împotriva bolilor foliare şi de tulpină, afidelor, musculiţei albe, acarienilor cu:

1. PREVICUR 607 SL 0,15% – 0,25% sau FOLPAN 50 WP – 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,2% + TOPSIN 70 WDG – 0,07% + FASTAC 10 EC – 0,02%;

2. PREVICUR ENERGY – 0,1% sau DITHANE M 45 – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

• produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;
• resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.
• este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.
• executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.
• citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;
• la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.
• produsele care se folosesc pentru prevenirea şi combaterea bolilor se vor aplica la interval de 14 zile iar produsele care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza doar la apariţia atacului.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: DIRECȚIA FITOSANITARĂ OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, efectuează permanent controale in piețe, supermarket-uri si la producători, în vederea prelevării de probe din legume precum ceapa verde si salata. Primele roșii românești din acest an, din cadrul Programului de sprijin pentru tomate, au fost de asemenea analizate, în scopul determinării reziduurilor de pesticide.

Pentru cele 125 probe prelevate şi transmise pentru analize, au fost eliberate buletine pentru 86 probe, acestea fiind lipsite de reziduuri de pesticide, restul probelor aflându-se în curs de finalizare a determinărilor de reziduuri.

Menționăm că prelevarea probelor pentru controlul reziduurilor de pesticide se face conform Ordinului MAPDR nr.1256/2005 pentru aprobarea Metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator, pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide. Analizele de laborator sunt realizate în concordanță cu sistemul de asigurare al calității ISO 17025/2005 prin metode ACREDITATE RENAR.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că produsele agroalimentare existente pe piață la această oră sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor sunt folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Amintim că, pentru a salva tomata românească de la dispariţie, specialiștii de la USAMVB Timişoara au înfiinţat prima bancă de gene de roşii din Banat, coordonată de prof. univ. dr. Radu Liviu Șumălan, în urmă cu doi ani, care a ajuns la peste 300 de soiuri strânse de la gospodăriile ţărăneşti din peste 100 de sate din Timiş, Arad şi Bihor. Această bancă este în dezvoltare permanentă. Cultivatorii interesaţi de produse autentice vin la banca de gene unde primesc 10 -20 semințe din anumite soiuri cu obligativitatea ca, la sfârşitul anului, să returneze o cantitate mai mare de seminţe, pentru menţinerea şi dezvoltarea băncii.

Cercetătorii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului au adus în fața publicului soiurile hibride obținute de ei, după o muncă de aproape 5 ani. Proiectul care vizează crearea roșiei perfecte a fost demarat în 2012. Pentru început, au fost colectate 300 de populații vechi locale din Banat și a fost creată o mică bancă de gene. Echipa de cercetători a încrucișat soiurile rezistente cu cele de calitate în privința gustului, mirosului și productivității. Au rezultat 70 de hibrizi, dintre care 5 au fost trimiși spre omologare la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor din București. Pentru degustarea de roșii inovative, creatorii noilor soiuri au căutat inspirație la nivel mondial și au găsit exemple în Australia și SUA.

– Domnule profesor Șumălan, ce ne puteți spune despre degustarea organi­zată la Timișoara?

– La Timişoara am organizat prima degustare de roşii, zic eu, din România, pentru că nu am mai auzit să existe un asemenea gen de degustare. A fost o acţiune frumoasă, palpitantă pentru că nu există o abundenţă de informaţii în acest domeniu.

Am studiat informaţiile de pe Internet, unde am găsit degustări de roşii în Australia şi SUA. Noi am îmbunătăţit această tehnică a degustării de roşii utilizând: brânză telemea, pâine specială şi ulei de măsline, astfel încât să încercăm să atenuăm gusturile şi aromele rămase în gură pentru a se putea face degustarea mai departe pentru cele 12 probe de roşii de hibrizi şi soiuri. Acum, sigur tehnic, diferenţa dintre hibrizi şi soiuri este mare, noi le spunem forme, în general, pentru ca să înţeleagă toată lumea că aşa se numesc.

Pe masă, la degustare au fost noile noastre creaţii – hibrizii care se găsesc în faza de omologare, 4 la număr, o populaţie locală – Dolaț, care este şi genitor, iar la unul dintre hibrizi am pus mamă și tată. Dacă pe baza fișei de evaluare pe care au primit-o toţi participanţii au punctat tot ce au simţit în timpul degustării, ne putem da seama de acel hibrid ce a preluat de la mamă şi ce a preluat de la tată.

Probabil aspectul, culoarea, gustul să fie dintr-o direcție, iar alte caractere, printre care mirosul, să vină din altă direcţie. Pe de altă parte, pe lângă aceste degustări care sunt mai mult sau mai puţin subiective, noi facem analizele biochimice şi acolo, în chimie, practic nu mai există subiectivism, acolo totul este foarte clar. Conţinutul de licopen ca antioxidant, culoarea dată tot de licopen, conţinutul de zaharuri ne arată dulceaţa, vitamina C şi alţi acizi organici ne vor arăta gradul de aciditate a produselor pe care noi le-am prezentat. Din supermarket s-a luat doar un soi de roșii pentru că unul singur era, iar din piaţă am găsit cele mai răspândite roşii – roşiile olteneşti, puţin alungite.

La această degustare au fost invitaţi prietenii, colegii din cadrul USAMVB, oameni care ştiu să aprecieze calitatea. Pe viitor dorim multiplicarea, comercializarea către fermieri a acestor soiuri pe care urmează să la omologam. Sunt denumiri provizorii pentru cele 4 soiuri de hibrizi, nu sunt denumiri finale – USAMVB (pentru că aparţin de universitate), Sorada, Miruna şi Banato. În ceea ce priveşte Dolaț-ul, nu este hibrid, este o populaţie locală, de fapt e o populaţie locală veche.

Roşiile pe care noi le-am prezentat, cu excepţia celor două forme pe care le-am luat din supermarket și din piaţă, nu au fost tratate chimic şi nu au primit fertilizanţi (îngrăşăminte chimice), doar îngrăşăminte organice. Pe prima poziţie s-a clasat un hibrid care nu a intrat încă în omologări deoarece l-am creat anul acesta. Hibrizii care sunt la omologat au fost creați anul trecut, iar pe locul II este hibridul Miruna, care probabil aşa se va numi şi după omologare.

– Cât s-a luat de la părinţi şi duc copiii (hibrizii) mai departe?

– Am încercat să luăm doar lucrurile bune. Din păcate, nu merge întotdeauna să alegi doar lucrurile bune de la fiecare părinte, genele mai vin şi asociate şi cu gene recesive, care nu au întotdeauna caracterele pe care noi le dorim. Dar, în general, există în lumea aceasta o lege a compensaţiei – dacă vrei să ai producţie mare suferi la calitate, dacă vrei să ai calitate foarte bună, suferi la producţie. Noi încercăm să găsim o cale de mijloc în care calitatea să fie bună, cu o producţie rezonabilă. Sunt carențe, dar noi tindem, aşa cum am spus, spre roşia perfectă. Dar ea nu există. Vrem însă să ajungem cât mai aproape de ea şi să eliminăm carențele.

– Care e diferenţa dintre o roşie adevărată şi una din supermarket?

– Pentru roşiile din supermarket a rămas o singură cerinţa – producţia. Trebuie să producem mult şi cu posibilitate de păstrare îndelungată. Luăm o roşie din supermarket, o ducem acasă, nu neapărat în frigider, şi rezistă săptămâni fără să se întâmple nimic. Vă explic şi de ce, pentru că fertilizarea este una chimică; majoritatea roşiilor pe care le importăm din zone care nu au soluri fertile nu sunt cultivate pe pământ adevărat, ci pe piatră şi în sisteme hidrofonice (pe vată minerală) şi atunci sunt puternic fertilizate, la care tratamentele nu se mai fac curativ, ci preventiv, ca să nu apară boala. Acele roşii arată bine, dar în esenţă sunt bolnave.

– Cât de periculoase sunt pentru consumatorul de rând aceste substanţe din roşii?

– Substanțele sunt periculoase pentru consumatori pentru că ele depăşesc uneori normele admise. Din păcate, trebuie spus că la noi, în România, controlul calităţii produselor agricole este deficitar, plus că se face cum se face. Este o temă acum legată de calitatea produselor româneşti vs. calitatea produselor care merg în Germania etc. Adevărul este acesta: Germania, Olanda etc. inclusiv ţările nordice bogate, cu potenţial financiar, cumpără produse mai bune, îşi permit. Ceea ce vine în România este un produs de calitate îndoielnică, care are şi un preţ de producţie redus şi, evident, un preţ accesibil românilor.

– Unde găsim roşiile bune, de calitate?

– Aici trebuie să vorbim şi de o educaţie a fermierului, a micului producător, dar şi a consumatorului. Micul fermier trebuie educat şi sprijinit să producă local, iar consumatorul mai ales trebuie educat să cumpere şi să susţină agricultura tradiţională, agricultura din zonă. Şi mai e un lucru de spus: este mai bine să mâncăm murături şi gogonele iarna decât roşii aduse de la mii de kilometri, păstrate o perioadă lungă de timp şi, evident, conservate în formă… proaspătă!!!

Text și foto: Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august – pag. 14-16